Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a adus în discuție, joi dimineața, la Radio Guerrilla, titularizarea pe școală, dar a menționat că sindicatele profesorilor s-au opus. În ianuarie, Daniel David spunea că angajarea profesorilor direct de către școli „pe hârtie, da, arată bine, dar tot noi știm cum funcționează lucrurile în anumite zone.”
„Când eu am propus să gândim titularizarea pe școală, nu în sistem, atunci tot sindicatele mi s-au opus”, a spus ministrul Daniel David, joi, 11 septembrie.
Realizator: De ce nu vor?
Daniel David: Fiindcă în sistem ești mai protejat. Ei se gândeau că, dacă ești într-o școală sau două, dacă se schimbă numărul de copii, modifici numărul de clase, brusc ai o problemă și, nefiind titular în sistem, îți găsești mai greu un post la o altă școală. Deci, într-un fel ești mai protejat în sistem prin aceste modalități.
Realizator: Dar nu e și mai mobil sistemul așa?
Daniel David: Uite că avem problema asta acum: când tu trebuie să mergi și să mai cauți o școală, ți se pare ceva neobișnuit, deși ăsta este sistemul.
În luna ianuarie a acestui an, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că angajarea profesorilor direct de către școli „pe hârtie, da, arată bine, dar tot noi știm cum funcționează lucrurile în anumite zone.” „Sună bine, da, să descentralizăm școala, dar tot noi, după aceea, spunem că primarul din comuna nu știu care și-a angajat fiica, și-a angajat rudele ș.a.m.d.”, a precizat acesta.
Informații de context
Propunerea ministrului Daniel David pentru schimbarea titularizării este următoarea: după un examen național de „licențiere” în sistem, candidații cu peste 7 să participe la concursuri organizate în școli sau la centre de concurs, ca la rezidențiat.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă (19 mai 2025), că evaluarea profesorilor titulari la 5 ani nu înseamnă că aceștia dau din nou titularizarea: „Când am propus evaluarea la 5 ani, nu m-am referit că dai încă o dată un examen de titularizare sau ești încă o dată trecut printr-un examen”.
Amintim că profesorii titulari vor fi evaluați la fiecare 5 ani, după cum se arată în raportul de diagnostic al educației și cercetării din România.
Propunerile din Raportul QX pe reforma angajării profesorilor în sistemul preuniversitar:
„În acest moment sistemul de titularizare are avantaje și dezavantaje. Avantajele principale se referă la stabilizarea cadrelor didactice și la flexibilizarea transferurilor în acest cadru. Aceste avantaje trebuie păstrate.
Dezavantajele sunt legate de procedura birocratică a examenului, care, adesea, trebuie repetată prea des de către unii candidați care nu obțin titularizarea și de faptul că pozițiile de perioadă determinată nu sunt protejate prin calitatea actului educațional al celui care ocupă postul și nu se pot transforma în poziții pe perioadă neterminată în baza calității actului educațional al celui care ocupă postul.
În condițiile în care sistemul educațional suferă (și va suferi și mai mult în anumite domenii – ex. științe) de absența cadrelor didactice calificate și de calitate, sistemul actual nu este unul adecvat.
Sistemul propus aici menține avantajele existente, elimină dezavantajele și aduce elemente suplimentare de calitate și descentralizare decizională cu responsabilizarea unităților școlare. Ideea centrală este că pozițiile pe perioadă determinată, care nu sunt rezervate în condițiile legii, se tratează în logica tenure-track, acestea putând deveni poziții pe perioadă nedeterminată în funcție de viabilitatea lor și de calitatea cadrului didactic (evaluată complex de beneficiarii principali!).
Principiile de bază sunt următoarele (vor fi operaționalizate printr-o procedură detaliată a ministerului, unde lucrurile se mai pot nuanța/adapta):
- În etapa I, ministerul organizează anual un examen național pentru licențierea în învățământ.
- Toți candidații care obțin cel puțin nota 7 devin licențiați în cariera didactică, conform legii, și au automat dreptul de a ocupa un post pe durată nedeterminată în sistem. Examenul nu trebuie repetat, admiterea în cariera didactică se face o singura dată.
- Licențiații pot participa ulterior, în orice moment al carierei, la concursurile pentru posturile disponibile, organizate de unitățile școlare. Concursurile se pot organiza la nivelul unității școlare sau într-un centru de concurs care reunește mai multe unități școlare care nu au resursele necesare organizării concursurilor (ex. infrastructură, resursă umană calificată), după o metodologie-cadru care va fi stabilită de minister.
- Toate posturile disponibile în unitățile școlare, pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu normă didactică completă sau cu minimum 50% din norma didactică completă, se anunță public de către minister.
- Posturile libere pe perioadă determinată pot să fie rezervate în condițiile legii sau nerezervate (tenure-track).
- Posturile care nu sunt anunțate ca disponibile la concurs nu se bugetează dacă apar ulterior, decât în situații excepționale (ex. ieșirea legală din sistem, pe perioadă nedeterminată sau determinată).
- Licențiații care obțin post pe perioadă determinată își păstrează postul dacă viabilitatea acestuia este prelungită anual de către unitatea școlară, cu condiția unei evaluări interne pozitive, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister.
- Licențiații care obțin post pe perioadă determinată – tenure-track – își păstrează postul pe perioadă nedeterminată, cu acordul unității școlare, în baza unei evaluări interne, organizată după o metodologie cadru stabilită de minister, dacă acesta devine viabil prin prisma criteriilor pentru posturile pe perioadă nedeterminată.
- Cei angajați pe perioadă nedeterminată (titulari) sunt evaluați pe baza unor standarde minimale la fiecare 5 ani. Un calificativ nesatisfăcător pentru cadrul didactic va conduce la parcurgerea unor formări obligatorii gratuite, finalizate cu o evaluare riguroasă – dacă această evaluare nu este trecută în timp de doi ani, contractul nu va mai fi pe perioadă nedeterminată.
- În etapa a II-a, posturile neacoperite în prima etapă de licențiații se scot la concurs și pot participa toți cei care la examenul de licențiere în cariera didactică au luat nota între 5 și 6,99 în ultimii 3 ani, ocupându-le în regim de suplinitori.
- Posturile rămase neacoperite și după etapa a II-a sunt oferite în regim de plata cu ora de fiecare unitate școlară, după o procedură ce va fi stabilită de minister”.
Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România poate fi consultat mai jos:
Despre Titularizare
Directorul Școlii Gimnaziale Nr. 1 din Curcani, Viforel Dorobanțu, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că titularizarea pe viață ar trebui să fie înlocuită cu un contract pe o perioadă de 4-5 ani, la care să există o recertificare. „Titularizarea pe viață, din punctul meu de vedere, omoară orice concurență între profesori și ne mulțumim doar cu venitul la muncă”, a spus acesta.
Într-o altă ediție a emisiunii InfoEdu, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat că „forma actuală de titularizare nu poate să mai rămână în picioare dintr-o sumedenie de motive”. Aceasta a menționat că „dacă îți dă cineva posibilitatea unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să existe și posibilitatea desfacerii acelui contract pentru lipsă de performanță”.
Modalitatea prin care Ministerul Educației îi angajează în școli pe cei care devin profesori (titularizarea) a fost criticată dur de specialiștii OCDE, instituție cunoscută la nivel mondial pentru organizarea testărilor PISA. Cele două rapoarte despre sistemul de educație din România au fost realizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 2017, respectiv 2024 la solicitarea Guvernului României. Ambele rapoarte oficiale au recomandat desființarea examenului de titularizare din România, care în forma actuală le permite profesorilor să predea chiar dacă nu obțin nota de trecere, adică 7.
Atât în 2017, cât și în 2024, România a fost sfătuită să renunțe la acest examen sau să îl completeze cu metode de evaluare mai eficiente, cum ar fi recertificarea.
Titularizarea este concursul organizat de inspectoratele școlare județene, respectând regulile și cu subiectele de examen concepute de Ministerul Educației – prin care inspectoratele angajează profesorii care predau în școlile din România.
Pentru a obţine statutul de titular (deci pentru a se putea angaja pe perioadă nedeterminată), candidații trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la examenul de titularizare. Pentru angajarea pe perioadă determinată (suplinire), candidaţii trebuie să obţină minimum nota 5 (cinci) la proba scrisă (la examenul de titularizare).
Prin organizarea titularizării de către Inspectoratele Școlare Județene (ISJ-uri), repartizarea profesorilor la o anumită școală se face de către inspectorat și contractul de angajare al profesorilor la inspectorat. Așadar, școlile din România nu își pot face propria politică de resurse umane: directorii de școli de stat nu pot angaja profesorii pe care ei și părinții îi doresc și nici nu pot da afară din sistemul de învățământ profesorii ineficienți, decât în situații extrem de limitate.
În luna septembrie 2024, Lucian Ciolan, prorector al Universității din București, a declarat la Euronews.ro că „problema cu titularizarea e că la noi, atunci când se scot aceste posturi, ești titular în sistemul de învățământ. Deci, nu școala scoate postul, ci sistemul”. Acesta a mai spus că „trebuie să terminăm ușor-ușor cu treaba asta, cu centralismele astea gratuite, care s-a dovedit în timp că sunt neproductive”.
Anul trecut, profesoara Silvia Mușătoiu a declarat, la Euronews Romania, că titularizarea ar trebui să fie eliminată din sistemul de învățământ sau, cel puțin, reconfirmată periodic:
„Eu sunt de părere că titularizarea trebuie să dispară din învățământ sau – să o spunem mai frumos, pentru că sindicatele îmi vor sări în cap – titularizarea trebuie reconfirmată la 4 ani, 5 ani. Exact asta vreau să spun (n.r.: că profesorii uită meserie, pentru că nu îi mai verifică nimeni).
Verificările sunt sumare, uneori formale, nu cred că există o verificare riguroasă, în urma căreia un profesor să fie declarat inapt. Cred că ar trebui să existe o verificare un pic mai serioasă. Se poate forma în continuare un profesor. Sistemul îl ține acolo, pentru că un titular foarte greu iese din învățământul românesc, adică trebuie să facă ceva foarte grav ca să poți să-l dai afară”, a afirmat Silvia Mușătoiu, conform euronews.ro.
Amintim că sindicatele din educație susțin titularizarea în forma actuală, invocând stabilitatea postului și siguranța oferită cadrelor didactice în fața unor eventuale abuzuri sau decizii ale conducerii unităților de învățământ.
Foto: ID 357739815 | Daniel David © LCVA | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.