„Ministerul Educației este cel care își asumă cele două proiecte de lege care începând cu ziua de mâine, 13 iulie, vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile până pe data de 17 august, perioadă în care așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, a declarat Sorin Cîmpeanu în cadrul unei conferințe în care prezintă proiectele legilor Educației.
Cele mai importante declarații ale ministrului Cîmpeanu:
Parlamentul European a validat în luna noiembrie această reformă, repet, elaborarea și adoptarea pachetul legislativ pentru implementarea proiectului România Educată. Astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final a proiectului România educată, Ministerul Educației a transpus în texte de lege toate principiile din Proiectul Romania Educată.
Avem două proiecte unul pentru învățământul universitar și unul pentru învățământul preuniversitar.
Acestea au fost elaborate prin consultarea tuturor direcțiilor de specialitate.
Ministerul Educației este cel care își asumă cele două proiecte de lege care începând cu ziua de mâine, 13 iulie, vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile până pe data de 17 august, perioadă în care așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați.
Ne bazăm foarte mult pe perioada de consultare publică. Proiectele legilor vor fi disponibile de îndată ce ele vor fi prezentate în guvern. După cele 35 de zile de consultare publică, vom avea o scurtă perioadă de câteva zile pentru integrarea observațiilor care vor rezulta din perioada de consultare.
Începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate de Guvern în formă îmbunătățită ele vor fi transmise în Parlament care își va începe parcursul normal pentru adoptarea oricărei legi.
Am beneficiat de consultare cu Comisia Europeană și cu OECD, iar cele cinci principii de bază din domeniul educației ale OECD se regăsesc în aceste legi. Practic, beneficiem de o sinergie între interesul, importanța implementării celor două legi și interesul aderării României la OECD, deoarece principiile de bază sunt: Unu – asigurarea calității și eficacității programelor de educație și formare și îmbunătățirea rezultatelor învățării.
Al doilea principiu este promovarea egalității în ceea ce privește oportunitățile educaționale, asigurând accesul și succesul la educație de calitate pentru toți. Al treilea principiu este colectarea și utilizarea informațiilor pentru dezvoltarea competențelor. Al patrulea principiu este utilizarea instrumentelor de finanțare și a stimulentelor pentru a orienta și încuraja investițiile în dezvoltarea competențelor. Al cincilea și ultimul principiu este implicarea părților interesate în proiectarea și implementarea de politici.
Toate aceste lucruri sunt avute în vedere explicit în proiectele România Educată, legea învățământului preuniversitar și legea învățământului superior.
Inspectoratele școlare județene se transformă în direcții județene de învățământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației. Ele vor fi formate prin reorganizarea inspectoratelor școlare, respectiv a municipiului București și prin comasarea cu centrele județene de resurse și asistență educațională.
Managementul și guvernanța în sistemul de educație vor fi radical schimbate. Se înființează corpul managerilor educaționali, care va fi format din mentori pentru management educațional, un organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educației. Scopul este acela de a dezvolta politicile publice în educație dezvoltarea activității de mentorat pentru directorii aflați la început de carieră și are și scopul de a monitoriza și de a respecta principiile etice în managementul școlar.
Este specificat în lege posibilitatea de încetare a mandatului unui director de școală în situația în care se constată că nu s-au îndeplinit standardele minimale de calitate.
Directorul administrativ – noua funcție. Procesul de selecție, evaluare prin care se testează aptitudinile candidaților, se apreciază evaluarea din perspectiva evaluării motivaționale, proba scrisă va rămâne interviul va rămâne concurs public pentru profesionalizarea managementului fiecărei unități școlare.
Pentru elevi, am definit o serie de lucruri pe care le voi prezenta general și apoi voi da exemple concrete.
Învățământul obligatoriu va cuprinde grupa mică începând cu anul 2030, cuprinde deja grupa mijlocie, grupa mare, învățământul primar, învățământul secundar inferior și liceal.
Parcursul școlar și valorile elevilor au ca scop evaluarea, orientarea, încurajarea, optimizarea învățării, precum și dezvoltarea capacităților de autoevaluare a elevilor. Evaluarea va fi centrată pe competențe. În plus, este obligatoriu să se ofere feedback în timp real elevilor. Și aceste evaluări vor sta la baza planurilor individuale de învățare.
Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, la 12 luni de la adoptarea prezentei legi, va realiza o bancă unică de instrumente de evaluare.
Pentru copiii care se vor găsi în luna septembrie 2023 în grupa mare a grădiniței: cadrul didactic care asigură educația preșcolarilor trebuie să întocmească un raport de evaluare a competențelor cognitive emoționale și sociale ale copilului. Activitatea didactică pe parcursul clasei pregătitoare va ține cont de constatările acestui raport în sensul adaptării corespunzătoare a fiecărui elev.
La finalul clasei pregătitoare și a clasei întâi, cadrul didactic responsabil trebuie să întocmească un raport descriptiv de evaluare atât dezvoltării fizice socio-emoționale cognitive, cât și a limbajului și abilităților de citit, descriere, de calcul matematic, precum și a dezvoltării capacităților și aptitudinilor de învățare.
La final al claselor a II-a, a IV-a și a VI-a, elevii vor susține obligatoriu evaluări la „limbă și comunicare” și „matematică”.
Rezultatele evaluărilor vor fi folosite pentru realizarea planurilor individualizate ale elevilor de învățare și se comunică părinților. Foarte important: este obligatoriu să fie trecute în portofoliul educațional al elevului. Acesta a existat și în Legea 1/2011, dar din păcate nu a fost pus în practică niciodată.
Viziunea acestei legi cu privire la portofoliul educațional este radical schimbată, este dezvoltată.
Rezultatele elevilor se exprimă, după caz, în învățământul primar prin calificative anuale unice, pe arii curriculare, cu excepția clasei pregătitoare, unde nu se acorda calificative. În învățământul secundar inferior se acordă note de la 1 la 10, în învățământul secund superior și liceu – la fel.
Prin excepție, la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte și Educație Fizică și Sport, precum și la alte discipline care pot fi stabilite prin ordin de ministru, se acordă calificative de tip „admis”, „respins” și nu notă de la 1 la 10, cu excepția învățământului vocațional desigur la care rezultatele evaluării se exprimă în continuare cu note de la 1 la 10.
Cu alte cuvinte, elevii care vor începe anul școlar după intrarea în vigoare a acestei legi nu vor mai avea calificative de la 1 la 10, pentru disciplinele din ariile curriculare Arte și Educație Fizică. Cel mai devreme în septembrie 2023, pentru că nu este pertinent să sperăm că aceste legi vor fi putea fi adoptate înainte de 5 septembrie 2022.
Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a VIII-a, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundare superioară.
La finalul clasei a VIII-a, orientarea școlară va fi obligatorie pentru școală, nu pentru părinți și elevi, dar școala va fi obligată să imite aceste orientări școlare pentru fiecare elev în parte ele se vor baza pe portofoliul educațional despre care v-am vorbit.
Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome si certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte in procesul de învățare. Portofoliul educațional se va utiliza începând cu grupa mijlocie de la grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar.
Admitere în liceu și evaluarea națională: mă adresez elevilor care încep în septembrie clasa a VII-a. Ei vor avea o șansă în plus, aceea de a susține un examen de admitere într-un liceu. Este vorba despre dreptul care se acordă prin această lege colegilor naționale: urmează să redefinim condițiile necesare dobândirii titulaturii de colegiu național. Colegiile vor avea ocazia să o susțină un examen de admitere în liceu sau altfel spus aceste licee care au demonstrat și vor demonstra calitatea educației vor avea dreptul să-și organizeze propriile examene de admitere în liceu pentru ocuparea 90% din numărul de locuri, 10% vor rămâne pentru a fi ocupate prin procesul normal de distribuire. Acest proces de admitere în liceu va fi finalizat înainte de a fi demarata evaluarea națională.
În acest fel, acei elevi care vor avea această șansă în plus și e vorba de elevii care încep clasa a VII-a în septembrie, vor avea șansa să se prezinte la evaluarea națională pentru a putea candida ca și până acum.
E nevoie de pregătirea profesorilor până în vara anului 2024 din aceste licee care vor dori să organizeze le examene proprii de admitere, iar această pregătire este, de asemenea, prevăzută în textul legii. În situația în care n-o să ocupe toate locurile în locurile rămase se ocupă prin repartizarea computerizată deja cunoscută.
Modul în care se va organiza examenul de bacalaureat începând cu promoția care va urma deja educația planuri cadru noi, cele realizate pentru liceu în septembrie 2023. Examenul de bacalaureat va avea următoarele probe:
- o singură probă scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun – este o problemă comună pentru elevii de la toate filierele, profiluri și specializări
- două probe de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi de circulație internațională. Vor fi verificate, de asemenea, competențele de bază echivalente nivelului B1. Rezultatul evaluării se va exprima prin nivelul de competență în raport cu standardele europene de competență recunoscute.
- o altă probă este cea de limbă maternă deja cunoscută, dar noutatea constă în faptul că și acei elevi care promovează proba de competențe digitale, dar consideră că au abilități de programator, de exemplu, vor avea la dispoziție o probă pentru a demonstra aceste competențe și, în măsura în care vom reuși să organizăm credibil, ea va fi luată în considerare și de angajator și de universități. Un alt exemplu: acel elev care promovează la nivelul de baza B1 probele pentru cele două limbi străine poate să opteze pentru susținerea unei probe speciale la Limba și literatura engleză, deși are promovată această probă.
Se consideră promovați la bacalaureat elevii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: au susținut proba de evaluare a competențelor lingvistice la două limbi străine, au susținut proba scrisă de evaluare a competențelor la discipline cuprinse în trunchiul comun și au susținut și au obținut cel puțin nivelul independent la ambele probe, adică nota 6. Au susținut proba scrisă la limba maternă și au obținut cel puțin nota 6, iar proba scrisă facultativă, specifică domeniului sau profilului și specializării, nu va condiționa promovarea examenului de bacalaureat.
Este vorba de acea probă la alegere a candidatului care are rolul de a-l ajuta în dezvoltarea lui ulterioară. Ea nu va condiționa promovarea bacalaureatului. Asta pentru a încuraja elevii să se prezinte la bacalaureat, pentru a demonstra nivelul de excelență, fiind singura probă care este direcționată în acest mod în examenul de bacalaureat. Restul probelor, subliniez, verifică competențele de bază.
Examenul de bacalaureat a devenit un pașaport pentru învățământul superior.
Pentru profesori, debutul în profesia didactică: de schimbat va exista o perioadă de stagiatură un an de zile. Va exista un examen de licențiere, vom schimba examenul de modul de organizare a titularizării, care va rămâne la nivel național, însă în această dimineață am dat un comunicat în care ați văzut probabil că la discipline la care se susțin probe de examen (bacalaureat și evaluarea națională) au fost scoase la concurs mai puțin de 10% din numărul total de posturi. Este bine-cunoscută situația în care sunt candidați care obțin ani la rând peste nota 9 la examenul de titularizare, dar nu beneficiază de posturi pe care să poată fi titularizați, ocuparea acestor posturi pe durată nedeterminată. Este un element de atractivitate pentru profesia didactică, insuficient exploatată.
Un post va fi titularizabil, va putea fi ocupat pe durată nedeterminată, va putea să dea șansa de a atrage în sistemul de educație a unor profesori buni de care școala are nevoie. (…) Acest post va putea fi ocupat pe durată nedeterminată dacă va conține un număr de ore de predare corespondent unei jumătăți de normă. Cu alte cuvinte, începând cu anul viitor 2023 vor fi scoase la concurs și acele posturi care sunt cu 9, 10, 11, 17 ore, chiar dacă nu au 18 ore.
Dacă v-ați uitat pe lista posturilor scoase la concurs ați observat ceva extrem de îngrijorător, avem pentru disciplinele socio umane, care sunt o componentă importantă, doar trei posturi scoase la concurs: doar trei costuri pentru sociologie, doar trei pentru filosofie, nici un post pentru psihologie, de exemplu, la nivel național. Acest lucru nu este în regulă iar această măsură de schimbare a titularizării face parte din principiul deschidere și atragerii unor cadre didactice pregătite și interesate în dezvoltarea educației.
Parcurgerea stagiaturii se va face sub îndrumarea unui mentor. Mentorul va avea norma de predare redusă de la 18 la 14 ore pentru a se putea ocupa de colegii mai tineri.
Debutul în stagiatura didactică va avea loc după parcurgerea formării inițiale, respectiv masteratul didactic, dublă specializare și practica pedagogică – sunt cei trei piloni din România Educată.
Debutul în profesie se realizează după parcurgerea stagiaturii didactice la finalul căreia se susține examenul de licențiere pentru cariera didactică examen de licențiere care va cuprinde două componente de evaluare sumativă, un raport de evaluare a stagiului practic pe parcursul întregului an și un examen scris.
Accentul se va pune în mod deosebit pe activitatea practică la clasă mult mai mult decât până acum. În acest sens profesorii stagiari vor avea și ei reducere de normă de la 18 ore la 12 ore. În schimb, există obligativitatea ca profesorii stagiari să asiste la orele pe care le susține profesorul mentor, deci în acest tandem se va putea începe cu dreptul accesul în cariera didactică.
Orele de mentorat vor fi plătite în plus față de salariul mentorului, nu vor fi incluse în norma pe care mentorul își va lua salariul de bază.
O altă noutate în profesia didactică este următoarea: va exista o platformă dedicată carierei didactice, în această platformă vor fi prezentate portofoliile profesionale ale tuturor cadrelor didactice.
Va fi definit profilul profesional al fiecărui cadru didactic pe fiecare nivel învățământ – primar, gimnazial, liceal. Evaluările cadrelor didactice se vor baza pe raportarea la acest profil care va fi adaptat fiecărui nivel de învățământ.
Profesorul va fi în mod explicit, este reglementat în lege, un autor al procesului de învățare, un facilitator al învățării, un mentor al elevilor și un conector între toți beneficiarii procesului de educație.
Prima oară va fi reglementat profilul profesional și rolul cadrului didactic în concordanță cu concluziile proiectului România Educată care, repet, a beneficiat de propuneri venite din partea peste 10.000 de actori implicați în educație.
Etică, meditații, protejarea împotriva abuzului emoțional sunt lucruri care sunt tratate cu maximă atenție, sunt reglementate, sunt susținute de mecanisme coerente care să demonstreze posibilitatea de implementare a tuturor acestor măsuri. Sunt prevăzute situațiile în care nu se poate ocupa și exercita o funcție didactică auxiliară sau orice activitate didactică în cadrul unei unități de învățământ. Spre exemplu, persoane care au fost penal condamnate definitiv pentru infracțiuni contra persoanei, pentru infracțiuni de loviri, vătămări, rele tratamente aplicate minorului. Toate aceste lucruri, vă garantez, sunt definite în mod explicit la nivelul legii.
Autoritatea Națională de Inspecție și Asigurarea Calității va avea un rol extrem de important, pentru a veghea la respectarea acestor prevederi legale, prin Comisia Națională pentru inspecție școlară din care vor face parte cadre didactice cu probitate morală și profesională și cu experiență de în inspecție școlară de cel puțin 10 ani.
Partea de digitalizare este o componentă puternic susținută în aceste proiecte de lege, este redefinit chiar și spațiul școlar pentru a se alinia schimbărilor tehnologice din perspectiva digitalizării.
Există o componentă dedicată alfabetizării funcționale, există un program național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Derularea acestui program va fi reglementată prin hotărâre de guvern, inițiată de Ministerul Educației, la propunerea Centrului Național de Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică. Va fi realizată și o platformă informatică națională pentru alfabetizarea funcțională.
Finanțare și salarizare: finanțarea prevăzută de aceste legi este de 15 la sută din bugetul general consolidat pe partea de cheltuieli a statului. Este o reglementare clară. Are avantajul că putem să verificăm în momentul în care avem proiectul legii bugetului în ce măsură și la ce nivel de respectă această reglementare, fără a mai fi nevoiți să apelăm la estimări ale produsului intern brut, spre exemplu. Cheltuielile pentru educație în acest moment sunt de 41 miliarde de lei, asta reprezintă 7.92 de lei din bugetul general consolidat.
Aceste legi au un impact bugetar de 90% față de ceea ce există în acest moment.
Pentru acele scoli unde nu se poate forma nici măcar o clasă, finanțarea se va face per formațiune de studiu, chiar dacă nu se întrunește numărul minim.
Diversificarea curriculumului pentru că, așa cum am precizat, curriculumul la decizia școlii va putea crește până la 30 la sută. Asta înseamnă că într-o clasă vom putea organiza până la patru formațiuni de studiu pentru patru grupe de elevi în aceeași clasă care vor dori să studieze discipline diferite. Impactul diversificării curriculumului în mod surprinzător poate este la fel de mare ca impactul creșterea salariilor și se referă strict la posibilitatea elevilor de a avea un învățământ mai atractiv mai adaptat așteptărilor.
Asigurarea gratuității transportului elevilor – propunerea este ca gratuitatea transportului să fie asigurată de la bugetul de stat prin finanțare prin legea bugetului, mai exact anexă la Legea bugetului prin consiliile județene, știut fiind faptul că acestea sunt structurile care au contracte cu operatorii de transport. Impactul estimat este de 12 la sută pentru asigurarea gratuității transportului elevilor mă refer la transportul local la naveta elevilor la transportul intern și intrajudețean.
Pentru că activitatea de consiliere școlară și importanța profesorilor de sprijin este general recunoscută aceste lucruri sunt prevăzute în legi, impactul bugetar pentru ca numărul consilierilor școlari cu dublă competență psihopedagogică plus numărul profesorilor de sprijin necesar în multe situații să fie așa cum trebuie în scoală, impactul bugetar este de 8%.
Profesorul de sprijin este esențial pentru accesul la o educație de calitate pentru toți. Avem peste 100 de mii de elevii cu cerințe educaționale speciale de diverse grade de la unu la cinci.
Am prevăzut expres că în învățământul preuniversitar, pentru încurajarea excelenței se pot promova doi ani într-unul singur și sunt prevăzute etapele necesare promovării a doi ani în gimnaziu sau un liceu într-un singur an. Trebuie să dăm această șansă acelor elevi care își doresc și pot demonstra că pot absolvi 2 ani într-unul.
Bursele elevilor:
Pe de o parte se reglementează o alocație pe fiecare elev în funcție de nivelul de studii învățământ primar/ gimnazial/ liceal. Școlile vor avea constituite bugete pentru burse pe baza cuantumului specific fiecărui elev de învățământ primar/ gimnazial sau liceu și vor putea să stabilească propriile politici cu privire la sistemul de burse fără a coborî sub un anumit nivel minim al acestor burse prevăzut de lege. Fiecare școală va putea să se orienteze către susținerea performanței sau către susținerea nevoilor sociale ale elevilor deci va stabili ponderea va fi cea care va decide pe propriul buget. Anul acesta bugetul este de 1.03 miliarde lei.
Aș vrea să comparați cu bugetul Ministerul Educației care în acest moment este exact 30 miliarde lei, iar impactul bugetar doar al legii învățământului preuniversitar este 31 miliarde de lei. Impactul bugetar este mai mare decât actualul buget al Ministerului Educației, din cele 41 miliarde investite în Educație. Ar fi o mare provocare pentru ca România să găsească resurse pentru acoperirea acestor costuri, vom vedea pe parcursul consultări publice dacă ceea ce Ministerul Educației a trecut în aceste texte de lege pentru a implementa proiectul România Educată va fi conform așteptărilor societății sau nu”.
Legea învățământului superior
“Această lege pleacă de la definirea valorilor care trebuie identificate pentru educația în România la nivel de sistem, individ și la nivel de conținuturi predate în învățământul superior.
1. Se introduc reglementări prin care se oferă instituțiilor de învățământ superior posibilitatea preluării posibilitatea preluării prin absorbție a institutelor de cercetare. Este modul prin care această lege susține legătura dintre învățământ superior și cercetare
2. Planurile de învățământ pentru toate programele de studii universitare licență, master, doctorat, organizate în universitățile românești, vor conține cursuri de etică și integritate academică. Aceasta va fi o obligație legală începând cu nivelul de licență. Am introdus reglementări explicite cu privire la acreditarea programelor de studii acreditate joint degree.
3. Avem prevederi pentru responsabilizarea universităților cu privire la efectuarea stagiului de practică. Astfel prin proiectul de lege universitățile au obligația de a asigura un minim de 50% din locurile de practică necesară din care cel puțin 75% în afara universităților.
4. Este prevăzută motivarea acelor universități care vor dori să susțină pentru prima oară programe de învățământ dual prin creșterea finanțării cu 30% per student în comparație cu finanțarea per același student din același domeniu în sistem clasic. Deci pentru a încuraja învățământul dual avem o creștere a finanțării de 30 la sută per student. Accentul pe legătura dintre universități și mediul socio-economic este mai puternic.
5. Este clarificată înființarea și organizarea programelor de studii universitare cu dublă specializare, acest lucru fără parcurgerea procedurii lor de acreditare cu încadrarea în capacitatea de școlarizare aprobată pentru cele două specializări care se pun laolaltă și care sunt deja acreditate. “Nu mai este necesară parcurgerea procesului de acreditare dacă unești chimie cu fizică și dacă universitatea are ambele specializări acreditate.
6. Creșterea duratei de studii universitare de doctorat de la trei la patru ani.
7. Se reglementează și posibilitatea de a se comasa doi ani de studii la solicitarea doctorandului cu avizul conducătorului.
8. Există posibilitatea în această lege de a plăti activitățile didactice desfășurate de către studenții doctoranzi în limita unei norme de asistent universitar.
9. Este reglementat numărul de studenți doctoranzi care pot fi îndrumați simultan de către un conducător de doctorat.
10. Este reglementată modalitatea de obținere a atestatului de abilitare la propunerea instituției de învățământ superior.
11. Este reglementată modalitatea de acordarea titlului de doctor de către universități. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, universitățile vor fi cele care după ce asigură admiterea pregătirea susținerea examenelor referatelor tezei de doctorat vor da și diploma de doctor și vor răspunde pentru conformitatea procesului.
12. Înființarea unui registru unic național integrat al diplomelor și actelor de studii RUNIDAS. Acest sistem integrat va fi gestionat de Ministerul Educației prin UEFISCDI. Se înființează pentru gestiunea integrată a tuturor diplomelor eliberate de unitățile de învățământ superior a registrelor matricole de la nivelul unităților de învățământ și Academiei Române și va cuprinde date și informații existente în momentul de față în Registrul matricol unic, precum și toate actele de studii obținute de elevi, studenți sau doctoranzi cursanți începând cu finalizarea învățământului liceal. Interoperativitatea registrului matricol unic cu alte baze de date electronice atât ale instituțiilor de învățământ de stat și particulare cât si a altor instituții publice. Sunt și un instrument de prevenție a fraudelor.
13. Se alocă locuri pentru persoane cu dizabilități la învățământul de stat.
14. Reglementarea duratei mandatului de rector la cinci ani coroborat cu interdicția de a nu putea ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru număr nelimitat de mandate. Limita cu privire la numărul de mandate va fi stabilită pe baza autonomiei universitare de către fiecare universitate.
15. Program național de reducere a abandonului universitar cu finanțare de la bugetul de stat.
16. Programul național dedicat internaționalizării activității universităților românești – Study in Romania cu finanțare de la bugetul de stat.
17. “Se introduce pentru prima oară învățământul dual în sistemul universitar, ca formă de învățământ, în care responsabilitățile cu privire la desfășurarea activităților de învățare, predare, evaluare sunt partajate între instituția de învățământ superior și agentul economic”.
Reamintim că proiectele de legi pentru învățământul preuniversitar și cel superior vor fi făcute publice pe data de 13 iulie 2022, potrivit surselor Edupedu.ro. Vor fi două legi separate, nu una singură cum este în prezent legea 1/2011. Proiectele vor fi în consultare publică, potrivit surselor noastre, urmând a fi aprobate de Guvern și trimise Parlamentului la finalul acestor noi dezbateri. Una dintre modificările aduse este reînființarea Institutului de Științe ale Educației, au mai precizat sursele citate.
Sursele Edupedu.ro mai arată că în fiecare dintre aceste proiecte de lege vor fi incluse și statutul personalului didactic din cele două domenii, precum și reglementările în privința calității în învățământ. Practic, asta ar însemna că legile de înființare ale ARACIP și ARACIS vor fi abrogate de noile proiecte și incluse în acestea.