Pe 16 ianuarie 2026 expiră mandatele directorilor și directorilor adjuncți de școli care au ocupat funcțiile prin concursul național organizat în 2021 – prima dintre cele trei sesiuni de concurs. Potrivit datelor oficiale, este vorba despre aproximativ 60% dintre funcțiile de conducere din școlile de stat. În lipsa organizării unor noi concursuri, amânate cu până când nu au mai fost organizate deloc de către fostul ministru Daniel David, inspectoratele școlare trebuie să numească directori interimari, prin detașare în interesul învățământului, pe baza procedurilor proprii aprobate la nivel județean.
O procedură oficială de detașare aprobată de Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud în ianuarie 2026, arată că se pot înscrie pentru a fi detașate în interesul învățământului doar „cadrele didactice solicitate”.
Procedura de la Bistrița introduce formularea potrivit căreia pot participa la ocuparea funcțiilor de director și director adjunct doar „cadrele didactice titulare solicitate pentru ocuparea prin detașare”, fără ca termenul „solicitate” să fie definit sau explicat nicăieri în document. Procedura nu precizează cine face această solicitare, pe ce criterii, prin ce mecanism și dacă există documente scrise care să o ateste.
- Potrivit legislației în vigoare, detașarea în interesul învățământului reprezintă o măsură administrativă prin care un cadru didactic titular poate fi numit temporar într-o altă funcție sau într-o altă unitate de învățământ, cu acordul său, atunci când acest lucru este considerat necesar pentru buna funcționare a sistemului. Legea prevede că detașarea se face pe perioadă determinată și are caracter excepțional, fiind justificată de nevoile instituției, nu de interese politice sau personale. În practică însă, mecanismul detașării este utilizat pe scară largă pentru ocuparea funcțiilor de conducere, în lipsa concursurilor, iar decizia aparține inspectorului școlar general. Edupedu.ro a arătat constant și consecvent cum această măsură gândită ca soluție temporară a devenit, în timp, principalul instrument de numire și schimbare a conducerii școlilor și inspectoratelor, fără competiție publică și fără garanții reale de transparență.
Comparativ, în procedura anterioară a ISJ Bistrița-Năsăud, aprobată în august 2025, accesul era deschis tuturor „cadrelor didactice titulare interesate”, care se puteau înscrie prin depunerea unui dosar. Diferența de formulare este esențială: dacă în varianta anterioară procedura permitea auto-nominalizarea, noua versiune condiționează participarea de o selecție prealabilă, despre care nu este precizat nimic.
Procedura nouă nu mai stabilește cine poate participa, ci doar formalizează numirea celor deja „solicitați”.
Potrivit surselor Edupedu.ro, înainte de declanșarea procedurii ar fi existat vizite ale inspectorilor în unități de învățământ, în cadrul cărora ar fi fost distribuite chestionare anonime pentru a evalua nivelul de acceptare al directorilor aflați la final de mandat. Aceleași surse susțin că, în procesul de selecție informală, ar conta semnificativ și poziția politicienilor locali sau dacă directorul este membru al vreunui partid politic agreat de conducerea inspectoratului sau a localității în care este școala.
În toate inspectoratele școlare județene, astăzi 16 ianuarie, au loc Consilii de Administrație în care este decisă soarta directorilor care au avut mandate prin concurs.
Toți inspectorii școlari generali și adjuncți, cei care iau decizia finală privind detașările, sunt la rândul lor numiți politic. Edupedu.ro a publicat pe 7 septembrie 2025 lista cu toți inspectorii școlari generali și generali adjuncți din județe care au fost detașați politic în funcție, fără concurs.
Practic, așa cum Edupedu a semnalat de multe ori, lipsa concursurilor înseamnă că directorii ale căror mandate obținute prin concurs se încheie astăzi se află acum la discreția inspectorului școlar general, iar procedurile locale de detașare sunt instrumentul de decizie.
O procedură care ia în calcul doar „cadrele didactice solicitate” exclude din start o parte a cadrelor didactice eligibile, fără o justificare transparentă și fără garanții de egalitate de șanse, discriminatorie pentru cadrele didactice care îndeplinesc condițiile de eligibilitate, dar care nu sunt „solicitate”.
Edupedu.ro a transmis o solicitare Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud prin care a cerut clarificări privind sensul termenului „cadre didactice solicitate”, criteriile pe baza cărora sunt făcute aceste solicitări, existența unor documente scrise sau a unor consultări prealabile în școli și garanțiile de transparență oferite de procedură. Vom publica răspunsul inspectoratului imediat ce îl vom primi.
Contextul în care apare această procedură este unul documentat de mai mulți ani. Un raport realizat de Code for Romania și publicat în septembrie 2023 arăta că „managementul educațional al școlilor din România este puternic afectat de politizarea funcțiilor de conducere de la nivelul sistemului de învățământ, cât și de cadrul legal inconsistent în ceea ce privește descentralizarea, relațiile și atribuțiile dintre multitudinea de actori implicați în proces”.
Un raport publicat în martie 2023 de Ministerul Educației, instituție care refuză de trei ani să organizeze concursuri, așa cum îi cere legea, arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare.
Procedura ISJ Bistrița-Năsăud, folosită pentru directorii de școli
Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.