Noul președinte al Academiei Române anunță un audit al instituției, la preluarea conducerii celui mai înalt for științific și cultural al țării. Într-un interviu acordat Edupedu.ro la o zi de la câștigarea primului mandat de președinte al Academiei Române, Andruh a declarat că va cere auditarea acestei instituții.
Chimistul Marius Andruh a fost ales pe 7 aprilie 2026 în funcția de președinte al Academiei Române. Este primul mandat de președinte al Academiei pentru Andruh, după două mandate deținute în ultimii 8 ani de istoricul Ioan Aurel Pop. Una dintre cele mai controversate inițiative ale Academiei sub mandatele lui Pop a fost un proiect de lege, retras până la urmă din Parlament, proiect denunțat de senatorul USR Ștefan Pălărie care a avertizat public că permitea tunuri imobiliare cu clădiri ale Academiei Române și mandate nelimitate la șefia forului.
Rep: Veți cere un audit la Academia Română, să vedeți cum arată instituția în momentul de față, de la ce plecați în mod real?
Marius Andruh: Da, cred că da. Da, pentru că, așa cum am mai discutat, Curtea de Conturi nu poate interveni în proprietatea privată a Academiei Române, dar asta nu înseamnă că acolo fiecare face ce vrea, pentru că se poate cere un audit. Da.
Oficialul a făcut această declarație în contextul în care Curtea de Conturi a arătat într-un raport făcut public în decembrie 2025 că „Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu pe bază de protocol bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole și silvice, contrar prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române și a Statutului Academiei Române. Astfel, au fost date în administrarea Fundației pe bază de Protocol de dare în administrare un număr de 20 de clădiri pentru o perioadă de 25 de ani. […] În concluzie, având în vedere deficiențele constatate atât în ceea ce privește activitatea Fundației Elias, cât și în ceea ce privește activitatea Fundației Patrimoniu, reiese faptul că la nivelul Academiei Române nu există o evidență clară și un mod de gestionare eficientă a patrimoniului deținut public și privat al statului, respectiv privat al Academiei”.
FOTO Ce a constatat deja auditul Curții de Conturi la Academia Română, potrivit raportului publicat în decembrie 2025:
Codul Administrativ spune că trecerea bunurilor din domeniul public în domeniul privat al statului se face prin hotărâre de guvern. Proiectul de lege inițiat exceptează bunurile Academiei Române de la aceste rigori legale, astfel încât transferul din domeniul public în cel privat să nu mai aibă nevoie de acceptul Guvernului. Diferența este că bunurile din domeniul public nu pot fi vândute, ci doar concesionate, pe când cele din domeniul privat al statului pot fi tranzacționate de cel care le administrează. Toate bunurile private ale Academiei sunt administrate de Fundația Patrimoniu a Academiei Române, o instituție de drept privat, scrie G4Media.
Răspunsurile integrale ale noului președinte al Academiei Române, Marius Andruh, cu privire la constatările Curții de Conturi:
Edupedu.ro: Un proiect de lege retras în cele din urmă prevedea mutarea patrimoniului Academiei Române în administrarea Fundației Patrimoniu. Curtea de Conturi a sesizat public în decembrie 2025 că Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu, contrar prevederilor legii, 20 de clădiri, pentru o perioadă de 25 de ani. Există acuzații numeroase că o astfel de decizie pune în pericol clădiri ale Academiei, în care vom putea vedea destinații care nu au nicio legătură cu cultura. Ce decizie veți lua dumneavoastră, cu privire la cele 20 de clădiri pe care, potrivit Curții de Conturi, Academia Română le-a transmis în administrarea fundației, contrar prevederilor legii?
Marius Andruh: Nu le-a transmis ilegal, după știința mea, pentru că proprietatea privată a Academiei Române este formată din toate donațiile pe care instituția le-a primit pe parcursul a 160 de ani de existență. Toate donațiile sunt însoțite de o clauză și – bineînțeles că clauza este la latitudinea donatorului -, dar vă pot spune că toate clauzele prevăd ca acele proprietăți să nu fie înstrăinate. Fundația Patrimoniu, care administrează proprietatea privată a Academiei Române, este condusă de o echipă din care fac parte membri ai Academiei Române. Fundația Patrimoniu raportează tot Academiei Române. Eu sunt foarte foarte interesat de ceea ce se întâmplă cu aceste clădiri, pentru că vreau să fie utilizate în scopuri înalt culturale.
Un exemplu pe care vi-l dau și care mă interesează mult este Fundația Dalles, care trebuie să redevină un puternic centru cultural în București. Un alt exemplu de clădire care mă interesează și care poate să devină un centru cultural este Palatul Ghica de la Căciulați, care este o clădire monument istoric, este una din puținele clădiri monumentale cu arhitectură de început de secol XX pe care în această parte a țării le mai avem. Prin urmare, ce vă pot spune este că pe mine mă interesează în cel mai înalt grad ca astfel de clădiri să fie folosite în scopul culturii și în scopul educației și al școlilor noastre doctorale.
V-am spus acest lucru pentru că noi avem și 10 școli doctorale, deci organizăm doctorat în aceleași condiții cu universitățile – e al treilea ciclu de învățământ superior; totul este ca în universități, mai puțin o facilitate pe care noi nu o avem: și anume cămine pentru studenți. Și asta ne limitează alegerea candidaților, pentru că un candidat din provincie nu va alege să vină la doctorat la Academia Română, atâta vreme cât el nu are unde locui și sigur că va alege să se ducă la universitate. Lăsând la o parte acest lucru, Academia Română este parte a programului ERASMUS, asta s-a întâmplat în ultimul an. Asta înseamnă că doctoranzii noștri pot pleca în străinătate, dar și doctoranzi străini pot veni la noi. Unele din aceste clădiri pot fi amenajate pentru găzduirea profesorilor sau a doctoranzilor care vin din străinătate și vă asigur că este una din prioritățile mele.
Edupedu.ro: Deci transformarea unora din aceste clădiri chiar în cămine studențești?
Marius Andruh: Da. Nu de dimensiunile celor din universități, dar avem nevoie de așa ceva.
Și încă o dată: Fundația Patrimoniu este sub strictul control al conducerii Academiei Românești. Sunt de 4 ani în conducerea Academiei Române ca vicepreședinte și am asistat la toate hotărârile care s-au luat privind Fundația Patrimoniu.
Edupedu.ro: Vă citez din raportul Curții de Conturi: „Academia Română a transmis în administrarea Fundației Patrimoniu pe bază de protocol bunuri imobile, altele decât cele de natura terenurilor agricole și silvice, contrar prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române și a Statutului Academiei Române. Astfel, au fost date în administrarea Fundației pe bază de Protocol de dare în administrare un număr de 20 de clădiri pentru o perioadă de 25 de ani. […] În concluzie, având în vedere deficiențele constatate atât în ceea ce privește activitatea Fundației Elias, cât și în ceea ce privește activitatea Fundației Patrimoniu, reiese faptul că la nivelul Academiei Române nu există o evidență clară și un mod de gestionare eficientă a patrimoniului deținut public și privat al statului, respectiv privat al Academiei”.
Marius Andruh: Fondul privat al Academiei Române este uriaș. În ’48 s-au confiscat toate proprietățile Academiei Române. S-au recuperat cam 70 de procente din ceea ce se numește generic «averea Academiei Române». Clădirile, cum bine știți, în această perioadă din 1948 încoace s-au degradat. Prin urmare, trebuie bani pentru ca să le reabilităm. Multe dintre ele sunt clădiri de patrimoniu cultural, care țin de imaginea orașului, de patrimoniul orașului. Avem nevoie de clădiri frumoase. Nu cred în această acuzație, pentru că, repet, aceste clădiri trebuia să fie administrate de cineva și membrii Academiei au toate specialitățile cu putință și e greu de presupus că membrii Academiei se pot ocupa direct de acest lucru.
Fundația a fost creată tocmai pentru a administra averea Academiei Române și, încă o dată, ea este sub strictul control al biroului prezidiului Academiei Române și, în alte situații, al Adunării Generale.
Edupedu.ro: De ce nu vorbiți cu Guvernul, cu premierul, cu ministrul Fondurilor Europene să faceți proiecte europene pentru a obține fonduri, așa cum fac marile capitale europene cu scopul de a-și restaura și proteja patrimoniul?
Marius Andruh: De la Fondul Național de Investiții am tot cerut finanțări, unele cu succes. Sunt foarte multe proprietăți. Acum se renovează Casa Coandă, care va deveni muzeu. S-au renovat unele dintre ele, pentru că costă enorm. Pentru a împlini ceea ce eu îmi doresc, singura soluție este o prioritizare. Mai dau un exemplu: faimosul COȘ (Casa Oamenilor de Știință), restaurantul de la Piața Lahovari. De ani de zile se cer bani pentru renovarea lui, pentru că el nu este al Academiei, nu este a nu știu cărei organizații, această clădire este în primul rând a orașului.
Edupedu.ro: Veți cere un audit la Academia Română, să vedeți cum arată instituția în momentul de față, de la ce plecați în mod real?
Marius Andruh: Da, cred că da. Da, pentru că, așa cum am mai discutat, Curtea de Conturi nu poate interveni în proprietatea privată a Academiei Române, dar asta nu înseamnă că acolo fiecare face ce vrea, pentru că se poate cere un audit. Da.