Ioan-Aurel Pop, președintele CNATDCU, și vicepreședinții Andruh, Banabic și Dumitru: Autoritățile naționale să se pronunțe urgent dacă Curtea de Conturi a României are atribuții de oportunitate academică. Instituția a impus includerea în contabilitate a oricărui rezultat științific. Ce “valoare contabilă” ar avea o poezie de Mircea Cărtărescu?

4.206 vizualizări
Ioan Aurel Pop / Foto: INQUAM Photos – Ilona Andrei
Reacție dură a conducerii CNATDCU, la ingerințele academice ale Curții de Conturi a României care verifică zilele acestea dacă Ministerul Educației a pus în aplicare în universități recomandările de a reduce standardele minimale și decupla cercetarea de predare. “Autoritățile naționale sunt chemate să se pronunțe urgent dacă Curtea de Conturi a României are aceste atribuții de oportunitate academică”, face apel Consiliul General al CNATDCU, care se întreabă în acest context “ce rol mai au forurile academice”.

Consiliul General al CNATDCU reprezintă conducerea forului și este format din președintele Ioan-Aurel Pop și vicepreședinții Marius Andruh, Dorel Banabic și Mircea Dumitru.

“Sau recomandările academice ale Curții de Conturi a României depășesc cadrul legal, sau, dacă nu este o depășire a cadrului legal, acesta din urmă trebuie rapid adaptat situației contemporane a universităților, pentru a nu scoate România din aria europeană a educației și cercetării”, spune conducerea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) într-o luare de poziție trimisă Edupedu.ro.

Ioan-Aurel Pop, Marius Andruh, Dorel Banabic și Mircea Dumitru avertizează că “dacă ceea ce recomandă Curtea de Conturi este decuplarea cercetării de predare, retrogradând în felul acesta universitățile la niște școli de meserii post-liceale, cum se va mai putea susține în mod argumentat nevoia de a dezvolta școlile doctorale universitare a căror menire este chiar crearea forței de muncă înalt calificate, prin intermediul cercetării științifice și a transferului tehnologic?”.

În cazul în care Curtea de Conturi a României vrea să dețină expertiză în domeniul academic și al politicilor științifice, “atunci autoritățile naționale trebuie să decidă calea de urmat, în condițiile în care nu poți să ai consilii de experți în domeniul educației și al cercetării, cu aceleași atribuții, și la Curtea de Conturi a României și în cadrul ministerului/guvernului țării”, spune conducerea CNATDCU.

Comunicatul integral remis de Consiliul General al CNATDCU referitor la recomandările Curții de Conturi a României

“Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a urmărit cu îngrijorare implicațiile recomandărilor academice ale Curții de Conturi a României, dintre care unele vizează și activitatea CNATDCU, reflectată în articolele de aici și aici.

Deocamdată facem două comentarii scurte, urmând o analiză mai complexă, inclusiv în foruri academice și de autoritate naționale și internaționale.

Primul comentariu, cu caracter general: sau recomandările academice ale Curții de Conturi a României depășesc cadrul legal, sau, dacă nu este o depășire a cadrului legal, acesta din urmă trebuie rapid adaptat situației contemporane a universităților, pentru a nu scoate România din aria europeană a educației și cercetării. Într-adevăr, Curtea de Conturi a României nu are expertiză în domeniul academic și, respectiv, al politicilor științifice sau dacă dorește să o aibă, atunci autoritățile naționale trebuie să decidă calea de urmat, în condițiile în care nu poți să ai consilii de experți în domeniul educației și al cercetării, cu aceleași atribuții, și la Curtea de Conturi a României și în cadrul ministerului/guvernului țării.

Al doilea comentariu se referă la recomandările specifice care privesc activitatea CNATDCU (vezi recomandările 12-13-14 din articol). Spre exemplu, cu privire la recomandarea a XII-a a Curții de Conturi, conținutul acesteia presupune deja o evaluare și un angajament academic, conform cărora activitatea de cercetare ar fi supralicitată în indicatorii CNATDCU. Am dori să aflăm cine și în ce calitate a făcut aceste evaluări și angajamente academice, rupte de orice practici academice moderne, care, în orice țară în care universitățile sunt forța motrice a cercetării științifice și a inovațiilor tehnologice, sunt de competența unor consilii/comisii de experți, în România acest rol revenind CNATDCU. Nu în ultimul rând, dacă ceea ce recomandă Curtea de Conturi este decuplarea cercetării de predare, retrogradând în felul acesta universitățile la niște școli de meserii post-liceale, cum se va mai putea susține în mod argumentat nevoia de a dezvolta școlile doctorale universitare a căror menire este chiar crearea forței de muncă înalt calificate, prin intermediul cercetării științifice și a transferului tehnologic?

În final, atragem atenția asupra faptului că România trebuie să se integreze în ariile europene ale educației și cercetării, iar astfel de acțiuni, ca cele ale Curții de Conturi a României, duc la o sabotare a acestei integrări, pe linia unor încercări din anii trecuți de a rupe România de bunele practici europene. În plus, văzând detaliile până la care ajung ambițiile Curții de Conturi a României în a-și impune propria “viziune academică”, ne întrebăm cu seriozitate și mare îngrijorare: în România mai există loc pentru autonomia universitară? Fără a intra în aceste detalii, orice membru al comunității academice va fi stupefiat și de alte recomandări halucinante, care denotă lipsa expertizei celor care le-au făcut. Spre exemplu, pornind de la recomandarea 15, unele verificări ale Curții de Conturi a României au impus includerea în contabilitate a oricărui rezultat științific, ceea ce duce la situații absurde; cum și după ce metodologie să incluzi în contabilitate articole Web of Science (pentru care adesea, după publicare, universitățile nici nu mai au drepturi de proprietate intelectuală) sau rezultate ale cercetării artistice (ex. opere literare)? Ce “valoare contabilă” ar avea, de pildă, o poezie sau un studiu de Mircea Cărtărescu?

Autoritățile naționale sunt chemate să se pronunțe urgent dacă Curtea de Conturi a României are aceste atribuții de oportunitate academică, iar dacă da, cine sunt experții-contabili ai Curții de Conturi care vor impune universitarilor cum să își ducă la îndeplinire menirea de predare și de cercetare? Ce rol mai au forurile academice – dacă mai au vreunul – din componența ministerului de specialitate, în contextul instituțional al autonomiei universitare? Și, nu în ultimul rând, la nivelul Uniunii Europene, “filosofia” acestor recomandări este știută și acceptată?

Președintele și Vicepreședinții Consiliului General al CNATDCU”

Informații de background

Curtea de Conturi a anunțat că o echipă de auditori ai instituției derulează în prezent o acțiune de „follow-up” la Ministerul Educației, prin care verifică modul „de ducere la îndeplinire a recomandărilor transmise prin scrisoare” în 2019, precizează instituția într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro. Concret, Curtea de Conturi a recomandat Ministerului Educației, în 2019, să transforme universitățile în instituții aproape exclusiv de predare, printr-o decuplare brutală a acestora de activitatea de cercetare, iar acum verifică îndeplinirea solicitărilor extrem de specifice emise în urmă cu 2 ani.

Modul de elaborare a recomandărilor impuse acum de Curtea de Conturi universităților: inclusiv sondaj printre profesori, în care acestora li s-a cerut să numească dificultățile întâmpinate în dezvoltarea carierei și să-și spună părerea despre standardele CNATDCU pe care trebuie să le îndeplinească.

Printre solicitările trimise sub formă de “recomandări” Ministerului Educației de Curtea de Conturi în timpul mandatului deținut de Ecaterina Andronescu s-a numărat inclusiv modificarea standardelor minimale verificate de forul de experți în educație CNATDCU, astfel încât profesorii și conducătorii de doctorat să fie punctați cu prioritate pentru activitatea de predare, pentru evoluția în carieră, și nu atât pentru cercetare. Scopul? Îmbunătățirea performanței „prin diminuarea costurilor și sporirea eficienței utilizării resurselor”, spune Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi precizează, într-un răspuns la solicitarea Edupedu.ro, că a emis recomandările în 2019 „după ce raportul de audit în baza căruia au fost formulate recomandările a făcut obiectul unei ședințe de conciliere cu reprezentanții Ministerului Educației Naționale și ai Ministerului Cercetării și Inovării. Precizăm că entitatea auditată nu a formulat obiecțiuni la aspectele reținute prin raport, astfel că scrisoarea cu recomandări a fost elaborată și transmisă potrivit metodologiei în vigoare.” Ministerul Educației era condus în mai 2019 de Ecaterina Andronescu, iar Ministerul Cercetării de Nicolae Hurduc.

Edupedu.ro a publicat în exclusivitate, în urmă cu o săptămână, Scrisoarea cu recomandări trimise de Curtea de Conturi în 2019 de Curtea de Conturi și verificate acum la Ministerul Educației. Potrivit surselor Edupedu.ro, parte dintre solicitările Curții avantajează politehnicele și universitățile de studii economice.

DOCUMENT Solicitările integrale emise de Curtea de Conturi pentru Ministerul Educației:
Foto: Edupedu.ro
Foto: Edupedu.ro
DOCUMENT Răspunsul integral al Curții de Conturi a României, la întrebările trimise de Edupedu.ro

Edupedu.ro a trimis, pe 26 mai 2021, următoarele întrebări către Curtea de Conturi a României:

  1. Cine sunt experții în educație și cercetare care au realizat recomandările extrem de specifice emise de Curtea de Conturi, unele care se referă chiar la modificarea standardelor minimale stabilite de oamenii de știință din CNATDCU?
  2. Mențineți în actualitate și deci ca cerință pentru Ministerul Educației acest document realizat în 2019 și care favorizează finanțarea în funcție de activitatea didactică și nu de cercetare, în condițiile în care contextul pandemiei a arătat forța la nivel global a marilor universități care fac cercetare fundamentală?
  3. Scrisoarea cu recomandări nr. 40.488/20.05.2019 a fost acceptată de Ministerul Educației, în 2019? Dacă da, cine a semnat că este de acord cu aceste recomandări?
  4. Vă rugăm să ne puneți la dispoziție auditul care a stat la baza acestor recomandări.

DOCUMENT Răspunsul integral al Curții de Conturi, la solicitarea Edupedu.ro:

Foto: Edupedu.ro
Foto: Edupedu.ro
Foto: Edupedu.ro
Foto: Edupedu.ro
DOCUMENT Descarcă de mai jos Raportul de audit al performanței administrării bazei didactice de studiu si cercetare, deținută de instituțiile de învățământ superior, raport care a stat la baza recomandărilor verificate astăzi de Curtea de Conturi la Ministerul Educației:

Raportul de audit al performanței administrării bazei didactice de studiu si cercetare, deținută de instituţiile de învăţământ superior – Curtea de Conturi

Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Citește și:
EXCLUSIV Curtea de Conturi și-a trimis auditorii la Ministerul Educației, pentru a verifica decuplarea universităților de cercetare și schimbarea standardelor minimale pentru profesori. Curtea anunță că a emis în 2019 recomandările inspectate astăzi, după un raport acceptat fără „obiecțiuni” de Ecaterina Andronescu și Nicolae Hurduc
Curtea de Conturi a cerut Ministerului Educației decuplarea brutală a universităților de activitatea de cercetare, reducerea standardelor minimale pentru profesori, finanțarea excelenței în funcție de activitatea didactică. Recomandările emise în 2019 sunt verificate acum de auditorii Curții – SURSE

5 comentarii
  1. 1. Criteriile de promovare pentru profesorii universitari favorizeaza in proportie de peste 90% activitatea de cercetare in defavoarea activitatii didactice. Din acest motiv oamenii se “orienteaza” dupa criteriul cost-beneficiu: ii intereseaza sa publice (uneori cu orice “costuri”, spre exemplu cazul revistei Metalurgia International, conferintele WSEAS) in detrimentul activitatii didactice. Sunt profesori foarte bine pregatiti profesional, insa sunt cazuri, si nu putine, al formelor fara fond: au facut rost de publicatii, au promovat, si acum isi impun impostura in comitete si comitzii.
    Nu ii intereseaza sa isi desfasoare orele, daca isi tin orele citesc de undeva, aceleasi slide-uri de peste 10 ani, dau note mari studentilor pentru a nu “marai” privitor la calitatea actului educativ, coordonarea lucrarilor de licenta si disertatie se face fictiv (nici nu se uita peste materialul studentilor) etc
    2. Tupeul unora este fantastic – la umbra unor numere (cate articole, cate citari) incep sa emita judecati de valoare, stabilesc regulamente de cercetare, criterii de promovare, isi ajuta prietenii sa promoveze si ei, iar cercul se inchide …
    Asa societate, asa invatamant universitar…

  2. Oricât de mult este de apreciat calitatea materialelor de pe Edupedu și chiar existența acestei inițiative, luarea de poziție din această problemă (Curtea de Conturi vs. Universități) este prea ușor vizibilă și oarecum neconformă cu deontologia jurnalistică. Exact așa cum se insistă asupra argumentului că că e ridicol ca un organism financiar să aibă păreri despre educația superioară, poate fi considerat la fel de ridicol faptul că universitățile (inclusiv forurile superioare de genul Cnatdcu) nu dau socoteală nimănui din afara sferei academice pentru prestația lor.
    Până una-alta, vorbim despre bani publici și despre o felie (mică sau mare, nu contează) din buget pentru care nu se dă socoteală. Membrii Cnatdcu, Uefiscdi sau Cncsis sunt tot universitari (angajați fără semnul întrebării ai universităților, adică) și e chestionabil dacă ei au imparțialitatea sau obiectivitatea necesară pentru a putea judeca cum sunt cheltuiți acești bani sau care e propriul lor rol în societate.

    Îi lăsăm pe profesorii din preuniversitar să își stabilească singuri statutul? Dar pe polițiști? Avem voie, ca societate (inclusiv din punct de vedere financiar, adică) să punem în discuție modul în care cerem un output de la banii pe care îi cheltuim cu învățământul superior?
    Nu vreau decât să spun că discuția e mai complicată decât pare și că nu e chiar atât de deplasat faptul că și Curtea de Conturi are un cuvânt de spus aici.

  3. Daca cercetarea se face in universitati, atunci ce rost au institutele Academiei, aceste reminiscente ale unei epoci de multe apuse? Daca se varsa bani in cercetare, cum se face ca suntem nevoiti sa platim sume colosale pentru studii de fezabilitate unor firme de consultanta (de obicei din strainatate)? Cum se face ca sunt multi cei care primesc salariu de la Universitate, Institut, grant de cercetare, premierea rezultatelor cercetarii etc, pe aceleasi articole publicate si semnate cu mai multe afilieri? Putina decenta nu strica!

  4. Autonomie universitara….
    DACA vor autonomie completa sa nu mai ceara bani de la buget, iar daca primesc sustinere de la buget atunci sa faca bine sa respecte regulile impuse chiar si daca nu le sunt pe plac.

  5. Din titlu… poezia ipotetica – daca e creata ca “cercetare” atunci “producatorul” a fost platit “de stat” sa o creeze, iar daca e publicata si se vinde atunci banii apartin “celui care a platit cercetarea”.
    Asa e peste tot in lume.
    Esti “angajat” si “platit” sa produci ceva, rezultatul nu-ti apartine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like