România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere a elevilor de gimnaziu și liceu care învață cel puțin două limbi străine. Totodată, sistemul românesc a crescut semnificativ din punct de vedere al procentului de elevi care învață cel puțin o limbă străină la nivel școală primară, potrivit celui mai nou raport privind predarea limbilor străine în școlile din Europa, publicat de rețeaua Eurydice.
În același timp, însă, documentul – care actualizează, agregă și compară informații publicate de Eurostat și din alte surse – notează că un element important în formarea profesorilor de limbi străine, anume mobilitatea internațională, este mult mai redus în România decât în marea majoritate a țărilor de pe continent.
Învățarea limbilor străine în gimnaziu, școala primară și liceu
Astfel, România se numără printre țările europene cu cea mai mare pondere de elevi de gimnaziu care învață cel puțin două limbi străine. Situația este explicabilă prin faptul că elevii români încep printre primii – la 11 ani – să studieze a doua limbă străină ca materie obligatorie în școală.
- Mai precis, doar cei din Luxemburg (la 6 ani) și cei din Grecia, Letonia, Serbia și Elveția (la 10 ani) încep să învețe a doua limbă mai repede. Elevii români încep la aceeași vârstă cu cei din Danemarca, Italia, Malta, Bosnia-Herțegovina, Macedonia de Nord și Muntenegru, înaintea elevilor din cele mai multe state din Europa.
Dacă, la nivel european, în medie 60% dintre elevii de gimnaziu învață cel puțin două limbi străine, situația este mult mai bună în România și în alte 11 sisteme educaționale, unde peste 90% dintre elevi realizează acest lucru. La polul opus, în 4 sisteme (Bulgaria, Irlanda, Austria, Ungaria) mai puțin de 15% dintre elevi de gimnaziu învață două limbi, iar în comunitatea vorbitoare de limba germană din Belgia – deloc.
La nivelul școlii primare, situația este mult mai echilibrată, pe continent: 86% dintre elevii din acest ciclu de învățământ învață cel puțin o limbă străină, la nivel european.
România se numără printre cele 15 țări unde cel puțin 96% dintre elevi de școală primară învață cel puțin o limbă străină – țări unde aceasta este o materie obligatorie din primul an de studii (vârsta de 6 ani în cazul României).
- La nivelul UE, procentul elevilor care învață, la nivelul școlii primare, cel puțin două limbi este redus – doar 7,2%.
România este, totodată, una dintre țările unde numărul elevilor de școală primară care învață cel puțin o limbă străină a crescut semnificativ în perioada 2013-2020. Astfel, în România, Danemarca, Portugalia și Slovenia, creșterea ponderii acestora a fost de peste 30% în perioada menționată, în alte câteva țări creșterea fiind de 15-30%.
În privința liceului, România figurează ca lider: practic, toți elevii învață cel puțin două limbi străine, la acest nivel, o situație similară mai întâlnindu-se în Finlanda, potrivit datelor agregate de Eurydice. Situația este explicabilă prin faptul că, în România, nu există diferențe între învățământul general și cel vocațional cu privire la învățarea limbilor străine, pe când în alte țări – unde învățământul vocațional este mult mai extins decât în România, obligația de a învăța o a doua limbă străină este mai restrânsă.
Limbile străine învățate în România și restul Europei
Limba engleză se detașează drept limba învățată cel mai mult în întreaga Europă. Engleza este obligatorie în aproape toate țările (21) unde există obligația de a învăța o anume limbă străină, iar în 15 dintre aceste țări engleza este singura limbă menționată ca fiind obligatorie. (România figurează în rândul unde există obligația de a învăța o limbă străină, dar există posibilitatea de a alege limba).
Astfel, la nivelul UE, 84,1% dintre elevi din învățământul primar învață limba engleză, iar procentul este și mai ridicat la nivel de gimnaziu (98,3%). La liceu, procentul scade la circa 88,1% (ca urmare a faptului că unii elevi din învățământul vocațional nu au obligația de a învăța limbi străine, în unele țări).
- În 11 țări, peste 90% dintre elevi învață engleza în toate ciclurile, în timp ce în România și alte opt țări peste 90% dintre elevi învață engleza în cel puțin două cicluri.
La nivel european, franceza este a doua cea mai învățată limbă în învățământul primar și gimnaziu, fiind învățată de 5,5%, respectiv 30,6% dintre elevii din aceste cicluri. Pe de altă parte, la nivel european, este pe locul doi în rândul opțiunilor de a doua limbă învățată la liceu, după germană.
Franceza este a doua cea mai învățată limbă în cel puțin un ciclu de învățământ (învățată de cel puțin 10% dintre elevi) în România, Germania, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia și Liechtenstein.
- La nivel de liceu, germana este a doua cea mai învățată limbă străină în UE, fiind materie de studiu pentru 20% dintre elevii din acest ciclu.
- Pe locul 3 în rândul limbilor învățate la nivel UE este spaniola (17,7% dintre elevii de gimnaziu, 18% dintre elevii de liceu).
Limba rusă este învățată de 2,2% dintre elevii de gimnaziu și de 2,7% dintre cei de liceu la nivel UE, fiind în continuare a doua cea mai învățată limbă străină, în cel puțin un ciclu de învățământ, în Bulgaria și țările baltice. În Estonia, Letonia și Lituania, circa 60% dintre elevii de gimnaziu învață această limbă.
Context general: multe limbi regionale / ale minorităților, diferențe mici școală-acasă
România este, alături de Polonia, țara cu cele mai multe limbi regionale și/sau ale minorităților care au statut oficial: 14 la număr, mai multe decât Italia, Ungaria sau Serbia, potrivit datelor agregate de raportul Eurydice. Cu toate acestea, având în vedere ponderea redusă a imigranților, procentul elevilor care vorbesc altă limbă acasă față de cea în care li se predă la școală este printre cele mai reduse din Europa în ambele țări – sub 5%.
Comparativ, în țări precum Spania sau Austria procentul de elevi care vorbesc limbi diferite acasă și la școală depășește 20% în Spania sau Austria și este de 15-20% în Germania sau Suedia.
Mobilitatea profesorilor de limbi străine – foarte scăzută în România, comparativ cu restul Europei
Raportul Eurydice analizează și pregătirea profesorilor de limbi străine, inclusiv prin elemente referitoare la mobilitate, considerată a fi foarte importantă pentru formare în acest domeniu.
Între 2013 și 2018, procentul de profesori de limbi străine, la nivel de gimnaziu, care s-au deplasat în străinătate în scopuri profesionale a crescut, la nivel UE, cu 14,6%. În România, însă, procentul profesorilor care au făcut acest lucru este cel mai scăzut din Uniune, la un nivel similar cu cel din Bulgaria.
Documentul reia, astfel, date din studiul TALIS 2018 și notează că, acum 5 ani, aproximativ 70% dintre profesorii de limbi străine, la nivelul UE și al țărilor asociate, fuseseră cel puțin o dată în străinătate – ca student, ca profesor sau în ambele calități. Procentul depășea 80% în Spania, Olanda și Islanda. Comparativ, situația stă cu totul altfel în cazul celorlalte materii, unde, la nivel UE, doar 36% dintre profesori au călătorit în străinătate ca parte a învățării și formării sau în calitate de profesor.
- Din acest punct de vedere, România se numără printre țările foarte puține unde mai puțin de jumătate dintre profesorii de limbi străine călătoriseră în străinătate în scop de formare sau profesional, conform TALIS 2018 (circa 40%). Situația se mai întâlnește doar în Bulgaria (tot aproximativ 40% dintre profesori) și Turcia (20%).
Raportul notează că, în estul și sudul Europei, inclusiv în România, nu există scheme de finanțare stabilite de autorități pentru a sprijini mobilitatea profesorilor de limbi străine, pe când aceste scheme există în marea majoritate a țărilor din vestul Europei.
Foto © Flynt | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
România se numără printre țările europene cu cei mai mulți elevi care au studiat două sau mai multe limbi străine – Eurostat
Testele PISA vor include, din 2025, posibilitatea evaluării unei limbi străine
C.I.
Raluca Pantazi
Virgil Iordache
Economedia.ro
2 comments
Predau 2 limbi de circulatie internationala. Nu am ajuns niciodata in tarile unde el sunt oficiale si nici nu voi ajunge deoarece nu am atatia bani. Acolo fara 2-3000 de euro nu ai ce face. Iar eu sunt profesor, nu fotbalist…
Se stie ca limba franceza este mai dificila decat limba engleza. Cu toate acestea, pana in 1993, aveam in Romania, datorita in principal unor factori de ordin istoric, de 2,5 ori mai multi elevi, studenti si profesori implicati in studiul limbii franceze fata de cei implicati in studiul limbii engleze. In Romania, limba franceza a avut timp de peste un secol statutul de LANGUE DE COEUR (nu ca in Algeria, fosta colonie, unde are statutul de BUTIN DE GUERRE/ prada de razboi si este incomparabil mai mult utilizata)…. In optica noastra, printre primii factori determinanti ai (re)orientarii preferentiale a tinerilor romani catre limba engleza, incepand din anii 1995-2000 au fost 1.disponibilitatea calculatoarelor electronice și a perifericelor lor (la prețuri și cu performanțe acceptabile) – asociate inadvertent cu limba engleză și SUA/ UK, 2. oferta in Romania de cursuri gratuite de initiere in limba engleza (o oferta similara pentru limba franceza neexistand, caci tot ceea ce a oferit si ofera Institutul Francez si Centrele culturale franceze din Romania a fost si este exclusiv contra cost) en presenciel, 3. oferta (necorespunzatoare cantitativ, uneori si calitativ, deci mult sub asteptari, dupa 43 ani de interdictie) de burse ale guvernului francez la universitati franceze si de slujbe/ emplois/ job-uri mai mult sau mai putin calificate in Franta, in 1990 desi au fost inregistrate cca 17.000 solicitari (dupa 43 de ani de interdictie a burselor straine in Romania, Franta a oferit abia 100 burse, nivel la care se mentine si astazi! 4. Cliseele mediatice franceze ca si atitudinile si comportamentele unor francezi care considera ca Romania ar fi tara romilor (!!), 5.Pasivitatea si uneori aroganta OIF/ AUF, a unor oficiali sau investitori francofoni prezenti in Romania pentru care existenta francofonilor romani nu conteaza (mai ales pe plan extern), iar promovarea limbii franceze in tara noastra ar fi doar datoria Guvernului Romanei, investitorii francofoni preferand sa discute cu angajatii romani in engleza sau chiar romana (pe care au invatat-o de nevoie), fara sa-i orienteze spre limba franceza… Astazi, constatam ca, datorita acelorasi factori determinanti, avem in Franta de cel putin 12 ori mai putini expatriati romani decat in Spania sau in Italia – tari ale caror limbi se invata mult mai usor de romani! Reveniti in Romania, romii din Spania si Italia continua sa vorbeasca intre ei in aceste limbi, cu diferite motivatii… Si in UK, Germania, Olanda sunt acum prezenti temporar sau definitiv mai multi romani decat in Franta (tinand cont si de faptul ca vechii emigranti si azilanti romani incep sa dispara biologic, din pacate)…