EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE

61.602 vizualizări
Foto: Freepik.com
„O piedică în implementarea reformelor” asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis, prin transferul inspecțiilor școlare generale la ARACIIP, agenție care va deveni astfel cel mai mare evaluator școlar. Mențiunile sunt în raportul de diagnostic consultat de Edupedu.ro, făcut de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Edconomică cu finanțare de la Comisia Europeană. Este primul astfel de document de analiză independent care expertizează așa-zisele reforme anunțate de autorități prin PNRR, România educată și proiectele de legi ale educației.

Raportul de diagnostic de peste 100 de pagini scris de către experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economice. Raportul în variantă de proiect, obținut pe surse de Edupedu.ro, arată multe puncte slabe în actualul sistem de Învățământ și în măsurile propuse și deja aprobate de Guvern și Parlament pentru viitorul acestuia.

Raportul independent este primul de acest fel pe actualele reforme și „evidențiază întrebările critice pe care România va trebui să le ia în considerare pentru ca reformele planificate să se traducă în rezultate vizibile în ceea ce privește calitatea, echitatea și eficiența în educație”, spun autorii. O echipă a OCDE a fost în România în februarie 2023 și a avut o serie de interviuri cu reprezentanții administrației centrale, locale, în școli și inspectorate, cu membri ai societății civile și din organizații, conform surselor Edupedu.ro.

În primul rând OCDE cere din nou, așa cum a mai recomandat și în 2017 și în 2020, ca inspecțiile generale din școli să nu mai aibă loc. „Pentru aceasta, doua întrebări principale ar trebui discutate: Prima se referă la scopul și procesul evaluării externe, pentru a ne asigura că nu se pierd elemente importante prin eliminarea inspecțiilor generale; A doua se referă la consecințele unei astfel de schimbări pentru personal, în special la nevoia de recalificare și, în unele cazuri, de relocalizare a resurselor umane”.

Experții OCDE care au analizat textele legilor „România educată” arată că ARACIP – Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar – nu va avea capacitatea să preia și inspecțiile din școli, devenind astfel cel mai mare organism de control din sistemul național de Învățământ. Măsura este prevăzută în legea Deca-Iohannis, despre care Edupedu.ro a scris în februarie 2022: ARACIP primește o structură instituțională nouă, va fi redenumită ARACIIP pentru că va avea și aproape toată componenta de inspecție școlară (generale și tematice), plus o organigramă cu 300 de angajați, față de circa 75 câți sunt în prezent. Din aceștia, 200 vor fi în teritoriu, în birourile județene. Specialiștii organizației la care România vrea să adere, fiind în procedură deschisă pentru acest demers, arată că în privința reformării ARACIP „există o serie de factori care pot împiedica progresul”.

„În timp ce noul cadru de evaluare pune un accent mai puternic pe predare și învățare, evaluatorii nu și-au însușit încă noile standarde și nu au întotdeauna experiență la nivelul școlii sau în contextul școlilor pe care le evaluează”, conform raportului consultat de Edupedu.ro. Raportul mai remarcă faptul că numărul experților externi ai ARACIP a scăzut de la 700 la circa 400 în ultimii 10 ani, conform registrului intern al agenției, iar cei care ajung în școli să facă inspecțiile nu au neaparat experiență în acele școli sau în unele cu un context similar.

Reforma nu reduce numărul de evaluări externe și inspecții generale. Școlile sunt în continuare supuse acestor două procese care, deși diferite ca abordare, îndeplinesc aceeași funcție”, se arată în document.

În plus, se inspecțiile concentrează tot pe proceduri și hârtii, acest lucru arătând, în opinia autorilor raportului, că nu au fost formați pentru evaluare modernă și prevăzută de noile standarde, în ultimii ani.

„Interviurile realizate de echipa OCDE au arătat că evaluatorii tind să pună accentul pe procesele administrative ale școlii și pe conformitatea cu reglementările. De exemplu, se pare că observațiile la clasă se concentrează mai degrabă pe respectarea de către profesori a curriculumului, decât pe evaluarea faptului dacă aceștia creează un mediu de clasă incluziv și aplică practici pedagogice stimulative, care să sprijine învățarea și atitudini pozitive față de învățare. Acest lucru sugerează că evaluatorii ARACIP ar putea fi lipsiți de formare și îndrumare cu privire la modul de interpretare și evaluare a noilor standarde de calitate”, conform experților.

„Rapoartele de evaluare ale ARACIP nu oferă suficient feedback și recomandări cu privire la ariile de îmbunătăţire pentru fiecare școală. De asemenea, nu se axează în mod explicit pe echitate și incluziune, două priorități naționale”, mai scriu experții OCDE, care remarcă și că „nu sunt clare activitățile ce urmează după o evaluare a ARACIP”.

ARACIP va face inspecțiile la școli tot pe banii școlilor, cum face acum evaluările?

Modelul actual de finanțare al ARACIP bazat pe taxe „a fost imprevizibil și inadecvat, iar obiectivul de a evalua toate școlile într-un ciclu de cinci ani a fost irealizabil de-a lungul anilor”. „Taxele percepute pentru evaluări nu sunt o practică echitabilă”, se arată în analiză, unele școli defavorizate având greutăți în achitarea acestor taxe, crescute anul trecut cu 68%. Cel mai probabil, după majorările salariale din iunie 2023 vor avea loc noi creșteri de taxe la Agenție, lucru care va pune în dificultate tot mai multe școli care trebuie să asigure și salariile crescute ale profesorilor și angajaților. Acum tarifele valabile sunt următoarele:

  • Tariful de autorizare ajunge la 12.796 lei (de la 7.591 lei)
  • Tariful de acreditare ajunge la 19.194 lei (de la 11.387 lei)
  • Tariful de evaluare externă periodică, inclusiv pentru organizațiile furnizoare de educație care organizează și desfășoară activități de învățământ corespunzătoare unui sistem educațional din altă țară ajunge la 9.597 lei, de la 5.694 lei.
Inspecțiile ARACIP – o povară administrativă grea pentru școli, care le răpește timpul și le distrage atenția de la preocuparea principală de îmbunătățire a calității predării și învățării la clasă

Raportul subliniază diferențele uriașe între intenție și fapte ale decidenților. „În plus, în ciuda intenției pozitive de a stabili ARACIIP ca unic evaluator al școlilor, reforma nu abordează în mod clar dublarea rolurilor între evaluarea recurentă și inspecțiile generale. Această duplicare nu reprezintă doar o utilizare ineficientă a resurselor umane și financiare limitate, ci și o povară administrativă grea pentru școli, care le răpește timpul și le distrage atenția de la preocuparea principală de îmbunătățire a calității predării și învățării la clasă. Există, de asemenea, probleme generale legate de modelul de finanțare și de bugetul ARACIIP care necesită mai multă atenție. În timp ce reforma actuală recunoaște necesitatea de a crește bugetul ARACIIP, problemele legate de planificarea și alocarea financiară vor trebui, de asemenea, să fie abordate dacă România dorește să transforme ARACIIP într-o agenție de evaluare eficientă”

Nimic din ceea ce face ARACIP nu este folosit de Ministerul Educației sau de Inspectorate pentru a contura politici publice

„Interviurile realizate de echipa OCDE în februarie 2023 au sugerat că diferitele unități de planificare și evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Educației nu utilizează rapoartele de evaluare a școlilor ARACIP, indicele de eficiență școlară sau rapoartele sale naționale care se bazează pe evaluările periodice ale școlilor pentru a oferi recomandări de politici. În mod similar, ISJ-urile nu par să utilizeze rapoartele de evaluare ARACIP în activitatea lor de zi cu zi”, remarcă experții.

Nici ceea ce face ARACIP nu ajută școlile

„Evaluările ARACIP nu stimulează în mod semnificativ eforturile de îmbunătățire a școlilor. Discuțiile cu un eșantion de directori de școli și profesori au arătat, de asemenea, că aceștia tind încă să considere evaluările ARACIP și autoevaluarea școlilor în primul rând ca pe un exercițiu de conformitate și birocratic”. Lipsa de personal calificat, un alt element fundamental: „De exemplu, în timpul interviurilor cu echipa OCDE din februarie 2023, un director de la o grădiniță a raportat că evaluarea recentă a școlii a fost condusă de evaluatori fără experiență anterioară în domeniul educației timpurii. Un motiv ar putea fi faptul că registrul de evaluatori al ARACIP are un deficit de experți pe nivelurile primar și preșcolar”.

Evaluatorii ARACIP sunt axați pe conformarea predării cu programa, în loc să evalueze dacă predarea îi stimulează pe copii să participe la oră sau să învețe mai bine

”Se pare că observațiile la clasă se concentrează pe conformitatea profesorilor cu programa școlară, în loc să evalueze dacă aceștia creează un mediu de clasă incluziv și dacă implementează practici pedagogice stimulative care să sprijine învățarea și atitudini pozitive față de învățare. Acest lucru sugerează că evaluatorii ARACIP ar putea fi lipsiți de formare și îndrumare cu privire la modul de interpretare și evaluare a noilor standarde de calitate”, potrivit raportului.

Concluzia experților:

„Expertiza profesională a evaluatorilor ARACIIP va fi unul dintre cei mai importanți factori determinanți ai impactului evaluării asupra calității școlilor, dar lipsa semnificativă de personal calificat care a împiedicat dezvoltarea ARACIP, încă de la crearea sa, nu pare să fie abordată în mod adecvat în cadrul reformelor. Corpul actual de evaluatori nu și-a însușit încă noile standarde și metodologii și evaluatorii tind să se concentreze în primul rând asupra conformității școlilor cu procedurile administrative. A fost dificil pentru ARACIP să aloce școlilor evaluatori care au experiență relevantă la nivelul și în contextul lor și să evalueze toate școlile în cadrul unui ciclu de cinci ani. Chiar și în ipoteza în care obiectivele de recrutare a personalului stabilite de ARACIIP sunt atinse și în ipoteza în care se oferă formare, este greu de imaginat cum poate ARACIIP să garanteze calitatea evaluărilor fără o anumită formă de prioritizare și direcționare a resurselor sale limitate”.

Salariile la ARACIIP ar trebui majorate, cred experții

Despre organizarea internă a ARACIP, autorii raportului arată că „rigiditatea în ceea ce privește utilizarea propriilor resurse nu permite ARACIP să ofere salarii competitive și să atragă candidați calificați”.

„Deoarece experții ARACIIP vor avea responsabilități diferite care necesită un nivel mai ridicat de experiență și competențe decât cele ale directorilor și profesorilor, ministerul ar trebui să ia în considerare creșterea salariilor acestora. În prezent, salariile personalului intern al ARACIP sunt determinate de grilele de salarizare ale ministerului și se pare că sunt mai mici decât salariile cadrelor didactice, ceea ce face dificil pentru ARACIP să atragă profesioniști cu înaltă calificare. Creșterile salariale ar trebui să facă parte din eforturile mai largi de restructurare a carierei și a structurii de salarizare în cadrul sectorului educației, astfel încât noile competențe și roluri, cum ar fi acela de a deveni expert ARACICIP, să fie legate de statutul profesional și de recompense. Pentru a aborda limitările din grilele de salarizare ale ministerului, România ar putea fi nevoită să efectueze o revizuire mai amplă a structurii salariale din sectorul public”, conform documentului.

De 18 ani încă ARACIP nu a evaluat încă toate școlile din România

În 18 ani, ARACIP a reușit să evalueze un total de 5.000 de școli, adică două treimi din școlile pe care ar fi trebuit să le evalueze pe o perioadă de cinci ani, scriue experții. „Finanțarea ARACIP a fost imprevizibilă și insuficientă de-a lungul anilor. În pofida subfinanțării cronice a agenției, ARACIIP a încercat să mențină o abordare a evaluării externe care necesită multe resurse și care are ca scop evaluarea calitativă la fața locului a tuturor școlilor din țară într-un ciclu de cinci ani. Această abordare, deși valabilă în teorie și comună multor țări din UE, s-a dovedit a fi extrem de dificilă în practică. De la crearea sa, în urmă cu 18 ani, ARACIP a reușit să evalueze doar o parte din școlile din țară. În timp ce reformele actuale intenționează să ofere ARACIIP mai multe resurse și personal, chiar dacă acestea se materializează, realizarea unor evaluări regulate și de calitate va rămâne extrem de dificilă. Prin urmare, este o lacună notabilă în discuțiile politice actuale faptul că, aparent, nu se iau în considerare modalitățile prin care abordarea ARACIIP ar putea fi modificată, de exemplu printr-o mai mare selecție, diferențiere și/sau direcționare a vizitelor la fața locului”.

Posibile soluții pentru o evaluare externă eficientă și modernă

Ca să poată lucra eficient și să poată evalua școlile, OCDE propune ca ARACIP să adopte o abordare „bazată pe nevoi și pe riscuri în ceea ce privește evaluarea externă, în care evaluările să vizeze școlile cele mai slabe”, dar acest model, mai spun autorii raportului, are multiple dezavantaje.

O altă opțiune, poate mai potrivită, ar fi „adoptarea unei abordări diferențiate a evaluării externe a școlilor, care să combine evaluări mai frecvente și sprijin concret pentru școlile care au nevoie de cele mai multe îmbunătățiri (bazate pe riscuri) cu evaluări ale unui eșantion de școli cu performanțe mai bune. Această abordare poate fi combinată cu o frecvență “minimă” de evaluare pentru toate școlile (de exemplu, fiecare școală este evaluată cel puțin o dată la zece ani)”, mai arată documentul.

Raportul indică și un exemplu de bună practică din Europa

România va trebui să definească noile roluri și competențe așteptate pentru personalul direcțiilor județene, menționează raportul, ambele instituții find unele de control, sprijin și evaluare. „Personalul direcțiilor județene ar trebui, de asemenea, să aibă o înțelegere excelentă a standardelor de calitate școlară ale ARACIIP, precum și a resurselor și măsurilor de sprijin disponibile pentru școli. Ca și în cazul ARACIIP, pe termen scurt, va fi esențial ca România să ofere o formare cuprinzătoare pentru fostul personal ISJ care alege să se reintegreze în noile direcții județene. Pe termen mediu, pe măsură ce personalul existent se mută sau se pensionează, direcțiile județene pot organiza concursuri de angajare bazate pe merit, care să implice criterii de selecție transparente pentru a selecta candidații care au competențele necesare pentru fiecare rol. În definirea acestui nou rol de sprijin, România ar putea lua în considerare posturile similare de sprijin local din alte jurisdicții, cum ar fi consilierii pentru provocări din Țara Galilor”.

„În Țara Galilor (Regatul Unit), autoritățile locale și consorțiile regionale de educație angajează o gamă variată de personal, inclusiv specialiști în diverse domenii de predare și învățare, precum și un număr considerabil de “consilieri pentru provocări”. Acești consilieri au fost desemnați în mod special pentru a oferi sprijin directorilor de școli în dezvoltarea capacității din școală de a îndeplini standardele de calitate ale școlii. Se așteaptă ca acești consilieri “de provocări” să dedice un anumit număr de zile în fiecare an pentru a sprijini o școală, iar în cazurile în care este necesar un sprijin suplimentar, intensitatea implicării lor poate crește.

Deși atribuțiile și titlurile specifice atribuite consilierilor de provocări pot varia, responsabilitățile lor tipice includ sprijinirea autoevaluării și îmbunătățirii școlii (de exemplu, pregătirea directorilor de școli în ceea ce privește tehnicile de observare a clasei, stabilirea obiectivelor de îmbunătățire și planificarea strategică); monitorizarea, sprijinirea și provocarea școlilor, punând în același timp în aplicare intervenții adecvate ori de câte ori performanța scade sub standardele cerute; și promovarea inițiativelor de asociere a școlilor și de învățare între colegi.

Consilierii de provocări trebuie să aibă o diplomă de licență, să dețină o calificare didactică, să aibă experiență anterioară ca profesor și să aibă cel puțin cinci ani de experiență într-o poziție de conducere a școlii (de exemplu, director de școală sau lider senior). Aceștia ar trebui să demonstreze competență în analiza și utilizarea datelor pentru îmbunătățirea școlii, cunoștințe practice și experiență în implementarea strategiilor de îmbunătățire a școlii, precum și abilități interpersonale excelente. Aceștia pot fi angajați fie cu normă întreagă de către un consorțiu, fie cu jumătate de normă.

Pentru a obține acreditarea în calitate de consilier de provocare, candidații trebuie să finalizeze cu succes un program național de formare și să se supună unei autoevaluări, unei evaluări colegiale și unei evaluări efectuate de către managerul lor direct. Statutul de consilier rămâne valabil pentru o perioadă de trei ani”.

Citește aici sumarul raportului OCDE draft:

EXCLUSIV Critici dure pentru „reforma” Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere: România nu are o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, bugetul pentru educație nu ține cont de obiectivele pe termen lung, iar sistemul rămâne foarte birocratic, cu un nivel ridicat de risipă
Citește și:
Republica Dolj în ARACIP. Cum au ajuns în funcții cheie din Agenția care asigură calitatea în învățământ apropiați ai președintei Mariana Dogaru.
ARACIP, agenția care acreditează și evaluează școlile și grădinițele, primește noi puteri, în proiectul legii Deca. Va face toate inspecțiile generale și tematice, va avea birouri teritoriale în fiecare județ și de cel puțin patru ori mai mulți angajați ca în prezent / Inspecțiile de specialitate nu mai apar în atribuțiile inspectoratelor
Presiuni la adresa angajaților ARACIP făcute de președinta consiliului Agenției care acreditează școlile și grădinițele, Mariana Dogaru, ca aceștia să divulge sursa unui articol jurnalistic – document

17 comments
  1. Rezumatul de 16 pagini al Raportul de diagnostic “Consolidarea modelului de GUVERNANTA (nu de guvernare!!!!) a învățământului preuniversitar în România”, realizat de OCDE are evident menirea de-a semnala OBIECTIV, ARGUMENTAT dar si DIPLOMATIC decidentilor educatiei din Romania numeroasele si gravele deficiente de conceptie a ARACIIP – de construit pe “ruinele” ARACIP pe baza noii legi a invatamantului preuniversitar. Rezumatul raportului (publicat in engleza si oferit de EDUPEDU) poate fi considerat un model de concepere, redactare si tehnoredactare – prea rar vizibil in documentele oficiale romanesti – remarcabil prin logica organizarii, sistematizare, argumentatie, pertinenta/ relevanta, actualitate, claritate, concizie, etc. Asa ceva se obtine doar atunci cand autorii sunt preocupati prioritar de-a se face cat mai bine intelesi de destinatarii documentului si de-a le fi acestora utili la maximum (nu de (propria) publicitate, de justificarea legalitatii/ neputintei sau chiar de manipularea informationala a destinatarilor, etc. Altfel spus, OCDE ne ofera un document “orientat spre cerintele clientului” in timp ce in Romania avem mai mult experienta documentelor oficiale “orientate spre cerintele furnizorilor”… Mentionez ca, in 2017, OCDE a publicat un amplu studiu (271 pag.) privind evaluarea si examinarea in domeniul educatiei… Foarte putine din recomandarile de atunci au fost avute in vedere in redactarea actualului monstru legislativ (de peste 500 pagini) privind invatamantul preuniversitar si cel superior. Ca si in cazul Acquis-ului Comunitar, deviza “Tradutore – tradittore” se confirma si in cazul traducerii unor termeni din engleza in romana. Pe langa, de exemplu, termenul “guvernare” inadecvat ca traducere pentru “governance” (un concept greu de inteles si aplicat in Romania, unde “managementul” in administratia publica este inca tributar vechilor mentalitati, practici, probleme si solutii) un alt exemplu de inadecvare este si termenul “accountability” (tradus la noi “responsabilitate” ca si responsibility, liability, etc.) desi inseamna “responsabilitate pentru raportare”! Ca nu se doreste asa ceva sau ca juristii nostri iau in considerare doar responsabilitatea civila/ penala/ financiara/ materiala, etc. este cu totul altceva… In alte state si limbi exista si diferente notabile intre responsabilitatea morala si responsabilitate legala – situatie ignorata de unii conationali intrucat .. nu este prezenta in Codurile noastre civil si penal! De remarcat si ca in cele 16 pagini ale Rezumatului, autorii acestuia se feresc sa includa sintagma “asigurarea calitatii educatiei” (altfel decat in definirea acronimelor ARACIP si ARACIIP) nefiind deloc convinsi ca evaluarile externe (atat de discutate si criticate, pe drept, si in Raport) ar reprezenta asigurarea calitatii educatiei, asa cum sustin la noi, in mod ERONAT, dar de 18 ani, autorii si promotorii OUG 75-2005! Dar autorii Raportului OCDE ignora total modul in care a aparut ARACIP in 2005 si, mai ales, faptul ca ARACIP nici nu trebuia sa existe! Conform conferintelor ministrilor educatiei din UE16 (inainte de 2004), DOAR universitatile au nevoie de asigurarea calitatii educatiei (si aceea inspirata din practicile mediului de afaceri – ciclul PDCA, modelele ISO 9001 si EFQM), NU si invatamantul preuniversitar !! Dar autorilor trist celebrei OUG 75-2005 nu le-a pasat de aceste recomandari, au ignorat total mediul de afaceri si elevii/ studentii pentru a aplica in stil DAMBOVITEAN dar cu ifose stiintifice ceea ce stiau ei mai bine de decenii – “modelul Leviathan” (din Stiintele politice ale secolului al XIX-lea) care nu are absolut nimic de-a face cu asigurarea calitatii educatiei !!!!!!!!!!! Culmea, acest model a fost decretat (in comunicari stiintifice publicate in engleza!) ca ar fi nici mai mult si nici mai putin decat ….modelul romanesc al asigurarii calitatii educatiei!…. Mai mult, contrar recomandarilor ministrilor educatiei si ignorand atat fundamentele acestora cat si REALA asigurare a calitatii educatiei, autorii OUG 75-2005 au introdus SIMULAT asigurarea calitatii educatiei si in invatamantul preuniversitar (cu siguranta, pentru a epata si a da un “exemplu” Comisiei Europene si Uniunii Europene de ceea ce dorim si putem face noi, in Romania !!) … In consecinta ARACIP nici nu ar fi trebuit sa existe !!!! Inclusiv pentru ca nu are echivalent in statele membre ale UE!!!…. Dar si pentru ca, in 18 ani de simulacre SI CU BIROCRATIE MONSTRUOASA, a consumat resurse financiare imense doar pentru A SE FACE CA JUSTIFICA in mod credibil finantarea bugetara a celor cca 6300 unitati de invatamant din preuniversitar … Cu costuri imense acoperite de scoli din propriile resurse si asa insuficiente !!!! … Noile legi ale invatamantului – ce vor fi promulgate ca atare la 04.07.2023 – vor prelungi aceasta situatie si vor accentua pierderile financiare, de timp si de credibilitate… Conform prevederilor noii legi, ARACIIP – urmasa ARACIP – va creste numarul de angajati permanenti de la 75 la 300 si va avea o retea de filiale judetene totalizand alti 200 angajati! Prevederi similare privesc si viitorul ARACIS… Deci pe de o parte ne vaitam ca nu avem bani in educatie si pe de alta parte cheltuim ineficient si chiar inutil sume tot mai importante pentru niste evaluari – denumite exotic-pompos dar mincinos asigurarea calitatii educatiei – ce nu au credibilitate, nu sunt eficiente si utile pentru imbunatatirea CALITATII SCOLILOR SI UNIVERSITATILOR deci pot lipsi !!!… Alternativa ar fi ca “noile” ARACIS si ARACIIP sa se denumeasca ARSACIS (Agentia Romana pentru Simularea Asigurarii Calitatii in invatamantul superior) si ARSACIIP (Agentia Romana pentru Simularea Asigurarii Calitatii si Inspectie in Invatamantul Preuniversitar) !!!…

  2. toată lumea știe ce e acest ARACIP: mese, cadouri, taxe și șpagă grea din fondul școlii. în 99% dintre cazuri, toate școlile ies uluitor, doar să nu fie șeful corpului evaluator pe bune cu directorul. toată lumea știe că acest ARACIP este un cancer.

  3. Șefi,șefuti și șefute!
    Inspectori la insctori și inspecție la inspecție!!!
    E jale pe vale în administrația învățământului…toată lumea se baga în seama,în comitete și comiții care nu își au nici un rost!
    E o mare vrăjeală în care toate rudele,neamurile și pilele sunt la putere.
    Aceste minunății sunt o formă legală și “cinstită ” de a obține salarii mari pe munca foarte puțină.
    Prin urmare plimbatul foilor….costa scump!

  4. Șefi,șefuti și șefute!
    Inspectori la insctori și inspecție la inspecție!!!
    E jale pe vale în administrația învățământului…toată lumea se baga în seama,în comitete și comiții care nu își au nici un rost!
    E o mare vrăjeală în care toate rudele,neamurile și pilele sunt la putere.
    Aceste minunății sunt o formă legală și “cinstită ” de a obține salarii mari pe munca foarte puțină.
    Prin urmare plimbatul foilor….costa scump!

  5. Romania eșuată, asta este: sa existe cat mai multe instituții publice ,sa punem șefi multi pe bani multi sa fie mulțumită clientela politică,amantele,neamurile.Asta este Romania pe care au vrut o securiștii .

  6. Un sanatoriu politic pentru clientela reșapată .
    Neveste,mame, soacre,bunici și alte rubedenii cu n-clase și facultăți de renume sătească, cu viziune progresistă de sifonat banul public. De unde am pornit și unde am ajuns.

  7. În țara asta nu te mai poți nici pișa de atâția inspectori și organe de control. Sunt mai mulți decât cei care produc.

  8. Romania educata, de analfabeti. Degeaba creati agentii de control daca le populati cu analfabeti si repetenti.
    Domnule Johanis, cele doua mandate de presedintie v-au izolat de intelectualitate. Din pacate ati intrat in clubul politrucilor analfabeti cu epoleti care s-au cocotat in fruntea tarii (asa cum chiar dvs ati sesizat cu ceva ani in urma).

  9. aracipul e cancerul birocratic al sistemului. consider ca inspectoratele, prin inspectorii de specialitate isi cunosc majoritatea colegilor din scoli, de asemenea si prin intermediul ditectorilor. odata ce profesorul si a obtinut titularizarea cu un examen celor pe care il dau tinerii medici,c
    rezidentiatul, nu vad ce rost au aceste aracipuri, bani enorm de multi pierduti pe scoala, timp si nervi pierduti, inutilitate maxima.

  10. Pai ce legi si ce institutii sa creeze niste imbecili numiti politic? In negocierile de la guvern ticalosii de lideri sindicali de ce nu au ridicat si depolitizarea inv? Va spun eu dc…pt ca au fost tot timpul blat cu cei de la putere…nemernicii…

  11. Si totusi mai doina, cine va pune sa nu renuntati la invatamant sau sa va luati concediu fara plata? sau de ce ati intrat in sistem acum 10-15 ani cand era cam lafel?

    Ii inteleg pe cei in varsta ca nu au de ce sa renunte la sistem si au intrat acum 20-30 ani cand era mai lejer, dar pe cei intrati recent nu-i inteleg de ce se plang cand lumea e mare.

    Ganditi-va inca odata ca voi la greva nu ati cerut nimic legat de hartoage.

    1. “Aracip-urile” românești cu valențele lor de organe de supraveghere și supracontrol, parcă sunt desprinse din inspectoratele școlare și ar trebui să colaboreze, în principal, cu autoritățile locale în vederea asigurării bazei materiale a școlilor, atragerea de investiții și fonduri europene, etc. un capitol lăsat la discreția primăriilor, deocamdată. Pentru că îmbunătățirea strategiilor de predare și modelare a tinerilor ar trebui să fie definitivată odată cu absolvirea facultății, dar este mai simplu să faci controale inutile decât să analizezi și rezolvi problemele reale din școală. Apropo de măriri salariale la. nivelul inspectoratelor sau aracipului, nu-mi amintesc să fi solicitat cineva, nu participă ei la greva (autosuspendata), fiind mai presus de aceste nevoi de bază pe care (ei în primul rând) sunt chemați să (și) le asigure. In concluzie “aracipierii” sunt niște marionete… știți ale cui…

  12. Ne mai miram de ce i se acreste profesorului de scoala? Sa vezi cum e sa ai tematica lunar si sa te calce doi ani consecutiv intai ARACIP, dupa care brigada. Nu-ti mai arde de nimic, nu mai ai viata personala, nu mai iesi cu nasul din laptop si hartoage, nu mai stii cand e zi sau noapte, esti mereu epuizat, stresat. Iti pui la bataie toate resursele: timp, bani si sanatate mintala pentru aceste inspectii care vin si vin si nu se mai opresc. In loc sa faci lectii si activitati frumoase, cu placere. Nu am luna lasata de la Dzeu in care sa nu am o inspectie sau sa nu mi se ceara nu stiu ce rapoarte fantastice sau statistici inutile. Si am obosit. Ca am obosit nu e mare lucru, dar deja m-am scarbit si mai am zeci de ani daca vreau sa ies din invatamant la pensie. Mi-e teama ca in acest ritm, niciun debutant sau incepator nu va ramane in sistem, va fugi cat mai departe. Nimeni nu poate munci cu sabia lui Damocles deasupra capului continuu. E ca si cum un angajat ar fi banuit zi de zi ca fura si nu-si face meseria. Sigur, vor veni multi critici sa-mi spuna ce gresit simt si gandesc eu si ce viata superba si roz e in invatamant si mai ales bazaconia aia cu vocatia. Uitati insa ca vocatia nu-ti cumpara de mancare si nu-ti rascumpara timpul pierdut alaturi de copii si familie. Si mai mult decat atat, nu am vazut directori de scoli care iti platesc cheltuielile medicale sau mancarea copiilor.

    1. Soluția – concediul fără plată 1 an , timp in care puteți incerca mediul privat. Poate fi ca o gură de oxigen. Apoi mai vedeți dumneavoastră cum procedați.

      1. Mediu privat in UK sau germania italia spania la munci necalificate pe salarii ok.
        In romania ce ar putea sa faca cei cu studii de profesori in mediul privat? nimic, eventual la matura sau constructii.

        De aceea in ziua de azi foarte important e ce facultate faci, sau daca are rost sa faci. Important e sa fie una cautata care iti ofera apoi loc de munca bun.

      2. Problema este absurditatea controalelor, tonele de hârtii fără sens pe care le solicită inspecțiile astea. Dacă ar veni inspectorii zilnic la orele mele, nu aș avea nicio problemă. Dar ei nu vor să vadă cum îmi fac orele, intră într-un cabinet și așteaptă hârtiile. Dacă și-ar face treaba, îndrumare și control, nu s-ar plânge nimeni. Dar eu nu am văzut îndrumare niciodată din partea lor. Control, da.
        Articolul de față prezintă raportul OCDE, nu al profesorilor. Nu aveți încredere în OCDE?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Tudor Chirilă, către Ligia Deca: Cu Legile Educației cum faceți? Cu modificări pe care le țineți ascunse de ochii cetățenilor care vă plătesc, vi se pare normal să o luați pe scurtătura către Parlament? Am vrea să le citim și noi cu voce tare

Tudor Chirilă cere transparență pentru proiectele de legi ale Educației. Într-un mesaj scris pe pagina de demnitar a Ligiei Deca, artistul o întreabă pe ministră dacă i se pare normal…
Vezi articolul

Profesorului șpăgar din Constanța, fost inspector școlar, i-a fost respins acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu DNA, de către Tribunalul Constanța. Judecătorii cer continuarea urmăririi penale, dar decizia poate fi contestată

Acordul de recunoaștere a vinovăției profesorului Lucian Faliboga, fost inspector școlar, a fost respins de Tribunalul Constanța, potrivit ziuaconstanța.ro. Acordul fusese încheiat între procurorul-șef Andrei Bodean și profesorul Lucian Faliboga.…
Vezi articolul