O provocare din sistemul de educație timpurie sunt „micile decalaje” care există între formarea inițială, formarea continuă ale educatorilor și practicile de la clasă, spune Viorica Preda, inspectorul general pentru Educație timpurie din Ministerul Educației. Aceasta a caracterizat situația, într-o conferință despre literație, prin cuvinte diminutivate, care au minimizat amploarea problemelor semnalate de mai mulți ani de specialiști în educație.
„În momentul ăsta văd o provocare, n-aș spune chiar o dificultate, o provocare în micile decalaje care există între – să spunem – formarea inițială, formarea continuă și efectiv practicile de la clasă. Sunt mici decalaje între aceste trei niveluri și cred că aici ar trebui reglate lucrurile”, a spus Preda.
Întrebată de moderator care ar fi dificultățile care persistă și pe care le-a remarcat în domeniul educației timpurie, Preda a preferat să le numească provocări, și a spus că acestea constau în „mici decalaje”, lăsând de înțeles că aceste necorelări sunt mărunte, deși sunt nerezolvate și își fac efectul în ultimii ani.
- Declarațiile au fost făcute la prima ediție a Conferinței Naționale de Literație a programului Teach for Romania, organizată sâmbătă, 9 martie, la Universitatea Româno-Americană din București. Sute de profesori de școală, de universitate, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale și oficiali din Ministerul Educației au participat la eveniment.
Viorica Preda a mai vorbit și despre faptul că educatoarele nu sunt sprijinite să pună în practică seperele fundamentale pentru învățământul preșcolar și că de multe ori nu înțeleg curriculumul, lucruri pe care ar trebui să le împace cu „o mică presiune din partea părinților”:
„Cred că ar trebui, nu știu, să ne întâlnim mai des, să fim toți pe aceeași pagină, să înțelegem toți ce spune curriculumul. Pentru că de foarte multe ori colegele au această dificultate în a pune în practică ceea ce spun reperele fundamentale și curriculumul și a împăca aceste lucruri cu, iată, o mică presiune din partea părinților”.
Inspectoarea din Ministerul Educației a adăugat că presiunile pe educatori din partea părinților „care-și doresc unii dintre ei ceva mai mult”, a profesorilor metodiști sau a celor care vin în inspecție „deranjează puțin” profesorii de învățământ preșcolar și nu îi sprijină:
- „[Părinți] care-și doresc unii dintre ei ceva mai mult, cu ceea ce ne spun ceilalți – un metodist, un profesor universitar care vine într-o inspecție la clasă, ce ne transmite Ministerul, ce aflăm dintr-o formare continuă. Și lucrurile acestea sigură că pe undeva puțin deranjează și nu sprijină cadrul didactic”, a mai declarat Preda.
Context. Edupedu.ro a scris despre decalajele dintre evaluări și curriculum, identificate chiar de instituția care elaborează subiectele pentru toate testările naționale ale elevilor: un raport de cercetare alarmant arată că subiectele sunt concepute pe curriculumul care nu mai este în vigoare, cu barem de corectare care “compromite validitatea probei” prin punctaje alocate arbitrar și a identificat probleme majore la examenul de Română de la Evaluarea Națională.
De asemenea, în context, neaplicarea corespunzătoare a curriculumului centrat pe competențe și aplicarea la clasă a metodelor centrate pe conținut se reflectă și în testările internaționale. PISA 2022 a arătat că România este penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire. Sunt aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE – detalii aici.
VIDEO Conferința Națională de Literație, ediția I, din 9 martie:
