O învățătoare, sub protecția anonimatului, a declarat, pentru Edupedu.ro cum sunt percepute cele două ore obligatorii de activitate remedială. „Există o mare frustrare, pentru că ne-au fost impuse în forță cele 2 ore obligatorii de activitate remedială”, a spus aceasta. Din anul școlar 2025-2026, toți învățătorii și profesorii pentru învățământul primar au incluse în atribuțiile postului 2 ore pe săptămână de pregătire remedială, potrivit Legii nr. 141/2025.
„Dar există o mare frustrare, pentru că ne-au fost impuse în forță cele 2 ore obligatorii de activitate remedială. Parcă tot sistemul vrea să ne pedepsească pe noi, prin ele. Deci, cam acesta este mesajul pe care îl percepem. Nu ce avem de făcut pentru copii, nu dacă sunt benefice, ci cum ne pedepsesc”, a spus învățătoarea.
Regulile de organizare a activităților de învățare remedială au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educației și Cercetării cu doar câteva zile înainte de începerea cursurilor.
„Învățarea remedială se desfășoară înainte sau după programul școlar obligatoriu, pe grupe de 6-12 elevi, iar durata unei activități este de 45 de minute”, potrivit proiectului de metodologie.
Activitățile vor avea loc în spațiile puse la dispoziție de unitățile de învățământ, însă primăriile nu au alocat până acum săli suplimentare.
Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, pe 12 septembrie, la B1TV, că „creșterea normei cu 2 ore în învățământul primar va duce la 2 ore pe săptămână de învățare remedială. Vom avea practic un program național de învățare remedială”.
O învățătoare a vorbit, pentru adevarul.ro, despre cele 2 ore remediale incluse în atribuțiile postului. „Am făcut astfel de ore de multe ori de-a lungul celor 36 de ani la catedra, nu pentru că le cerea ministrul, ci pentru că le cerea situația – erau copii care aveau nevoie de mai mult ajutor”, a precizat aceasta.
Pe 7 iulie, o învățătoare, prezentă la protestul profesorilor din fața Parlamentului, a explicat pentru Edupedu.ro ce ar însemna introducerea a două ore de activități remediale pentru toți profesorii pentru învățământul primar.
„Sunt învățător. Nouă ne bagă 2 ore pe remedial. Ok, unde bagă acelea 2 ore pe remedial? Știți care este programul unui elev? La casa a IV-a avem 3 zile cu 6 ore. Dacă eu mai am încă 2 pe remedial, înseamnă că toată săptămâna se duce pe 6 ore”, a spus cadrul didactic pentru învățământul primar.
Este prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Informații de context
Din această toamna, norma didactică de predare crește, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare a intrat în vigoare, după publicarea în Monitorul Oficial vineri noaptea, pe 25 iulie 2025.
Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.
Sindicatele din preuniversitar au anunțat noi acțiuni de protest, după boicotarea primei zile de școală. „Este clar ca daca nu se va întâmpla nimic dupa acțiunile de pe 8 septembrie, va fi o noua consultare în randul colegilor noștri pentru noi acțiuni de protest care să înceapă din 9 septembrie. Nu ne oprim aici atâta vreme cât avem acest ministru. Dacă nu va fi demis, dacă măsurile de austeritate nu vor fi anulate, vom protesta”, a declarat Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, la Antena 3.
Sindicatul Salariaților din Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale intră în grevă japoneză, începând cu luna septembrie, prin purtarea zilnică a unei banderole albe în timpul orelor de serviciu, și se alătură protestelor actuale ale sindicatelor din educație.
Peste 300 de profesori, scriitori, regizori, actori, artiști care cer Guvernului Bolojan să retragă pachetul de austeritate ce vizează Educația, documentului trimis de semnatari către Edupedu.ro. „Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ”, se arată în document.