„România va trebui să stabilească o legătură mai strânsă între promovare, salarizare și performanță”, dacă își dorește ca regulile pentru evoluția în carieră a cadrelor didactice și creșterile salariale planificate pentru aceștia să ducă la îmbunătățirea actului didactic și la dezvoltarea profesorilor. Aceasta este una dintre recomandările-cheie ale raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la sistemul de învățământ preuniversitar din țară, publicat marți. Analiza propune, totodată, să fie regândită gradația de merit, deoarece, în formula actuală, contravine standardelor de competență profesională propuse de reforma din educație.
- Una dintre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE în analiza referitoare la învățământul românesc prevede raportarea salarizării la performanța profesorilor. În acest sens, sunt propuse două-măsuri: una referitoare la limitarea creșterilor salariale automate și revizuirea salariilor diferitelor grade didactice, respectiv una de „regândire a gradațiilor de merit.
Raportul arată că, în formula actuală, salariile profesorilor „reflectă mai mult vechimea decât competența profesională”, iar creșterile salariale fără condiții pot „limita dorința cadrelor didactice de a se dezvolta profesional și de a promova în carieră”. Totodată, experții OCDE apreciază că „această practică absoarbe resurse care ar putea fi investite strategic, de exemplu, în creșterea salariilor pentru funcțiile de conducere””.
- Și este dat și exemplul Austriei, țară unde, ca în România, „salarizarea cadrelor didactice are o creștere lentă”, dar care „a raționalizat grila salarială și a pus capăt creșterilor automate, deblocând astfel resurse pentru a oferi salarii mai atractive pentru profesorii debutanți”.
În ceea ce privește gradația de merit, OCDE arată că aceasta contravine dorinței de schimbare în privința standardelor profesionale în rândul cadrelor didactice: „gradația de merit stimulează practici care subminează anumite aspecte ale noilor standarde de competență profesională, cum ar fi accentul pus pe predarea centrată pe elev. De asemenea, împiedică o mai bună colaborare între profesori și reduce atractivitatea recompenselor salariale pentru funcții esențiale, cum ar fi cea de mentor”.
- Fondurile pentru gradația de merit, spune OCDE, ar putea fi folosite mai echitabil în „creșteri salariale în etapele superioare ale carierei și pentru cadrele didactice care îndeplinesc funcții esențiale”.
Numărul sporurilor pentru profesori trebuie, de asemenea, revizuit, apreciază raportul citat.
Prima măsură propusă de OCDE cu privire la salarizarea profesorilor:
- „[România] Să ia în considerare limitarea creșterilor salariale automate, precum și revizuirea salariilor diferitelor grade didactice, odată ce salariile profesorilor sunt aliniate cu media națională. Deși nu există o soluție universală pentru elaborarea unor grile salariale eficiente, un principiu de bază este corelarea creșterilor salariale cu sporirea responsabilității și performanței unui cadru didactic.
- În prezent, în România, salariile reflectă mai mult vechimea decât competența profesională. Trecerea la un sistem de salarizare bazat pe performanță și pe diferite roluri va necesita modificarea mai multor politici salariale. Mai întâi, există practica de a oferi creșteri salariale anuale fără limită superioară și fără condiții, ceea ce poate limita dorința cadrelor didactice de a se dezvolta profesional și de a promova în carieră.
- Această practică absoarbe resurse care ar putea fi investite strategic, de exemplu, în creșterea salariilor pentru funcțiile de conducere. Austria, unde, ca și în România, salarizarea cadrelor didactice are o creștere lentă, a raționalizat grila salarială și a pus capăt creșterilor automate, deblocând astfel resurse pentru a oferi salarii mai atractive pentru profesorii debutanți (a se vedea Anexa. Exemple din diferite țări) (…).
- Apoi, deși prioritatea României a fost creșterea salariului de bază, cele mai mari creșteri salariale fiind acordate profesorilor debutanți, în viitor, guvernul ar putea introduce diferențe mai mari de salarizare între gradele didactice pentru a reflecta responsabilități și competențe crescute la aceste etape ale carierei.”
A doua măsură propusă de OCDE pe această temă:
- „[România] Să regândească gradația de merit și să reducă complexitatea altor politici salariale. Gradația de merit stimulează practici care subminează anumite aspecte ale noilor standarde de competență profesională, cum ar fi accentul pus pe predarea centrată pe elev.
- De asemenea, împiedică o mai bună colaborare între profesori și reduce atractivitatea recompenselor salariale pentru funcții esențiale, cum ar fi cea de mentor. În prezent, se folosesc fonduri publice semnificative pentru gradația de merit. Alocarea acestor fonduri pentru creșteri salariale în etapele superioare ale carierei și pentru cadrele didactice care îndeplinesc funcții esențiale ar contribui la un sistem de remunerare mai echitabil, mai transparent și mai eficient.
- De asemenea, trebuie revizuit numărul sporurilor care pot fi acordate cadrelor didactice. Deși orice sistem de salarizare trebuie să fie flexibil, complexitatea celui din România creează ineficiențe și multiple posibilități de încălcare a integrității.
- Titlul suplimentar de profesor emerit și bonusul financiar asociat acestuia ar trebui integrate în structura oficială a carierei, fie ca încă un grad didactic, fie ca parte a redefinirii cerințelor pentru gradul didactic I.”
Context: Apelul premierului Ciolacu pentru corelarea salariilor cu performanța în educație
Tema corelării salariilor cu performanța în învățământ a revenit, cel mai recent, în discuție publică după publicarea rezultatelor PISA 2022, când premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrei Educației, Ligia Deca, „să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ”. El spunea atunci, în contextul discuțiilor pe tema creșterii salariilor profesorilor, că „orice cheltuială trebuie însoțită și de o reformă și să aibă rezultat performanța. Nu ne putem aștepta că doar mărind salariile să se întâmple o minune, pentru că nu se va întâmpla nici de această dată nimic”.
- El făcuse un apel similar și în contextul grevei profesorilor, inclusiv în iunie 2023, dar și cu un an înainte, în iunie 2022.
În urmă cu un an, în februarie 2023, Ligia Deca manifesta reținere cu privire la posibilitatea introducerii unor criterii de performanță pentru salarizarea profesorilor: „este foarte greu, câtă vreme evaluările de la clasă nu sunt bine standardizate, să condiționezi salarizarea cadrelor didactice de performanțele elevilor, adică este foarte variabilă această performanță (…)”, spunea ea atunci.
Mai recent, în ianuarie 2024, Ligia Deca făcea trimitere la așteptata analiză OCDE, publicată săptămâna aceasta, arătând că aceasta este cheia pentru criteriile de salarizare pe bază de performanță”. Ulterior, în februarie, ea a arătat că experții OCDE au făcut trimitere la bonusuri saalriale condiționate de performanță, iar oficialul român a indicat, atunci, existența în România a gradației de merit – cea care este contestată, în formula ei actuală, în raportul organizației internaționale.
Citește și:
DOCUMENT Salariile profesorilor din România să fie legate de performanța acestora, reformele în certificarea și evaluarea lor să fie revizuite, să fie luate măsuri care să evite suprapuneri și conflicte de interese în evaluările școlilor – printre cele 18 recomandări-cadru ale OCDE pentru Ministerul Educației
Foto: © Andrii Zastrozhnov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.