Din anul școlar 2025-2026, planificarea orelor pentru gimnaziu și liceu se va face ținând cont că 25% din numărul total de ore al unei discipline reprezintă activități remediale, de consolidare, fixare, aprofundare, precum şi de transfer al competenţelor în viaţa de zi cu zi, în funcție de nevoile şi interesele reale ale elevilor, precum şi de specificul clasei/grupului, potrivit unui document ajuns în școli. Este vorba despre o instrucțiune a ministrului Educației privind aplicarea unitară a prevederilor referitoare la utilizarea timpului alocat disciplinei/domeniului de studiu, aflat la dispoziția cadrului didactic, în învăţământul preuniversitar gimnazial și liceal.
- Documentul ajuns în școli nu este încă semnat de ministrul Educației, ceea ce înseamnă că este în lucru și poate suferi modificări până la publicarea în Monitorul Oficial.
Noile prevederi se vor aplica pentru planificarea orelor de la gimnaziu și liceu, din anul școlar 2025-2026.
Art. 9 – „Prevederile prezentei instrucţiuni se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026, la nivelul învăţământului preuniversitar, gimnazial şi liceal, în corelare cu planurile-cadru şi programele școlare în vigoare”, conform documentului.
Un procent de 25% din numărul total el oricărei discipline este alocat pentru remedierea, consolidarea fixarea, aprofundarea – extinderea și performanţa, precum şi transferul competenţelor în viaţa de zi cu zi, după cum se arată în document:
Art. 2 – „(1) Utilizarea orelor aflate la dispoziția cadrului didactic, reprezentând un procent de 25% din bugetul total de ore al oricărei discipline/domeniu de studiu/modul de pregătire, urmăreşte remedierea, consolidarea fixarea, aprofundarea – extinderea și performanţa, precum şi transferul competenţelor în viaţa de zi cu zi, în funcție de nevoile şi interesele reale ale elevilor, precum şi de specificul clasei/grupului.
(2) Planificarea acestor ore respectă predictibilitatea, coerenţa și evitarea supraîncărcării curriculare, asigurând raportarea la bugetul anual de ore al fiecărei discipline/domeniu de studiu/modul de pregătire.
(3) Utilizarea acestor ore reprezintă o completare şi o adaptare la contextului clasei a parcurgerii programei şcolare.”
În instrucțiune se arată că profesorii, în planificarea calendaristică, vor marca explicit orele planificate cu utilizarea procentului de 25% la nivel de unități de învăţare/secvenţe. Tot este menționat că în planificare se pot prevedea momente de diferenţiere- grupuri diferenţiate/subgrupuri- indicând resursele şi sarcinile diferenţiate.
Art. 3 – „(1) În planificarea calendaristică, cadrul didactic marchează explicit orele planificate cu utilizarea procentului de 25% la nivel de unități de învăţare/secvenţe, împreună cu finalităţile avute în vedere în relaţie cu competenţele formare/dezvoltate.
(2) Alegerea și ponderea acestor utilizări se fac pe baza unei diagnoze inițiale și după caz, periodice a achiziţiilor elevilor, și la competenţele vizate de programa şcolară.
(3) În planificare se pot prevedea momente de diferenţiere- grupuri diferenţiate/subgrupuri- indicând resursele şi sarcinile diferenţiate.
(4) Planificarea calendaristică reprezintă un document deschis care permite actualizări periodice; componenta de planificare, aferentă utilizării procentului de 25% din orele la dispoziția cadrului didactic, se recomandă a fi revizuită periodic, la fiecare debut de interval de săptămâni de cursuri/la finalul fiecărei unități de învăţare sau ori de câte ori diagnosticul/progresul elevilor o impune, astfel încât să răspundă cât mai fidel destinației acestor ore, specificului clasei și să fie în acord cu ritmul parcurgerii propriu-zise a programei şcolare.
(5) Distribuirea timpului alocat poate fi decisă de către cadrul didactic și fără partajarea sa în ore care se adresează programei şcolare (75%), respectiv ore la dispoziția sa (25%); în acest caz, cadrul didactic poate rezerva, pentru fiecare oră sau pentru o parte a orelor, timp didactic la dispoziţia sa, care – însumat – se încadrează în procentele prevăzute de lege (de exemplu, din fiecare oră de curs alocată disciplinei, 75% se adresează activităților care asigură parcurgerea programei şcolare, timpul final al orei de curs fiind rezervat activităților la decizia cadrului didactic, ținând cont de nivelul de atingere a obiectivelor educaţionale propuse la nivelul fiecărei ore de curs); în situația unei astfel de distribuiri a timpului didactic, în planificare se menţionează explicit această abordare.”
Cum se pot desfășura activitățile
Conform instrucțiunii, activităţile se pot desfășura cu întreaga clasă, pe grupuri diferențiate sau individual, inclusiv în format de atelier ori proiect. Tot în document se mai arată că se pot reorganiza efectivele claselor pe grupe de nivel, în acord cu finalitățile urmărite, cu acordul unităţii de învăţământ:
Art. 5 – „(1) Activităţile se pot desfășura cu întreaga clasă, pe grupuri diferențiate sau individual, inclusiv în format de atelier ori proiect, menţinând accesul tuturor la oportunităţi de învăţare.
(2) Cadrul didactic poate alterna în aceeaşi oră intervenţia pe subgrupuri, de exemplu remediere ţintită, cu sarcini autonome pentru ceilalți elevi (portofoliu, proiect, platformă digitală).
(3) Pentru extindere și performanţă se recomandă resurse complementare, care pot să nu fie obligatorii pentru toţi elevii, dar care sunt în relație directă cu programa şcolară.
(4) În completarea prevederilor alineatului (1), în situația armonizării orarelor elevilor de la o aceeași disciplină, pentru un acelaşi an de studiu, pentru eficientizarea atingerii tipului de finalitate a orelor la dispoziţia cadrelor didactice, pentru aceste ore, total sau parţial, se pot reorganiza efectivele claselor pe grupe de nivel, în acord cu finalitățile urmărite, cu acordul unităţii de învăţământ, care monitorizează eficiența acestei abordări în vederea luării celor mai bune decizii educaţionale pentru fiecare elev.
(5) Se recomandă ca la nivelul unității de învăţământ să se identifice strategiile potrivite de organizare a timpului didactic aferent orelor la dispoziția cadrelor didactice, pentru a sprijini fiecare elev să-şi atingă optimul de potențial în învățare.”
Cum se face evaluarea acestor ore
Art. 6 – „(1) Evaluarea în cadrul acestor ore este preponderent formativă, (de exemplu, probe scurte, rubrici, autoevaluare, evaluare colegială), cu rol de reglare a demersului didactic.
(2) Evidența activităților se face în planificarea calendaristică, sintetic și având în vedere evitarea birocratizării suplimentare.
(3) Orice evaluare sumativă derivată din aceste activități respectă standardele naţionale de evaluare, după aprobarea acestora prin ordin al ministrului educației și cercetării şi menţine echitatea între elevi.”
Directorul școlii este cel care avizează planificările calendaristice care includ alocarea orelor la dispoziția cadrului didactic în procentul prevăzut de lege. Inspectoratele şcolare consiliază unităţile de învăţământ și cadrele didactice prin: webinare/seminare tematice, ghiduri, activități metodice, mentorat de specialitate.
Art. 7 – „(1) Directorul avizează planificările calendaristice care includ alocarea orelor la dispoziția cadrului didactic în procentul prevăzut de lege și susţine diferențierea (orar, resurse, spaţii).
(2) Comisia pentru curriculum/Comisiile metodice/Catedrele oferă consiliere internă și schimb de bune practici; se recomandă o bancă de activități, dezvoltată la nivelul unității de învăţământ, pe categorii de finalități.
Art. 8 – (1) Inspectoratele şcolare consiliază unităţile de învăţământ și cadrele didactice prin: webinare/seminare tematice, ghiduri, activități metodice, mentorat de specialitate. (2) Monitorizarea, prin inspectoratele școlare, se realizează pe eșantion, prin analiza planificărilor şi a câte 2-3 produse de învăţare/disciplină/clasă, cu feedback formativ, fără sarcini birocratice suplimentare.
(3) Inspectoratele scolare colectează date şi informaţii în cadrul procesului de monitorizare și, după caz, la solicitarea Ministerului Educaţiei și Cercetării, raportează sinteze (bune practici, dificultăți, recomandări).”
În luna aprilie, Daniel David, ministrul Educației și Cercetării, a declarat, la prezentarea raportului săptămânal, că „la nivelul învățământului liceal, vom începe să stabilim acel procent de 20-25% din timpul alocat pentru fiecare disciplină, care să nu mai fie dedicat lecțiilor clasic”.
Într-un interviu la Academia Europa FM, Daniel David a spus că vrea ca sugestiile metodologice să fie obligatorii. Vorbind despre planurile cadru la liceu, ministrul a menționat că focusul trebuie să fie pe conținutul disciplinelor, pe modul în care se predă la clasă.
Instrucțiunea ministrului Educației poate fi consultată mai jos:
Informații de context
Sugestiile metodologice includ, de asemenea, exemple de activităţi de învăţare/evaluare, precum şi referinţa la un suport de curs complet şi alte resurse utile. De obicei, aceste sugestii sunt transmise de Minister atunci când apar discipline noi, în general, discipline opționale în cadrul curriculumului la decizia școlii.
Raportul PISA 2022 dedicat „strategiilor de învățare”: Folosirea matematicii în viața reală, evaluarea informațiilor online și atitudinea proactivă la clasă sunt probleme acute pentru elevii români, care semnalează și o lipsă de sprijin din partea profesorilor în formarea competențelor pentru viitor.
Ministrul Educației a spus, pe 9 ianuarie, că învățarea remedială nu ar trebui făcută de profesorul de la clasă, ci de „profesori care au competențe pe învățare remedială, care folosesc alte metode de predare și care știu să facă diagnosticul și să corecteze deficitul”.
Reamintim că aproape 80% dintre cei peste 62.000 de elevi de clasa a IX-a din licee participante la proiectul Romanian Secondary Education (ROSE), testați la limba română, sunt cu materia de clasa a VIII-a în categoria de „funcționalitate limitată și risc”, potrivit raportului de la final de proiect. Autorii acestuia susțin că asta înseamnă că stăpânesc minimal sau deloc noțiuni de bază la limba română și au dificultăți mari în a înțelege componente ale materiei de clasa a IX-a. Într-un raport similar, după ce au fost testați la matematică, 91% din elevii de clasa a IX-a sunt în categoriile de risc crescut.