Liviu Papadima, profesorul universitar la Facultatea de Litere a Universității din București, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că „din păcate, apărarea profesorilor pare că a fost scoasă din fișa postului de ministru al Educației” în condițiile în care „este o nevoie enormă de un ministru care să-i apere pe profesori, care să așeze un oarecare echilibru în ce privește modul în care această profesiune trebuie văzută de către societate, în general”, a mai spus profesorul universitar.
Întrebat de Edupedu.ro ce mesaj le transmite profesorilor premierul Ilie Bolojan prin faptul că la peste 2 luni de la demisia lui Daniel David încă nu a numit un înlocuitor pentru portofoliul Educației, profesorul universitar Liviu Papadima spune că în momentul de față a fost „scoasă complet din fișa postului de ministru «apărarea profesorilor», „drept pentru care nimeni nu mai vrea să-și asume această povară”.
Motivul pentru care Educația încă nu are un ministru este acela că „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru”, a pus chiar premierul Bolojan care trebuie să desemneze un ministru.
„Se spune că austeritate e în toate domeniile. De ce la educație austeritatea se manifestă altfel decât în alte portofolii ministeriale?”, mai spune profesorul Liviu Papadima.
Redăm declarațiile profesorului universitar la facultatea de Litere a Universității din București, Liviu Papadima pe acest subiect
Edupedu.ro: Suntem în ultima zi de interimat la educație pentru premierul Ilie Bolojan, după peste 2 luni în care acest minister nu a avut niciun ministru cu puteri depline. A durat 20 de zile doar până când domnul premier a luat act de demisia domnului David. Și în tot acest timp, până acum, nu a existat nicio propunere oficială de nume transmisă de către premier. Pentru prima dată în istoria post-decembrie un premier a reușit să transforme educația într-un portofoliu indezirabil. Ce mesaj transmite premierul profesorilor prin acest gest?
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București: Nu știu dacă e chiar prima dată în sensul sensul transformării într-un portofoliu indezirabil. Dezirabil nu a fost el chiar 100%, dar în general a fost la troc politic totdeauna. Adică e lăsat la coada cozii, cam asta a fost soarta acestui portofoliu. Am făcut o dată un calcul mai demult, durata medie a unui ministru la educație era sub un an, începând nouă luni și ceva. Cam asta era rata de ocupare a acestui post. Și continuăm în aceeași manieră. E drept accentuând și mai mult, adânc înrădăcinat.
Edupedu.ro: Prima oară în istorie indezirabil având în vedere că de data aceasta nici nu au fost făcute propuneri oficiale. Însuși premierul Bolojan a spus că e normal să nu existe doritori pentru că e o perioadă de austeritate și „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru”.
Liviu Papadima: Bun, e o perioadă de austeritate. Asta o știm cu toții. Însă austeritate se spune că e în toate domeniile, că toate domeniile sunt atinse cumva. De ce la educație austeritatea se manifestă altfel decât în alte portofolii ministeriale? E o temă de reflecție. Probabil, cred eu, și din cauză că austeritatea a început cu stângul la educație. Abia acum, în ordonanța de urgență recentă, se stabilește oarecum un echilibru între diversele domenii bugetare, în așa fel încât să fie totuși o echitate în asumarea acestei austerități. Dar e foarte târziu. Și lumea din educație este că deja foarte furioasă.
Și pe bună dreptate. Corpul profesional a fost folosit ca un teren de experiment pentru a vedea care e anduranța diverselor categorii bugetare la austeritate, ori nu e educația locul cel mai recomandat. E într-adevăr, educația printre altele are această trăsătură, depinde de resursa umană într-o proporție mult mai mare decât orice alt domeniu, chiar și decât sănătatea, de profesioniști care îndeplinesc actul educațional. Ori să îi tratezi de sus și drept cobai pe acești oameni, sute de mii de oameni nu cred că e o chestie foarte înțeleaptă.
E nevoie și de un ministru care cumva care să-și apere profesorii și care să nu pună contabilitatea deasupra tuturor și poate de aceea e mai dificil să găsească un potențial ministru.
Din păcate, în momentul de față a fost scoasă complet din fișa postului de ministru «apărarea profesorilor», așa înțeleg eu că decurg lucrurile, drept, pentru care nimeni nu mai vrea să-și asume această povară.
E chiar o nevoie enormă de un ministru care să-i apere pe profesori, să-i apere de toate lucrurile și de culpabilizările excesive și de laudele excesive. Deci un ministru care să așeze un oarecare echilibru în ce privește modul în care această profesiune trebuie văzută de către societate, în general. E o profesiune grea, nu e una oarecare. Nici n-are rost să spunem că avem cei mai grozavi profesori dar nici să spunem profesorii noștri sunt jalnici. Trebuie găsit totuși un echilibru în care să fie în favoarea respectului față de această meserie.
Informații de context
Vineri, 27 februarie este ultima zi a mandatului de interimar al lui Ilie Bolojan la Educație. La 2 luni de la demisia lui Daniel David nu există nicio propunere oficială pentru funcția de ministru al Educației. Ilie Bolojan a evitat în toate declarațiile să dea un nume în această perioadă.
Ilie Bolojan este ministru interimar al Educației din 14 ianuarie, după demisia lui Daniel David din 22 decembrie. Potrivit Constituției, interimatul poate fi de cel mult 45 de zile.
Daniel David a anunțat public în 22 decembrie că și-a depus demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării și a confirmat că aceasta a fost înregistrată la cabinetul premierului Ilie Bolojan. Ulterior, a publicat un mesaj intitulat „Mesaj la sfârșit de mandat”, în care vorbește explicit despre încheierea mandatului său.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat pe 26 februarie, la Bruxelles, că numele viitorului ministru al Educației va fi făcut public „în zilele următoare”, după ce formulase aceeași promisiune și pe 24 februarie.
Numirea este întârziată, în condițiile în care până la mijlocul lunii februarie nu exista nicio propunere oficială, deși premierul declara încă din 4 februarie că „săptămâna viitoare” ar putea fi desemnat un nou ministru.
Termenul a fost amânat în mod repetat. Pe 14 ianuarie, Bolojan spunea că propunerea va veni până la sfârșitul lunii, pentru ca noul ministru să participe la pregătirea bugetului. Ulterior, pe 30 ianuarie, a indicat drept termen „înainte de aprobarea bugetului”, argumentând că titularul portofoliului trebuie să analizeze prioritățile de finanțare din Educație.
Ilie Bolojan a precizat pe 14 ianuarie că „nu este foarte ușor în aceste luni să fii ministru”, făcând referire la portofoliul Educației.
Întrebat de ce crede că nu se înghesuie nimeni să preia ministerul Educației și Cercetării, consilierul prezidențial pentru educație, Sorin Costreie, a afirmat că „în zona politică, sunt mulți care vor să fie acolo, la butoane, dar e important să fie cine trebuie și să-și asume ce are de făcut”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea Info Edu, de pe 18 ianuarie.
Sorin Costreie a declarat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, pe 13 ianuarie, că nu se înghesuie nimeni să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung. E nevoie de un ministru din sistem, dar cu soliditate academică.
„Nu e bine. Evident că nu e bine că nu avem ministru al educației”, a declarat președintele Nicușor Dan, într-un interviu la Digi24, referindu-se la faptul că România nu are un ministru plin al Educației de mai bine de o lună.
Șeful statului a apreciat că „e un act de curaj pentru cineva care să fie ministru al educației astăzi” și, întrebat dacă fostul ministru Daniel David a făcut greșeli în mandatul marcat de cele mai mari tăieri bugetare aplicate educației, a răspuns: „Tot timpul, când iei decizii în regim de urgență faci și greșeli”.
Premierul Ilie Bolojan a invocat încă din 3 ianuarie discuții la PNL pentru găsirea unui titular. Discuții care nu numai că nu au mai avut loc – sau nu au fost anunțate public – dar nu au produs până acum niciun rezultat notabil, conform unei analize Edupedu.ro.
Potrivit surselor Edupedu.ro din zona universitară, singurul rector care ar fi anunțat deja în interiorul universității că i-ar fi acceptat propunerea lui Bolojan și că ar urma să fie ministru la Educație este controversatul rector al Universității din Alba Iulia. Fost senator PSD, cu „o haltă în partidul ApP” care l-a susținut pe Liviu Dragnea, Daniel Breaz a trecut în PNL în septembrie 2022.
Amintim că inițial pe lista scurtă a numelor agreate de conducerea PNL pentru a prelua portofoliul Educației se aflau rectorul UVT Marilen Pirtea și consiliera de stat pe educație Luciana Antoci.
Erodat rapid de acuzații de plagiat și de controversa privind casa care nu-i aparține pe care a anunțat că au prădat-o hoții, Pirtea pare a nu mai întruni susținerea majorității liberalilor, potrivit surselor noastre, care precizează că situația se poate schimba, în funcție de numele pe care le va avansa premierul luni.
În ceea ce o privește pe Luciana Antoci, fostă inspectoare școlară județeană și fostă prefectă de Iași, aceasta a fost înlăturată pe moment din discuții la presiunea rectorilor, care nu ar accepta pe cineva din preuniversitar în contextul tăierilor și comasărilor discutate a fi aplicate universitarului.
- Ultimul nume pe lista lui Bolojan, tot pe surse, Mihai Dimian
Edupedu.ro a relatat pe 23 februarie 2026 că rectorul Universității din Suceava, Mihai Dimian, este pentru moment numele susținut de Ilie Bolojan și de PSD pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării, potrivit surselor noastre.
- „Mihai Dimian nu este membru PNL, ci este susținut puternic de PSD și de conducerea Consiliului Național al Rectorilor, apropiată de asemenea de social-democrați. Dimian este continuatorul pe plan local al fostului ministru și rector susținut de PSD Valentin Popa, el fiind chiar rector interimar al Universității din Suceava câtă vreme Popa s-a suspendat din această funcție pentru a fi ministru al Educației în Guvernul Dăncilă. […] Amintim că Mihai Dimian a fost singurul candidat la alegerile pentru postul de rector, la care fostul rector Valentin Popa a devenit președinte al Senatului universitar (a candidat pentru Senatul USV, apoi a fost desemnat președinte). Popa avea 3 mandate și conform noii legi putea candida din nou, așa cum au făcut și alții care au candidat pentru al patrulea mandat, dar a optat pentru Senat și i-a lăsat calea liberă lui Dimian la rectorat”, scria atunci Edupedu.ro.
Ca reacție, rectorul USV Mihai Dimian a scris un text pe pagina sa de Facebook în care a declarat că nu este membru al niciunui partid, dar nu a clarificat public nici dacă a acceptat să fie ministru al Educației și Cercetării, nici dacă este susținut de PSD. A lansat mesajul confuz conform căruia și susține, și dezaprobă politicul în educație, fără a supăra nici partidele politice, nici profesorii politicieni, pentru a-și finaliza textul astfel: „provin dintr-o familie săracă, nu am avut relaţii şi consider că, dacă am realizat ceva în această viaţă, am realizat datorită educaţiei”.
Primul mesaj confuz al rectorului USV a fost următorul:
- „Nu consider că este rău ca profesorii să fie membri ai partidelor politice şi chiar încurajez colegii din universitar şi preuniversitar să facă acest lucru, pentru că partidele politice au nevoie de resurse umane de calitate. Însă am considerat că politizarea educaţiei a depăşit limitele normale în România, iar această situaţie afectează negativ sistemul educaţional. Drept urmare, decizia mea personală a fost să încerc dezvoltarea universităţii şi a comunităţii fără o implicare politică directă”. (sursa)