Tatiana Cauni, profesoară de Limba şi literatura română, la Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” din Baia Mare, spune că un procent foarte mare de elevi nu a rezolvat subiectul al III-lea la simularea de la Bacalaureat, la care aveau de scris un eseu în care să analizeze particularitățile unui text poetic. “Eu am avut 29 de copii, dintre care 24 nu au făcut deloc subiectul III. Au luat între 5 și 6,70, ceea ce înseamnă că probabil nu s-a învățat. Nu cred că nu s-a știut pentru că sunt autori care s-au făcut în clasa a XII-a în primele module”, spune Tatiana Cauni, în cadrul dezbaterii despre rezultatele simulării examenului de Bacalaureat, organizate de proiectul MERITO miercuri, 3 aprilie 2024.
- Amintim că doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas” la simularea pentru Bacalaureat 2024 și aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română
“Doar doi copii au scris 400 de cuvinte la subiectul III și înseamnă că au învățat și au avut note aproape de 9, chiar peste 9 și trei copii care au încercat să scrie, dar nu au reușit 400 de cuvinte pe subiectul III”, spune Tatiana Cauni, profesoară MERITO 2019 de Limba şi literatura română, la Liceul Teoretic “Emil Racoviţă” din Baia Mare. Ea a realizat o analiză detaliată a rezultatelor de la simularea examenului de BAC 2024.
Probleme au fost și la subiectele care cereau argumentare din partea elevilor, mai reiese din analiza profesoarei.
Redăm analiza completă a profesoarei Tatiana Cauni:
“Per ansamblu, au privit destul de serios acest examen, mai puțin subiectul III, pentru că a fost poezie și știm că de obicei adolescenții lasă poezia pe ultima sută de metri, mai ales modernismul, adică Blaga, Barbu, Arghezi. Prezintă o dificultate destul de mare acești trei autori și preferă să învețe înainte de examen. Bine, nu este o scuză, dar ei așa au spus. După aceea am avut și norocul să fiu evaluator.
Am corectat undeva la 80 și între 83 și 85 de lucrări, că nu mai țineam pasul la final când tot apăreau așa câte o lucrare, două, pe ultima sută de metri și ca să ne aducem un pic așa aminte despre subiecte și unde au existat dificultăți, unde ne-au zis și copiii mei din clasă unde nu s-au descurcat atât de bine. La subiectul I, deja știm. E cel cu cinci cerințe. Se pare că acel sinonim a dat bătăi de cap adolescenților într-o proporție foarte mare, având în vedere rezultatele cu acel sforțări.
- Analiza pe itemi a Ministerului Educației arată că doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas”, la simularea pentru Bacalaureat 2024.
- La subiectul I, candidații au avut un text la prima vedere de Liviu Rebreanu, „Metropole”. Pe baza acestui text, candidații au rezolvat mai multe exerciții:
- Indică sensul din text al cuvântului sforțări și al secvenței la fiece pas.
- Menționează soluția găsită de persoanele interesate de lectură, care nu au posibilitatea să-și cumpere cărți, utilizând informațiile din textul dat.
- Precizează un efect al creșterii interesului față de sport în spațiul românesc, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.
- Explică un motiv pentru care tejghelele librăriilor din Paris sunt amplasate până în mijlocul trotuarului.
- Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, relația dintre jurnaliștii francezi și scriitori, așa cum reiese din textul dat.
“Subiectul 2 nu a fost așa o problemă. Subiectul 3 de la primul punct: cauza și efectul le-au dat un pic de furcă copiilor, în schimb cu 4 acolo e o problemă deja de foarte mulți ani, pentru că este acel subiect în care cerința este „motivează” ceva. Cred că dacă mă uit bine acum, subiectul era: Explică un motiv pentru care tejghelele erau așezate pe mijlocul trotuarului. Acest exercițiu 4 are patru puncte și e doi plus doi, adică trebuie să dea motivul și să-l explice și undeva aici se blochează toți, adică doar dau motivul; și am văzut că într-o porție foarte mare au răspuns cumva imparțial la această cerință. Cerința 5 deja e un pic cu grad mai mare de dificultate și acolo iarăși punctajul este împărțit. Se primește și pentru limita de cuvinte. Dacă au 30 de cuvinte, atunci primesc și acel punct”, a spus profesoara Tania Cauni.
- La subiectul I, punctul B, cerința a fost să redacteze un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumenteze dacă presa contribuie sau nu la formarea gustului artistic al publicului, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Metropole de Liviu Rebreanu, cât și la experiența personală sau culturală.
“Subiectul I B, textul argumentativ, a fost iar cu probleme, pentru că cerința nu a fost chiar la îndemâna adolescenților. Adică să argumenteze dacă presa contribuie sau nu la formarea gustului artistic al publicului. Ce să spunem? Adolescenții din ziua de astăzi nu au acces foarte mult, adică nu citesc foarte mult presă și le este foarte greu să dea două argumente pro, dacă presa dezvoltă gustul artistic – le este foarte greu, pentru că cred că sunt oarecum educați că trebuie să fie întotdeauna pro.
Nu se gândesc că pot să aibă și un contraargument sau nu doar presa ne dezvoltă gustul artistic. Aici erau câteva nuanțe de finețe și confuzie între al doilea argument cu primul. Erau foarte apropiate, ceea ce nu țin cont adolescenții când își formulează răspunsurile confundă argumentul cu exemplu. Am întâlnit în foarte multe lucrări „în primul rând” așa cum apare în textul dat, când al doilea rând – „din experiența mea personală”, ceea ce nu sunt argumente și atunci pe undeva se pierd 4 puncte pentru că este argumentul plus dezvoltarea de argument.
De multe ori, dacă există argumentul, nu există dezvoltare de argument așa cum trebuie, pentru că tendința este să se limiteze la ceea ce știu și se lucrează foarte greu cu textul. Pe text la primul argument punctajul este împărțit – fie primesc trei puncte sau un punct, trei puncte. Trebuie să înțeleagă foarte bine textul și dacă nu au răspuns foarte bine la primele 5 cerințe pe text înseamnă că nici textul nu l-au înțeles foarte bine și a fost foarte greu să dea un răspuns destul de corect”, mai spune profesoara Tania Cauni.
- Subiectul al II-lea a avut în prim-plan textul „Domnișoara Nastasia” de George Mihail-Zamfirescu. Cerința a fost să prezinte, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului. Doar 10 puncte a avut acest subiect.
“Subiectul II cu didascaliile, rolul didascaliilor – o confuzie foarte mare între trăsăturile genului dramatic și rolul didascaliilor sau (n. red. elevii) dau un soi de teorie literară despre ce înseamnă didascaliile, notițele autorului, fără cumva să lucreze cu text”, a spus Tatiana Cauni.
- Subiectul III – profil real – a fost un eseu în care să prezinte particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.
- Subiectul III – profil uman- a fost un eseu în care să prezinte particularitățile unui text poetic studiat, aparținând lui Lucian Blaga.
“Deja la subiectul III eu pot să spun că din 85 de lucrări cred că am avut 11 lucrări care aveau subiectul III și de la real și de la uman (n. red. unde elevii nu au scris deloc), ceea ce înseamnă că probabil nu s-a învățat. Nu cred că nu s-a știut pentru că sunt autori care s-au făcut în clasa a 12 în primele module. În primul și al doilea modul, cred că nu l-au abordat din diferite motive și atunci automat notele au fost cumva sub 7.
Nefăcând deloc subiectul trei mai pierd 30 de de puncte, a fost cumva o regulă, am văzut și în clasa mea. Eu am avut 29 de copii, dintre care 24 nu au făcut deloc subiectul III, ceea ce înseamnă că am avut note între 5 și 6 și am avut doar câțiva copii, doi copii care au scris 400 de cuvinte la subiectul trei, înseamnă că l-au învățat și au avut note aproape de 9, chiar peste 9 și trei copii care au încercat să scrie, dar nu 400 de cuvinte pe subiectul III. La modul general, așa s-a văzut”, spune profesoara de limba română Tatiana Cauni.
Amintim că la subiectul III – profil real, 56% dintre elevii de la real au primit 0 puncte, neputând numi sau preciza trăsăturile curentului literar sau al mișcării literare în care se încadrează textul ales. – vezi aici analiza completă
Informații de context
La simularea Bacalaureatului 2024, aproape 40% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat nota 5 la Limba română, potrivit primelor rezultate anunțate de Minister. Asta înseamnă de două ori mai mulți decât la simularea de anul trecut. La matematică sau istorie 35% dintre elevii de clasa a XII-a nu au luat peste 5.
Analiza pe itemi la nivel de țară arată că doar doi elevi din zece au știut ce înseamnă „sforțări” și „la fiece pas”, la simularea pentru Bacalaureat 2024.
Ministerul Educației a întârziat cu o săptămână prezentarea acestui raport, care ar fi trebuit publicat pe 22 martie potrivit propriilor angajamente lansate oficial de ministerul condus de Ligia Deca.
Simularea examenelor de Bacalaureat 2024 a avut loc în perioada 4-7 martie.