Consilierul pe probleme de Educație al premierului Ilie Bolojan, Luciana Antoci, a declarat că nu profesorii sunt vinovați pentru analfabetismul funcțional în rândul elevilor, ci că acesta este un fenomen mai complex, care „nu începe, nici nu se termină în școală”. La Radio Iași, aceasta a subliniat că timpul excesiv petrecut pe rețelele de socializare și refuzul copiilor de a citit drept cauze ale analfabetismului funcțional.
- Amintim că, recent, ministrul Daniel David a subliniat că lipsa de pregătire a profesorilor este cauza principală a analfabetismului funcțional în școli: „Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”.
„Ca profesor care predă de peste trei decenii Limba și literatură română, pot să vă spun că acest fenomen al analfabetismului funcțional, care este evident la cote foarte mari în acest moment în școlile din România, este unul mult mai complex decât pare la prima vedere și nici nu începe, nici nu se termină în școală”, a declarat Luciana Antoci.
„În esență, analfabetismul funcțional este nu doar incapacitatea elevilor de a citi și înțelege conținutul nuanțat al unui text, ci, de fapt, imposibilitatea lor de a corela informațiile din text cu informații pe care le au dobândite anterior, fie prin experiență directă, personală, fie prin lecturi pe care l-au parcurs activ anterior”, a explicat ea.
Consilierul premierului a pus accentul pe două cauze care stau la baza analfabetismului funcțional: timpul petrecut în fața ecranelor și lipsa obiceiului de a citi.
„Sunt două componente care lipsesc în mare măsură din experiența elevilor noștri, pentru că timpul foarte îndelungat pe care îl petrec expuși la conținuturile din online îi îndepărtează de experiența directă în planul realității și noi știm că acesta este un fenomen extins, pe de o parte. Pe de altă parte, în România nu se citește”.
„Ori, dacă într-o familie nu citesc adulții, va fi foarte greu să-i convingem pe copii să dezvolte o pasiune pe zona aceasta a lecturii. Evident, școala încearcă să impună un ritm de lectură. Sunt lecturile obligatorii. Sunt discipline la care se citește prioritar. Poate că și aici sunt nuanțări, pentru că nu atât cantitatea textului citit contează, cât calitatea lui”, a completat ea.
Luciana Antoci a punctat faptul că profesorii pot contribui la diminuarea acestui fenomen. Potrivit ei, aceștia ar trebui să lucreze în special cu elevii care nu sunt susținuți de familie în acest sens.
„Din aceste două cauze pot să spun analfabetismul funcțional a crescut exponențial, într-adevăr, în ultimii ani și el poate să fie un fenomen care la care să lucrăm în sensul diminuării lui prin activități în școală. Eu știu că sunt foarte multe familii în care nu vom putea schimba obiceiurile, dar pe de altă parte, școala trebuie să fie pentru copiii care nu au acasă un sprijin, un refugiu. Și cred în faptul că fiecare profesor, la fiecare disciplină în parte ar trebui să facă fie exerciții de alfabetizare, dacă nivelul clasei este unul scăzut, fie dacă elevii sunt superior alfabetizați funcțional, să facă exerciții de gândire critică”.
În ceea ce privește elevii alfabetizați funcțional, consilierul propune ca profesorii să insiste pe dezvoltarea gândirii critice. Va fi, a spus ea, „competența cea mai importantă pentru angajare” în anii următori, pentru că „din perspectiva ei, angajatul este și flexibil, și adaptabil și va fi și capabil să rezolve probleme complexe”.
„Se poate sigur recurge și la o pregătire suplimentară, prin formare continuă sau, eventual, prin cuprinderea în programele inițiale de formare a unor componente pe această direcție. Dar, ca profesor, este suficient, în primul rând, să încurajezi întrebările, să încurajezi dialogul, să îi încurajezi pe elevi să devină curioși, să-și folosească imaginația”, a explicat aceasta.
„De pildă, ca profesor de Limba și literatura română, este suficient să parcurgi prin lectură un fragment de text la clasă, segmentat, în așa fel încât să-i provoci să anticipeze felul în care va evolua acțiunea de acolo și, eventual, să gratifici intuiția foarte, foarte bună. Jocul acesta este absolut impresionant la clasă”, a mai adăugat ea.
Informații de context
Ministrul Daniel David vorbește despre analfabetismul funcțional încă de la preluarea mandatului, l-a indicat chiar că ar fi o problemă de securitate națională, însă nicio măsură luată de acesta până în prezent nu atacă direct și în mod specializat această problemă a analfabetismului funcțional. Într-o analiză recentă Edupedu.ro a arătat cu o serie de măsuri luate prin Legea Bolojan au fost prezentate drept măsuri pentru reducerea acestui flagel. Potrivit analizelor internaționale pe subiect, acestea pot fi considerate improvizații.
De remarcat faptul că profesorii au fost în această vară și toamnă principala țintă a Guvernului din care face parte Daniel David în aplicarea măsurilor de austeritate. Discursul public al oficialilor la adresa școlii și a profesorilor s-a degradat constant în toată această perioadă. Au fost dați afară mii de profesori suplinitori, au dispărut din cifrele oficiale mii de titulari, veniturile le-au fost reduse prin mărirea normei didactice și tăierea plății cu ora sau restrângerea degrevărilor pentru profesori și inspectori.
Declarațiile ministrului Daniel David vin în contextul în care România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și pe locurile 45–48 la nivel global, din 81 de țări și teritorii, în cadrul testării PISA 2022. Procentul elevilor români cu competențe sub nivelul minim de performanță a fost de:
- Matematică: 51%
- Citire: 42%
- Științe: 44%
Aceste procente indică o creștere a analfabetismului funcțional față de testarea anterioară, cea din 2018.
O analiză Eurydice publicată în 2025 arată că România este printre statele membre UE care au întreprins cele mai puține măsuri sistematice pentru combaterea analfabetismului funcțional. Spre deosebire de alte țări care au implementat reforme consistente în curriculum, formarea profesorilor sau sprijin individualizat pentru elevi, România a mizat aproape exclusiv pe intervenții punctuale și adesea prost finanțate.
Foto: © Kwanchaichaiudom | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.