Școlile din orașe ar forma între 245 și 917 clase pregătitoare și clase a V-a mai puține, potrivit unei analize Edupedu.ro. Rezultatul vine din aplicarea regulilor propuse de Ministerul Educației și Cercetării pentru anul școlar 2027-2028 pe clasele reale din 2025-2026. Proiectul de metodologie privind fundamentarea cifrei de școlarizare, aflat în dezbatere publică, cere ca în municipii o clasă a V-a să aibă cel puțin 26 de elevi, iar o clasă pregătitoare cel puțin 22.
Este a doua creștere în doi ani: în 2026-2027, minimul pentru o clasă nouă de gimnaziu din urban urcase deja de la 18 la 20 de elevi. În 574 de școli, elevii din 2025-2026 nu ar putea fi împărțiți în clase care să respecte atât noile praguri, cât și maximul permis de lege. Fiecare clasă pregătitoare desființată înseamnă un post de învățător mai puțin.
Ce se schimbă, pe scurt
În fiecare an, Ministerul Educației aprobă o metodologie care spune câte clase poate forma o școală și câți elevi trebuie să fie într-o clasă. Pe baza ei, școlile și inspectoratele stabilesc planul de școlarizare. Din numărul de clase rezultă apoi câte posturi de profesor are fiecare școală.
Pentru anul școlar 2027-2028, ministerul propune ca în orașe clasele să fie mai mari decât media prevăzută de lege, iar în municipii aproape pline. O clasă a V-a dintr-un municipiu ar trebui să aibă cel puțin 26 de elevi, iar o clasă pregătitoare cel puțin 22. Dacă o școală nu are destui copii pentru clase de această mărime, va forma mai puține clase.
Regulile vin după doi ani în care numărul minim de elevi dintr-o clasă a crescut continuu. În 2025-2026, metodologia cerea ca o clasă nouă din urban să aibă cel puțin media din Legea 198/2023, adică 16 elevi la primar și 18 la gimnaziu. În iulie 2025, Legea 141/2025 a ridicat aceste medii cu câte doi elevi. Tot atunci a ridicat și pragul de la care o școală are personalitate juridică, de la 300 la 500 de elevi, și norma profesorilor de gimnaziu și liceu, de la 18 la 20 de ore pe săptămână.
În 2026-2027, metodologia a aplicat noile medii: cel puțin 18 elevi la primar și 20 la gimnaziu în urban. Clasele de a IX-a au crescut de la 24 la 28 de locuri, iar învățământul profesional nu a mai primit clase noi. Proiectul pentru 2027-2028 urcă din nou pragurile, de data aceasta diferit în orașe și în municipii.
| Minimul de elevi într-o clasă nouă din urban | 2025-2026 | 2026-2027 | 2027-2028, orașe (proiect) | 2027-2028, municipii (proiect) |
|---|---|---|---|---|
| Clasa pregătitoare | 16 | 18 | 21 | 22 |
| Clasa a V-a | 18 | 20 | 23 | 26 |
| Clasa a IX-a (teoretic și tehnologic) | 24 | 28 | 28 | 28 |
Noutatea pentru 2027-2028 este, pe lângă mărimea pragurilor, și verificarea lor. Inspectoratele aprobă planul de școlarizare doar dacă școlile respectă noile praguri.
Reamintim că la Constanța, de exemplu, inspectoratul a pierdut în instanță în momentul în care a trecut peste decizia CA-ului școlii și a desființat o clasă de a IX-a. Judecătorii au considerat mișcarea ilegală și au notat că nu intra în atribuțiile ISJ să desființeze o clasă într-o școală. După înscrieri, clasele care nu au suficienți elevi nu primesc aprobare de funcționare pe noile reguli. Pentru a vedea ce ar însemna asta în practică, Edupedu.ro a aplicat regulile din proiect pe clasele reale din anul școlar 2025-2026.
Ce arată analiza
Dacă regulile din proiectul de metodologie pentru 2027-2028 s-ar fi aplicat în 2025-2026, școlile din orașe și municipii ar fi format între 245 și 917 clase pregătitoare și clase a V-a mai puține. Asta înseamnă între 3% și 12% din cele 7.691 de clase din urban la aceste două niveluri. Edupedu.ro a ajuns la acest rezultat aplicând regulile din proiect pe datele SIIIR despre clasele și elevii din anul școlar 2025-2026 publicate de MEC.
Intervalul este larg pentru că proiectul nu spune ce se întâmplă când regulile intră în conflict. În 267 de școli la clasa pregătitoare și în 431 la clasa a V-a, elevii din 2025-2026 nu pot fi împărțiți în clase care să respecte atât noul minim, cât și maximul legal majorat cu 4 elevi.
Analiza acoperă doar clasa pregătitoare și clasa a V-a din mediul urban, primele clase ale ciclului primar și gimnazial, la care se aplică pentru prima dată pragurile noi. Metodologia analizei și limitele ei sunt explicate la finalul textului.
Rezultatele la nivel național
Pierderile sunt mai mari la clasa a V-a decât la pregătitoare și se concentrează în municipii. Acolo, proiectul cere clase cu cel mult 2 elevi sub maximul legal: 22 de elevi la primar și 26 la gimnaziu.
| Clasa și mediul | Școli | Elevi în 2025-2026 | Clase în 2025-2026 | Clase după regula din 2026-2027 | Clase în 2027-2028, varianta minimă | Clase în 2027-2028, varianta maximă |
|---|---|---|---|---|---|---|
| Pregătitoare, municipii | 1.124 | 74.490 | 3.226 | 3.185 | 3.159 (−67) | 2.963 (−263) |
| Pregătitoare, orașe | 386 | 18.012 | 809 | 789 | 795 (−14) | 743 (−66) |
| a V-a, municipii | 1.163 | 72.356 | 2.897 | 2.827 | 2.769 (−128) | 2.427 (−470) |
| a V-a, orașe | 387 | 17.410 | 759 | 715 | 723 (−36) | 641 (−118) |
| Total | – | 182.268 | 7.691 | 7.516 | 7.446 (−245) | 6.774 (−917) |
Varianta maximă aplică strict art. 3 din proiect: fiecare clasă trebuie să aibă cel puțin minimul cerut. Acesta este de 21 de elevi la pregătitoare și 23 la a V-a în orașe, respectiv 22 și 26 în municipii.
Varianta minimă adaugă o limită superioară: nicio clasă nu poate depăși maximul legal plus 4 elevi, adică 28 de elevi la pregătitoare și 32 la a V-a. Aceasta este depășirea maximă pe care inspectoratul o poate aproba, potrivit art. 23 alin. (6) din Legea 198/2023. Acolo unde cele două condiții nu pot fi respectate în același timp, varianta minimă păstrează clasele care nu depășesc plafonul.
Cifrele medii arată că problema nu este media, ci distribuția. În 2025-2026, o clasă pregătitoare din municipii avea în medie 23,1 elevi, iar o clasă a V-a 25 de elevi. În orașe, mediile erau de 22,3 și 23,1 elevi. Pentru comparație, în rural mediile erau de 18,7 și 19,2 elevi. Clasele pierdute vin din școlile cu clase sub noile praguri, nu din școlile aglomerate.
Școlile în care regulile nu pot fi respectate
În 267 dintre cele 1.510 școli din urban cu clase pregătitoare și în 431 dintre cele 1.550 de școli cu clase a V-a, numărul de elevi din 2025-2026 nu poate fi împărțit legal în clase. Împărțiți în mai multe clase, elevii ar forma clase sub minimul cerut de proiect. Împărțiți în mai puține, ar forma clase peste maximul legal majorat cu 4.
Un exemplu din date este o școală dintr-un municipiu care avea 63 de copii în clasa pregătitoare, împărțiți în trei clase. Cu trei clase, fiecare ar avea 21 de copii, sub minimul de 22 din proiect. Cu două clase, ar avea 31 și 32 de copii, peste plafonul de 28, adică maximul de 24 plus derogarea de 4 elevi.
Alte 209 școli la pregătitoare și 300 la clasa a V-a au o singură clasă, sub noul minim. Aceste clase nu pot fi împărțite sau comasate în interiorul școlii. Proiectul prevede, la art. 3 lit. a), comasarea claselor între unități, la nivelul localității. Analiza nu simulează aceste comasări și păstrează clasa în școală, deci rezultatele subestimează pierderile acolo unde comasarea ar avea loc.
Pe județe
Bucureștiul ar pierde cele mai multe clase în cifre absolute, între 49 și 158 din 1.291. Proporțional, pierderile cele mai mari ar fi în Caraș-Severin, Hunedoara și Brăila, unde varianta maximă depășește 19% din clasele de început din urban. Ilfovul și Bistrița-Năsăud ar pierde cel mai puțin, sub 4%.
În 23 din cele 42 de județe, varianta maximă depășește 12% din clasele de început din urban. Harghita apare prima în grafic, dar are doar 26 de clase în simulare, pentru că au fost incluse doar clasele cu predare în limba română. Procentul de acolo depinde de câteva clase.
Ce înseamnă pentru posturile de profesor
La învățământul primar, legătura dintre clase și posturi este directă. Art. 207 alin. (4) din Legea 198/2023 prevede un post de învățător sau de profesor pentru învățământul primar pentru fiecare clasă. Cele 81–329 de clase pregătitoare în minus înseamnă tot atâtea posturi mai puține pentru o generație. Efectul se cumulează în anii următori, pe măsură ce generațiile formate după regulile noi avansează spre clasa a IV-a.
La gimnaziu, o clasă în minus reduce orele la toate disciplinele. Dacă o clasă a V-a are în jur de 28 de ore pe săptămână în planul-cadru, cele 164–588 de clase în minus ar însemna aproximativ 230–820 de norme didactice. Calculul folosește norma de 20 de ore pe săptămână, aplicabilă până în 2029-2030, potrivit Legii 141/2025. Numărul de ore pe clasă este o aproximare a redacției și trebuie verificat pe planul-cadru în vigoare.
Potrivit proiectului metodologiei de mobilitate pentru 2027-2028, posturile se constituie între 12 și 22 ianuarie 2027, pe baza proiectelor planurilor de școlarizare. Lista profesorilor care intră în reducere de activitate se publică pe 24 februarie 2027. Profesorii afectați de clasele desființate în vară, după verificarea efectivelor de după înscrieri, mai au o singură ședință de transfer sau detașare pentru restrângere: cea din 16 august 2027.
Metodologia analizei
Datele provin din setul de date deschise SIIIR privind planul de școlarizare pentru anul școlar 2025-2026, exportat pe 11 februarie 2026. Fișierul are 134.009 rânduri. Fiecare rând descrie formațiunile de studiu de un anumit tip dintr-o unitate de învățământ, cu numărul de clase existente și numărul de elevi distincți.
Am păstrat învățământul de masă cu frecvență la zi, cu predare normală, în limba română, în unități publice, pe locuri finanțate de la buget. Am exclus învățământul special, clasele simultane, clasele cu predare integrată sau suplimentară, clasele cu predare în limbile minorităților naționale, unitățile private și locurile cu taxă.
Am analizat doar clasele pregătitoare și clasele a V-a din mediul urban. Acestea sunt clasele de început de ciclu pentru care proiectul introduce reguli noi. Clasa a IX-a nu este inclusă, pentru că regula de 28 de locuri se aplică deja din 2026-2027. Mediul rural nu este inclus, pentru că proiectul nu schimbă regula pentru rural.
Unitatea de calcul este structura de învățământ, identificată prin codul SIIIR al unității, fie că are personalitate juridică, fie că este arondată. Pentru fiecare unitate am adunat clasele și elevii de același an de studiu. Am aplicat apoi pragurile din proiect, calculate pe efectivele din art. 23 al Legii 198/2023, în forma modificată prin Legea 141/2025.
| Clasa | Media / maximul în lege | Minim în orașe (media + 3) | Minim în municipii (maximul − 2) | Plafon cu derogare (maximul + 4) |
|---|---|---|---|---|
| Pregătitoare | 18 / 24 | 21 | 22 | 28 |
| a V-a | 20 / 28 | 23 | 26 | 32 |
Pentru fiecare unitate am calculat numărul de clase în trei scenarii. Niciun scenariu nu poate depăși numărul actual de clase și niciunul nu poate coborî sub o clasă.
Scenariul pentru 2026-2027 păstrează doar clasele care pot avea cel puțin media legală: numărul de elevi împărțit la medie, rotunjit în jos. Varianta maximă pentru 2027-2028 împarte numărul de elevi la minimul din tabel și rotunjește în jos. Varianta minimă pentru 2027-2028 ia cea mai mare valoare dintre rezultatul variantei maxime și numărul minim de clase necesar ca nicio clasă să nu depășească plafonul cu derogare.
Analiza este o simulare, nu o prognoză. Ea arată ce s-ar fi întâmplat cu generația din 2025-2026 dacă regulile din proiect s-ar fi aplicat atunci. Nu estimează numărul de clase din 2027-2028, care va depinde de numărul real de copii înscriși. Nu pot fi simulate toate condițiile reale, din următoarele cauze:
- Excepția de la art. 23 alin. (1^2): o clasă sub medie pe nivel nu e aplicată în simulare. Dacă se aplică și pragurilor noi, pierderile ar fi mai mici.
- Elevii cu CES nu apar în date, iar regula „maxim − 2” nu spune la ce maxim se raportează.
- Localitățile cu majoritate maghiară: clasele cu predare în română de acolo au efective de 80% și sunt incluse. Din acest motiv la județul Harghita apare și acel impact foarte mare.
- Calculul se face pe școală, nu pe localitate. Comasările între școli nu sunt simulate.
Proiectul poate fi modificat în urma dezbaterii publice. Cifrele sunt valabile doar pentru textul pus în dezbatere în noiembrie 2026.
La această analiză, redacția a folosit un instrument de inteligență artificială. Instrumentul a ajutat la prelucrarea datelor SIIIR și la scrierea codului de calcul. Redacția Edupedu.ro folosește instrumente de inteligență artificială ca ajutor pentru frazare, corectură sau rezumat. Conținutul, sursele și verificarea faptelor rămân responsabilitatea redacției.