„Colegii noștri și-au asumat răspunderea pentru această acțiune, chiar dacă pierd din punct de vedere salarial. Revolta este maximă în momentul de față”, a spus Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, într-o intervenție la B1TV. Acesta a precizat că „suntem informați, pe surse mai mult decât credibile” că Parlamentul României nu va vota acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru Educație.
Liderul sindical a adus în atenție că nu a fost declanșată greva doar pentru creșterile salariale, ci și din cauza unor probleme sistemice: „Colegii noștri și-au asumat răspunderea pentru această acțiune, chiar dacă pierd din punct de vedere salarial. Revolta este maximă în momentul de față. Fără supărare, politicienii noștri nu au înțeles absolut nimic: nu este o grevă generală declanșată doar pentru creșterea salarială, discutăm de mai multe aspecte. Discutăm despre probleme sistemice, cum bine spunea colega care a intervenit mai devreme la dumneavoastră. Sunt probleme existente în sistemul de învățământ.”
„Poate că viitoarea legislație va schimba ceva, dar și viitoarea legislație depinde de ceva. Depinde de finanțare. Noi suntem informați, pe surse mai mult decât credibile, că Parlamentul României nu are de gând ca, peste șase luni, să voteze, atunci când se va discuta legea bugetului de stat, acordarea a 15% din bugetul general consolidat pentru Educație”, a precizat Marius Nistor.
Moderatoare: Mai există negocieri, pentru că am văzut ce a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului chiar de la pupitrul Palatului Victoria – „negocierile s-au încheiat”?
Marius Nistor: Eu aș putea spune următorul lucru: un adevărat semn de tărie din partea unui politician este să se recunoască când greșește, să poată face acel pas înapoi și să revină la masa negocierilor. Cred că este mai important pentru toți. Această poziție că nu mai avem nimic de dat, de parcă ar da din bugetul lor personal. Nu cerșim absolut nimic. Cerem până la urmă să se acorde un statut corespunzător.
Moderatoare: Poate veți deschide dvs. din nou calea spre aceste negocieri?
Marius Nistor: Am mai spus, și repet acest lucru, nu stăm cu mâna întinsă, în fața clădirii Guvernului. Deci, este de datoria politicienilor noștri să reacționeze rapid la situație existentă și să înțeleagă următorul lucru: nu ne războim nici cu elevii, nici cu părinții, nici cu societatea civilă. Ceea ce îi deranjează foarte mult este că a existat o solidarizare fără precedent pe problemele sistemului de învățământ și că foarte mulți cetățeni sunt alături de noi.
Despre bugetul general consolidat
Potrivit proiectului adoptat de Parlamentul României, noua lege a Educației prevede acordarea a minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
„Art.134 – Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.”
Amintim că bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 este de 32,5 miliarde de lei, potrivit legii bugetului de stat. Astfel, raportat la Produsul Intern Brut, procentul care revine Ministerului Educației este de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției.
- PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) a produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 miliarde de lei.
Conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 sunt de 608.124 miliarde de lei. Dacă Educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei.
Prin Legea Educației, nr 1/2011, Articolul 8 prevede:
“Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.
Acest articol nu a fost aplicat niciodată, de la aprobarea legii până în prezent, fiind modificat fie prin Legea Bugetului, fie prin diferite Ordonanțe de Urgență. În prezent, de exemplu, prin celebra OUG 114 din 28 decembrie 2018, articolul 50, Guvernul Dăncilă a stabilit că acest articol 8 nu se aplică în perioada 2019-2021, așa că actualul guvern nu trebuie să mai emită un alt act normativ pentru a nu acorda 6% din PIB Educației – “problema” fiind rezolvată de Guvernul PSD.