Mihaela Popa, profesoară de matematică la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Iași și fost secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), afirmă că actualele tensiuni din sistemul de învățământ nu sunt rezultatul unei greve, ci al unui „boicot” generat de lipsa de comunicare a autorităților și de măsurile luate fără consultarea profesorilor.
„În primul rând, vorbim după 10 ani de România Educată. Sunt exact aceiași oameni care au construit bursele care se dădeau elevilor de nota 2, dar nu elevilor de 9,50. Aceiași sunt în minister. Cred că de la asta ar trebui să începem. Cred că s-a intrat în normalitate, am renunțat la festivisme, ei, și ce? Nu mai avem festivități din acelea în care politicienii fără studii vin și țin copiii două ore în picioare și spun ce vor ei să audă. Nu vorbim de o grevă, ci de un boicot”, a declarat aceasta la B1 TV.
Din punct de vedere economic și politic, „înțeleg foarte bine că este o situație dificilă și trebuie să avem grijă la mesaje pentru a nu cădea în populism. Dar ceea ce s-a întâmplat din punctul meu de vedere este în primul rând din cauza lipsei de comunicare. Aici veriga slabă este ministrul Educației. Prim-ministrul a fost dezinformat de specialiștii din Ministerul Educației. Îl cunosc pe domnul Bolojan, este un om de cuvânt, iar cineva din minister sau chiar ministrul i-a spus că asta se întâmplă”.
Potrivit Mihaelei Popa, „domnul prim-ministru a ieșit și a spus că vom crește de la 16 la 18 ore. Nu s-a întâmplat asta, am crescut de la 18 la 20. A mai spus că va crește norma și în universitar – nu s-a întâmplat. A mai ieșit și a spus că normele profesorilor au tot scăzut: nu este adevărat, eu predau din 1985. Toate aceste tensiuni au fost create de dezinformări și de lipsa de comunicare. Nu s-a comunicat”.
- Edupedu.ro a arătat că afirmația premierului Ilie Bolojan este falsă, iar demontarea ei a fost făcută de către cercetătorii în științele educației: norma didactică de 18 ore pe săptămână a profesorilor din România era în media UE. Majorată la 20 de ore pe săptămână, norma didactică din România lui Bolojan este PESTE media UE (sursa: datele Comisiei Europene și ale Institutului de Științe ale Educației).
Fostul secretar de stat susține că profesorii ar fi trebuit consultați înainte de luarea deciziilor: „Când m-am referit la lipsa de comunicare m-am gândit că noi profesorii puteam fi consultați ca să găsim multe soluții care mergeau în favoarea sistemului și elevilor. Eu ca profesor de matematică nu aș intra nici să predau ceva ce nu mă pricep. Este o prostie ceea ce face ministrul. I-am scris cum ar trebui să facă ca copiii să aibă profesori stabili la catedră, cu număr de copii în clasă – măsuri care ar fi putut duce, culmea, la economie”.
Despre atitudinea profesorilor care refuză să intre la ore, Mihaela Popa afirmă că aceștia „o fac din demnitate, pentru că tot noi cei de matematică trebuie să recuperăm această materie. Boicot au făcut marea majoritate, dar e imposibil să te duci în fața unui copil să spui ca facem pentru Evaluarea Națională sau Bacalaureat sâmbăta sau duminica. Nu pentru cele două ore fac profesorii boicot, ci pentru modul în care s-au decis măsurile – în timpul vacanței. Ați văzut că profesorii nu au boicotat bacalaureatul de toamnă, definitivatul, titularizarea. Au făcut noaptea ca hoții, în așa fel încât toată vara se duceau [profesorii] cu dosarele să vadă cine intră în restrângere”.
Prima zi de școală 2025 în stradă
Protestele profesorilor, la care s-au alăturat elevi și studenți, au fost declanșate de pachetul de măsuri din Legea 141/2025, adoptată în vară, care schimbă radical organizarea școlilor și condițiile de muncă pentru cadrele didactice. Printre principalele prevederi contestate se află creșterea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea a sute de unități de învățământ, majorarea numărului de elevi la clasă, reducerea cu jumătate a plății cu ora (PCO) și obligarea directorilor și inspectorilor să predea mai multe ore. Sindicatele reclamă că aceste măsuri duc la supraîncărcarea profesorilor și la scăderea calității actului educațional.
- Pe 31 august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația „Spiru Haret” au lansat un referendum în rândul celor aproximativ 300.000 de angajați din educație, pentru a decide dacă profesorii vor boicota orele de curs începând cu 9 septembrie, prima zi efectivă de predare. Documentul transmis filialelor sindicale arată că membrii erau chemați să răspundă nominal dacă sunt de acord să nu desfășoare activități de predare.
Nemulțumirile au culminat luni, 8 septembrie, chiar în prima zi de școală, când până la 20.000 de profesori au protestat în București, cerând demisia ministrului Educației și abrogarea măsurilor din lege. Sindicaliștii au avertizat că acțiunile nu se opresc aici și că „greva generală nu este exclusă”. Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, a declarat că protestele vor continua până la îndeplinirea celor două obiective majore: plecarea ministrului și renunțarea la prevederile considerate nocive pentru sistem.
În replică, ministrul Educației, Daniel David, a spus că solicitarea de demisie i se pare „puțin neinspirată” și că școala „se desfășoară normal” începând de marți, 9 septembrie. Oficialul a susținut că profesorii au o obligație legală și morală să predea, iar directorii trebuie să monitorizeze eventualele situații în care cadrele didactice doar supraveghează elevii. Totodată, ministrul a explicat că modificările fiscale nu ar putea fi schimbate în acest moment, dar că dialogul cu sindicatele rămâne deschis.