Ministrul Mihai Dimian a deschis marți, 8 septembrie, evenimentul de lansare a rezultatelor PISA 2025. Acesta a evitat însă complet subiectul rezultatelor, deși le cunoaște de cel puțin două săptămâni, potrivit surselor Edupedu.ro. El a susținut că dă „cuvântul experților” și că „vom discuta la final”. În schimb, ministrul a lăudat investițiile prin PNRR, standardele de evaluare pentru gimnaziu, programele pentru BAC 2030 și metodologiile de concurs pentru directori și inspectori școlari.
- România înregistrează scăderi la toate cele trei competenețe de bază – Științe, Citire și Matematică, inclusiv o scădere abruptă la Citire, în cadrul PISA 2025, după cum a scris Edupedu.ro. Țara noastră a depășit pragul de 50% la analfabetism funcțional la Matematică și se apropie rapid de acest prag și la Citire. În plus, 57% dintre elevi au performanțe sub nivelul de bază la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale. Disparitățile dintre elevii avantajați și cei dezavantajați se mențin la un nivel mult peste media OCDE, arată rezultatele la Științe.
- Mircea Miclea a declarat pentru Edupedu.ro că „rezultatele ar trebui să șocheze autoritățile”.
Singura remarcă a ministrului Educației despre studiul PISA a vizat scăderea rezultatelor la nivel internațional: „Constatăm, de asemenea, o evoluție în scădere la nivel internațional în privința rezultatelor tinerilor de 15 ani, cu privire la aceste rezultate”.
„Vom discuta și la final. Momentan las acest loc experților, care au lucrat în diverse procese de evaluare”, a declarat Mihai Dimian la finalul unui discurs despre investiții prin PNRR, standarde de evaluare, programe pentru Bacalaureat și metodologii de concurs pentru directori și inspectori.
De precizat, Ministerul Educației și Cercetării a primit de cel puțin două săptămâni rezultatele testărilor PISA 2025, potrivit surselor Edupedu.ro.
Redăm declarațiile ministrului Mihai Dimian
Ne aflăm la acest moment de analiză a rezultatelor testelor PISA și nu numai ale rezultatelor testelor PISA, ci și a altor evaluări care s-au efectuat pe parcursul ultimilor ani în ce privește performanța elevilor din România. Sigur că în acest an privim poate cu mai mult interes aceste rezultate, deoarece România se află în proces de aderare la OCDE, într-un stadiu destul de avansat și, uitându-ne la țările care sunt membre OCDE în momentul de față, observăm un anumit decalaj economic. Am ajuns cu produsul intern brut la aproximativ 71% din media OCDE, ceea ce ne-a și permis, având în vedere evoluția din ultimii ani, să începem acest proces de aderare.
Dar tot acolo veți observa că media OCDE a populației cu studii superioare cu vârste între 25 și 65 de ani este aproximativ 41%, în timp ce în România este 19%. Spun aceasta pentru că foarte mult timp în România s-a vorbit despre faptul că avem prea mulți absolvenți de studii superior. Realitatea arată că suntem foarte departe și acest lucru afectează și educația copiilor noștri, având în vedere nivelul de pregătire al adulților din România. Pe de altă parte, în aceste momente, la 10:30 a început și o conferință de lansare a testelor PISA la nivel internațional și domnul secretar de stat Zoltan Kallos se află la acest eveniment de lansare.
Constatăm, de asemenea, o evoluție în scădere la nivel internațional în privința rezultatelor tinerilor de 15 ani, cu privire la aceste rezultate. Sigur că era o ocazie pentru noi să recuperăm acest decalaj dacă el există și, având în vedere scăderea internațională, poate să ne permită să ne apropiem și noi mai mult de această medie. Vom vedea astăzi rezultatele. Pe de altă parte, am ales să punem acest rezultat într-o perspectivă mai amplă, pentru că un diagnostic al sistemului de învățământ trebuie privit din diverse perspective. De aceea vom încerca să analizăm și rezultatele la Evaluarea națională și Bacalaureat și evoluția acestora și rezultatele la alte teste internaționale.
Mulțumesc tuturor colegilor de la Institutul de Științe ale Educației, de la Universitatea din București, pentru că se află aici pentru a prezenta aceste rezultate. Cred că este important să dăm cuvântul experților. Sigur că fiecare dintre noi poate avea o părere. Să ascultăm, să lucrăm împreună cu ei pentru a ajunge la decizii potrivite pentru sistemul educațional. Am observat în ultimii ani diverse modificări legislative. Îmi aduc aminte din discuțiile de la Legea nr. 1 din 2011, care își propunea, de asemenea, ca în urmă implementării ei, se îmbunătățească semnificativ rezultatele elevilor, inclusiv rezultatele la testele PISA. Cunoaștem dezbaterile care au precedat legea învățământului preuniversitar și legea învățământului superior din 2023, care, printre alte rezultate, își propunea și acest lucru sub diverse instrumente care au fost sau nu au fost dezvoltate ulterior, în funcție de finanțarea acordată.
În momentul de față exista trei care sigur, printre alte rezultate și problem că plasează în jurul a 3%, cu mențiunea că datele Eurostat sunt preluate de la Institutul Național de Statistică și am avut o discuție cu domnul președinte ca atunci când revine din concediu să analizăm cu mai multă atenție raportarea acestor date, pentru că ele se referă strict la componenta din Ministerul Educației a bugetului alocat pentru învățământ și am văzut o situație similară la cercetare, unde, de fapt, datele raportate au fost strict datele din Autoritatea Națională de Cercetare Științifică, noi având și alte investiții pe care le facem în învățământ, respectiv în cercetare. Sunt aproape un miliard euro la Ministerul Investițiilor și Proiectele Europene în proiecte de cercetare. Vorbim despre Academia Română, de asemenea, care au are institute excelente de cercetare, finanțate separat de către minister.
Vorbim despre programele autorităților locale, dacă putem aminti programul masă sănătoasă, care are o valoare de aproape 1,5 miliarde și care reprezintă un instrument important pentru aproximativ 600.000 de elevi pentru a reduce abandonul școlar, pentru a-i motiva, poate mai bine să vină la școală, pentru a ieși din acea paradigmă a elevului care învață flămând în România. Sunt instrumente care au încercat în ultimii ani să îmbunătățească performanțele elevilor și în perioada de șase luni pe care am petrecut-o aici a fost o concentrare foarte mare către proiectele PNRR, având în vedere că în perioada 2021-2025 au fost absorbite sau plătite către beneficiari aproximativ 7 miliarde de lei, iar restul de 5,7 – 5,90 miliarde trebuiau absorbite, trebuiau plătite în acest an. Deci un pic peste jumătate s-a plătit în primii 5 ani ai proiectului PNRR.
Au fost câteva luni la dispoziție pentru a recupera și mă bucur să văd că, prin efortul tuturor celor implicați, atât din cadrul ministerului, cât și din partea beneficiarilor, s-au făcut deja plăți de peste 4 miliarde de lei și urmează prin facturile care vor veni la minister în perioada următoare probabil să atingem 5 miliarde. Asta nu înseamnă că nu se vor absorbi toți banii pentru educație, deoarece o parte din sume erau prevăzute pentru jaloane PNRR. În aceste luni vorbim de jaloane atât în zona de educație, cât și de cercetare, de aproape 2 miliarde de euro, care au fost finalizate în această perioadă, fie că vorbim de legea privind digitalizarea cercetării, fie că vorbim despre metodologiile de concurs pentru directori și inspectori, că vorbim despre planurile de acțiune care au fost implementate. Cel mai mult se văd în sistem investițiile care au fost făcute.
Concluzionând, putem vedea peste 90.000 de săli de clasă care au fost modernizate, mobilate, dotate prin proiectele PNRR. Vorbim despre mii de de dotări ale laboratoarelor de știință, iar unul din elementele verificate de teste de PISA este tocmai competența elevilor de a aplica aceste cunoștințe teoretice. Cred că dezvoltarea acestor laboratoare de științe oferă posibilitatea elevilor din România să practice mai mult, să fie prezenți în laboratoare și, cu această ocazie, să înțeleagă și mai bine cunoștințele teoretice. Pe de altă parte, să poată să aplice mai bine aceste cunoștințe. Este un element care cred că va avea o influență în viitor, dacă va fi folosit corespunzător și vom efectua cât mai multe ore în aceste laboratoare. Nu doar laboratoarele de știință amintite. Sunt, de asemenea, mii de laboratoare de IT și, separat, peste 1.300 de laboratoare inteligente, smart lab-uri, cu echipamente de robotică, de realitate virtuală, puse la dispoziția elevilor.
Avem investiții în școli verzi construite sau școli modernizate. Sunt investiți în campusuri integrate profesionale, în sistem dual. A atins și indicatorul ținta propusă pentru acest program. Avem în prezent șapte campusuri cu proces-verbal de recepție față de ținta de cinci. Sigur că trecând către zona universitară, veți observa mii de locuri de cazare, mii de locuri în săli de lectură sau în spații sociale și a existat o modernizare semnificativă atât a infrastructurii educaționale, cât și sociale, cât și un proces de digitalizare: 60 de proiecte, digitalizare a universităților, 60 de universități digitalizate cu investiții în valoare totală de 1 miliard de lei.
Putem observa din aceste date, dar la momentul respectiv, când vom face o raportare finală a acestui program pentru educație, această reformă a infrastructurii care a avut loc. Simultan, a avut loc și o reformă curriculară pentru învățământul liceal. Pe de altă parte, această reformă curriculară, inițial prezentată sub urma planulor cadru, a trebui completată cu programele școlare. Iar dacă anul trecut au fost aprobate aproximativ 80 de programe școlare noi pentru noul plan cadru liceal, în acest an avem aproximativ 700 de programe școlare noi.
A fost o activitate intensă a mii de colegi, pentru a finaliza toate aceste programe și totodată pentru a pregăti ulterior și examenul de Bacalaureat din 2030, inclusiv programele de examen pentru examenul de Bacalaureat din 2030, oferind astfel informații necesare elevilor care intră în acest an în clasa a IX-a pentru examenul final care îi așteaptă pe un plan-cadru nou, pe programe școlare noi, pe un examen de Bacalaureat nou, care a fost prezentat.
Pe de altă parte, la nivel de gimnaziu au fost elaborate standarde de evaluare care, într-un mod etapizat, vor permite o mai buna armonizare între evaluările efectuate în diversele școli din România, în diversele clase din cadrul unei școli, astfel încât să avem mai puține situații de tipul celor în care vedem medii peste 5, dar la Evaluarea Națională vedem note de 2 și 3 a foarte mulți elevi. Este nevoie de exigență. Dacă problema era legată de această armonizare a evaluării din partea profesorului, sperăm că este un instrument care ajută în acest demers și, repet, va fi o evoluție etapizată, însă nu putem renunța la exigență, nu putem renunța la calitate. Sigur că totodată trebuie să arătăm respectul față de fiecare elev, să-l susținem pentru a progresa pe parcursul studiilor.
Drept urmare, reforma infrastructurii este ceea ce s-a realizat prin aceste investiții PNRR. Sigur că ea trebuie să continue prin investiții ulterioare, fie din proiecte europene, fie din bugetul național. Este vorba de o reformă curriculară la nivel de liceu. Este vorba despre o reformă a standardelor de evaluare la nivel de gimnaziu. O mențiune aici: nu vorbim de standardizare, ci vorbim despre standarde de evaluare.
Nu înseamnă că nu există o autonomie a profesorului în continuare în a evalua elevul și nu înseamnă că vom avea generalizat evaluări standardizate. Astăzi prezentăm rezultatele unei astfel de evaluări standardizate, care ne oferă o oglindă, care ne oferă posibilitatea să privim poate printr-o lentilă și am ales astfel să aducem mai multe lentile prin care să privim acest sistem. Și la final să tragem prime concluzii privind datele pe care le avem. Sigur că ele se adaugă rapoartelor efectuate de către minister, analizelor făcute de către dumneavoastră și, în final, aceste date să fie baza unor politici noi, care să ducă la îmbunătățirea situației în învățământul preuniversitar și, ulterior, și în învățământul universitar. Vom discuta și la final. Momentan lasă acest loc experților, care au lucrat în diverse procese de evaluare.
Le mulțumesc pentru efortul depus în numele tuturor colegilor și sperăm ca aceste rezultate să reprezinte setul de date necesar unor politici publice coerente, care să îmbunătățească situația din românesc pe viitor.