Profesorii de Limba și literatura română trebuie să își cunoască elevii și să propună opere literare pe gustul acestora din afara programei, a declarat Alexandru Nicolae, cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” și membru al grupului de autori ai noii programei de clasa a IX-a. Oana Fotache Dubălaru, decana Facultății de Litere a Universității din București și coordonatoarea grupului de lucru pentru noua programă, a subliniat că, indiferent dacă o anumită operă propusă le place sau nu, este important ca elevii să învețe să își argumenteze opinia, iar aceasta nu este doar responsabilitatea profesorilor. Declarațiile au fost făcute joi, 27 noiembrie, la prezentarea oficială organizată de Ministerul Educației și Cercetării.
- Vezi aici programa de Limba și literatura română, publicată în dezbatere de Ministerul Educației și Cercetării marți, 25 noiembrie.
- Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi
„Nu programa e documentul care stă în față elevului. În fața elevului stă, în primul rând, un profesor de română. În al doilea rând, un manual. Ține de flerul profesorului de română să-și cunoască elevii, să știe ce autor să le recomande ca să-i atragă înspre înspre literatură”, a explicat Alexandru Nicolae.
Acesta a subliniat că generațiile sunt diferite și că profesorii trebuie să cunoască elevii pentru a le putea propune opere literare din afară programei care să îi atragă.
„Eu am făcut un experiment azi dimineață: le-am pus studenților de anul întâi un fragment scurt din Urmuz, «Pâlnia și Stamate», deși eu sunt profesor de limbă. Le explicam analiza semică, analiza componențială. Și le-am spus cum ne-a explicat nouă Mircea Cărtărescu la curs cu cuvintele balansoar, «uite cum se fac unele schimbări de plan enunțiativ la Urmuz». Se știți că nu le-a plăcut deloc cu Urmuz. Deci e o chestiune de gust. Nouă ne plăcea acum 20 de ani Urmuz, când eram studenți în anul întâi”.
„De asta spun că profesorul din România este fundamental în cunoașterea elevilor săi, pentru că stă relativ mult cu elevii săi în sala de clasă și modul în care se desfășoară o oră de română. Manualul pe plan secund. Profesorii buni se îndepărtează de manual și propun selecții proprii în antrenarea elevilor, din nou, judecând critic elevul pe care îl au în față, pentru că în centrul interesului nostru e formarea elevului până la urmă”, a completat el.
Oana Fotache Dubălaru a precizat că, la această disciplină, este important ca elevii să învețe să își argumenteze părerea legată de o operă, indiferent dacă aceasta este pozitivă sau nu.
„Aici aș avea și o notă de subsol: și asimilarea unui text și refuzul lui sau unei modalități literare de a vedea lumea trebuie argumentate. Asta trebuie să urmărim noi. Cum putem explica opțiunea care e de gust, e individuală, dar nu înseamnă că nu trebuie însoțită de niște argumente, care vin tocmai din cunoașterea disciplinei, a conținuturilor și din asimilarea unor competențe pe care ni le propunem prin această programă”.
„Asta nu înseamnă că toată responsabilitatea e a profesorului. Fiecare dintre noi, în locul pe care îl avem la un moment dat, are o mare responsabilitate și cred că cu toții trebuie să ne-o asumăm cu încredere în viitor și cu preocupare pentru elevii noștri”, a mai adăugat aceasta.
Informații de context
Noua programă de Limba și literatura română ar trebui să fie aplicată în licee începând cu anul școlar 2026-2027. Documentul include două variante distincte: programa pentru Trunchiul Comun (TC), obligatorie pentru toate specializările, și programa pentru Curriculum de Specialitate (CS) destinată filierei teoretice, profil umanist, precum și profilului pedagogic din filiera vocațională.
Recomandările și modul de abordare a programei pentru clasa a IX-a au stârnit critici din partea profesorilor și scriitorilor.
Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, a declarat că „scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”.
Profesorul a recomandat Ministerului Educației și Cercetării „refacerea componentei de literatură, din păcate integral”. „Îmi amintește foarte clar de programa pe care am învățat eu ca licean, acum 50 de ani”.
Pornind de la analiza lui Liviu Papadima, care a afirmat că noua programă de Limba și literatura română înseamnă „un salt spectaculos de 30 de ani înapoi”, Radu Dzekely, consilier al ministrului Daniel David, a declarat că ceea ce trebuia să fie o reformă reală „se împotmolește” și că „din Raportul QX se alege praful și pulberea”.
Scriitorul Radu Vancu atrage atenția asupra recomandărilor din programa de liceu de la Limba și literatura română pentru clasa a IX-a, pusă în transparență pe 25 noiembrie: „Dacă vrem să-i dezgustăm pe copiii noștri de literatură, cronicarii și literatura veche sunt rețeta perfectă”, spune scriitorul într-o postare pe pagina de Facebook.
Filologul Liviu Papadima recomandă Ministerului Educației să refacă „integral” componenta de literatură din noua programă școlară pentru liceu de Limba și literatura română, pe care instituția a pus-o în dezbatere săptămâna aceasta. „E vorba de o programă care vrea să meargă 4 ani pe cronologie, pe istorie literară, ceea ce, iertat să-mi fie paradoxul, este cred anacronic în momentul de față”, a declarat Papadima pentru TVR Info.
Profesorul Ștefan Baghiu a adus critici dure față de noua programă de Limba și literstura română pentru clasa a IX-a: Este mai învechită decât cea din anii 1990. Și la facultate e arid să faci doar asta, la clasa a IX-a e somn direct / Ministrul Educației chiar a ieșit zilele trecute să ne anunțe că cine intră după reforma lui la liceu va merge rachetă