Calitatea educației este un factor-cheie luat în calcul într-un nou studiu privind rezistența populațiilor la dezinformare, informații false și alte abuzuri media, iar România figurează, în clasamentul european din acest studiu, spre coada clasamentului, alături de țările balcanice și departe de liderii alfabetizării media – țările din nordul și vestul-continentului. Situația este cu atât mai serioasă cu cât studiul pune în evidență această rezistență la dezinformare în contextul pandemiei Covid-19 și al tuturor falsurilor care agravează problemele sociale și epidemiologice.
Raportul, numit “Media Literacy Index 2021 – O dublă problemă: Rezistența la știri false în vremea infodemiei Covid-19”, este realizat de Open Society Institute din Sofia și a fost publicat săptămâna aceasta, după cum a semnalat Novinte.com. Analiza bulgară acoperă toate țările din UE și sud-estul Europei, rezistența la dezinformare fiind calculată pe baza mai multor indicatori.
Aceștia cuprind elemente evidente, precum scorurile înregistrate la capitolul libertatea presei de către țări, în rapoartele Freedom House și Reporteri fără Frontiere. Dar o greutate și mai mare o are scorul înregistrat de țări la ultima evaluare PISA, special la capitolul citire. Mai sunt luați în calcul parametri precum: procentul de populație cu studii universitare (Eurostat), nivelul de încredere al oamenilor în concetățeni (Eurostat), Indicele de e-participare (UN).
România figurează pe poziția 28 dintr-un total de 35 de state europene, într-un grup de țări cu trăsături similare, din care mai fac parte Grecia, Serbia, Bulgaria, Turcia și Muntenegru.
În cazul României, nu datele privind libertatea presei trag țara în josul clasamentului, ci educația și nivelul de încredere în cetățeni, după cum sugerează informațiile incluse în raport.
Astfel, România stă “binișor” la capitolul libertatea presei, cu scoruri în jumătatea superioară atât în clasamentul Freedom House (38 pe o scară de la 0-100, unde 0 e optim), cât și în cel al Reporteri fără Frontiere (25,91 pe o scară de la 0 la 100, unde 0 e optim).
Dar țara înregistrează rezultate slabe la studiul PISA al OECD, la toate cele trei capitole. Totodată, e luată în calcul o cotă de 15,5% din populație care a finalizat studii universitare, procent foarte slab comparativ cu celelalte state europene.
Iar dacă la indicele de participare scorul este de 0,8 dintr-un maxim de 1 posibil (comparativ cu alte țări din regiune), nivelul de încredere în alții este de doar 4,4, pe o scară de la 10 (maxim) la 0.
Spre comparație, țara europeană plasată cel mai sus în clasamentul din acest studiu, Estonia, ocupă poziții superioare nu doar în clasamentele libertății presei, ci mai ales la scorurile PISA (de altfel, cele mai bune din Europa), iar 35% din populație are studii universitare. Nivelul de e-participare e maxim (1, pe o scară de la 1 la 0). Singurul punct slab – încrederea în ceilalți (5, pe o scară de la 10 la 0).
Rankingul alfabetizării media în Europa, așa cum a fost calculat în acest raport, este dominat de țările nordice, primele locuri revenind Finlandei, Danemarcei, Estoniei și Suediei. Urmează Irlanda, Olanda, Belgia, Germania, Islanda, Marea Britanie.