Ministerul Educației și Cercetării a reacționat luni, 20 octombrie, după analiza Edupedu.ro bazată pe Raportul Eurydice 2025, document publicat de Comisia Europeană care arată că România a avut „o abordare strategică limitată” în lupta împotriva analfabetismului funcțional, în ciuda rezultatelor slabe și persistente în testările internaționale.
Într-un comunicat amplu, instituția condusă de ministrul Daniel David prezintă o serie de măsuri recente – orele remediale obligatorii de la învățământul primar și alocarea pentru licee și gimnaziu de 25% din timpul de predare către măsuri remediale, plus metodologia pentru învățământul simultan – drept „o abordare strategică sistemică susținută și pragmatică” de reducere a analfabetismului funcțional.
Ministerul Educației și Cercetării susține că România a trecut, „începând cu anul școlar 2025–2026, la o abordare strategică sistemică, susținută și pragmatică pentru combaterea analfabetismului funcțional”.
Instituția menționează mai multe măsuri, printre care:
- „două ore de educație remedială pe săptămână” la clasele primare, pentru „consolidarea competențelor, formarea celor deficitare și utilizarea lor în viața cotidiană”;
- folosirea a „25% din timpul alocat fiecărei discipline” la gimnaziu și liceu pentru activități remediale;
- un „demers de suport pentru profesorii care predau în învățământul simultan”, astfel încât „să crească eficiența procesului educațional”;
- corelarea acestor măsuri cu programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde”, despre care ministerul afirmă că o să „contribuie la o mai bună alfabetizare funcțională”.
În realitate, aceste măsuri nu au fost gândite ca politici educaționale, ci reprezintă efecte colaterale ale Legii 141/2025, cunoscută drept Legea Bolojan, care a impus tăieri de posturi, norme și ore în întreg sistemul de educație.
Ministerul le reinterpretează acum, retroactiv, în cheie pedagogică, pentru a contracara concluziile raportului european și a arăta că dacă până acum am fpcut foarte puține pentru combaterea analfabetismului funcțional, de acum înainte lucrurile stau cu totul altfel.
Orele remediale de la primar au fost introduse obligatoriu pentru toți învățătorii și profesorii pentru învățământ primar, câte două pe săptămână, prin Legea Bolojan, pentru că fuseseră crescută norma didactică pentru toți profesorii de gimnaziu și liceu de la 16-18, la 20 de ore/săptămână. Ulterior, improvizația a început să fie conturată de ministru drept măsură educațională, deși acesta a recunoscut în mai multe interviuri că nicio măsură din Legea Bolojan nu a fost educațională, ci doar fiscal-bugetară.
25% din timpul de predare alocat măsurilor remediale – măsură derivată din Legea Bolojan, pusă în practică printr-o instrucțiune (act normativ/administrativ al MEC) în septembrie 2025, semnată de ministrul David.
Chiar ministrul Daniel David afirmă în comunicat că „alfabetizarea funcțională este antidotul vremurilor noastre la atacul pseudocunoașterii asupra civilizației și democrației, pentru a ne dezvolta ca o societate bazată pe cunoaștere cu impact pozitiv asupra bunăstării personale.
Potrivit Raportului Eurydice 2025, România a rămas în ultimul deceniu fără o strategie națională reală de reducere a analfabetismului funcțional, bazându-se aproape exclusiv pe proiecte temporare – ROSE, CRED, PNRAS – care au avut impact punctual și izolat. Țara se situează, alături de Bulgaria și Albania, în grupa statelor cu cele mai ridicate niveluri de analfabetism funcțional și cele mai slabe politici de sprijin pentru profesori. Analiza integrală aici.
Conform Raportului Eurydice 2025 – Addressing underachievement in literacy and mathematics, măsurile de tip „ore remediale generale” nu sunt considerate instrumente strategice eficiente pentru reducerea proporției elevilor cu performanțe scăzute (low achievers). Raportul arată că, în țările care au rezultate mai bune, politicile de combatere a analfabetismului funcțional combină trei componente: prevenție, intervenție și compensare, și nu se limitează la activități de remediere incluse generic în orar, cum este cazul măsurilor din România.
Măsurile relevante în raport sunt:
- intervenții structurale cu evaluare diagnostic, sprijin individualizat și personal specializat (profesori formați în dificultăți de învățare, asistenți educaționali – și raportul arată exact faptul că România nu încurajează angajarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori, iar sprijinul dat de MEC pentru cadrele didactice, pentru a întări rezultatele elevilor români, este minimal;
- programe integrate (precum Startchancen în Germania, PROA+ în Spania, DEIS în Irlanda) care includ tutoring personalizat, mentorat și consiliere, nu ore generale de remediere;
- proiecte de incluziune și sprijin socio-economic, cum ar fi mese gratuite, transport școlar, echipe multidisciplinare cu psihologi și consilieri;
- formarea profesorilor și promovarea predării diferențiate, co-teaching și pedagogii incluzive, considerate cheia reducerii underachievement-ului.
Redăm punctul integral de vedere al Ministerului Educației și Cercetării:
„Poziția Ministerului Educației și Cercetării față de „Raportul Eurydice 2025” asupra analfabetismului funcțional
Un raport recent asupra analfabetismului funcțional analizează acest fenomen la nivel european, inclusiv România, din 2020 până în anul școlar 2024 – 2025.
Raportul arată că România a avut o abordare strategică sistemică limitată asupra acestui fenomen, care devine risc de securitate națională. O serie de proiecte importante (ROSE/PNRAS/CRED/PNMS) au abordat acest fenomen cu rezultate vizibile la scară mică, însă bunele practici identificate în cadrul lor necesită a fi scalate la nivel de politici publice pentru impact vizibil pe termen lung.
Ca abordare strategică sistemică susținută și pragmatică, începând cu anul școlar 2025 – 2026 sunt introduse mai multe demersuri care atacă direct analfabetismul funcțional. Astfel:
- La nivelul învățământului primar, s-au introdus două ore de educație remedială pe săptămână, care vizează (a) consolidarea-fixarea competențelor, (b) formarea celor deficitare, (c) antrenamentul pentru performanță și (d) utilizarea competențelor în viața cotidiană. Acest proces reflectă abordarea incluzivă centrată pe elev pentru detectarea timpurie a dificultăților si sprijin personalizat, presupunând inclusiv consultarea părinților. În plus, s-a inițiat un demers de suport pentru profesorii care predau în învățământul simultan, astfel încât să crească eficiența procesului educațional.
- La nivelul învățământului gimnazial, 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi utilizat pentru educație remedială, după modelul descris mai sus (1). Și aici, suntem în proces de elaborare a mecanismului de susținere pentru profesorii care predau în învățământul simultan, astfel încât să crească eficiența actului educațional.
- La nivelul învățământului liceal, tot 25% din timpul alocat fiecărei discipline va fi utilizat pentru educație remedială, după modelul descris mai sus (1). De asemenea, reforma curriculară aflată în derulare țintește eficientizarea procesului educațional, cu impact asupra reducerii analfabetismului funcțional.
- Nu în ultimul rând, recenta reglementare privind derularea programelor „Săptămâna verde” și „Școala altfel” contribuie la rândul său la o mai bună alfabetizare funcțională (utilizarea de către elevi a competențelor în viața de zi cu zi).
Pentru a întări și susține aceste procese sistemice, ministrul a aprobat recent (septembrie 2025) un proiect din fonduri europene specific dedicat reducerii analfabetismului funcțional, care implică peste 15.000 de elevi și 37.000 de cadre didactice, cu un buget total de peste 200.000.000 lei (pentru detalii, vezi aici). În acest fel vom putea genera și un corp de experți care să se implice în educație remedială suplimentar și complementar profesorului de la clasă (demers de bază la toate nivelurile și relativ standard la vârste mai mici).
În acest context, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. psih. Daniel David, declară:
„Alfabetizarea funcțională este antidotul vremurilor noastre la atacul pseudocunoașterii asupra civilizației și democrației pentru a ne dezvolta ca o societate bazată pe cunoaștere cu impact pozitiv asupra bunăstării personale. Toate aceste demersuri menționate aici ar trebui să aibă în timp consecințe pozitive, prin creșterea alfabetizării funcționale (reducerea analfabetismului funcțional). Mai concret, mă aștept la rezultate educaționale semnificativ mai bune, naționale și internaționale, care să se reflecte în performanță/progres/reducerea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar, nu mai târziu de 5 ani!”