Reprezentanții partidului Alianța Pentru Unirea Românilor (AUR) solicită Ministerului Educației modificarea metodologiei de organizare și desfășurare a concursului separat de admitere la liceu. Aceștia cer, printre altele, monitorizarea audio-video a concursului, anonimizarea lucrărilor și reevaluarea lucrărilor de către profesori diferiți. Ei subliniază însă că admiterea ar trebui să se facă în continuare pe baza notelor obținute la Evaluarea Națională, examen „bazat pe reguli comune” și care poate fi îmbunătățit.
- O analiză Edupedu.ro arată că liceele care organizează acest concurs sunt și cele care scriu regulile jocului, corectează lucrările, își calculează singure media și își soluționează singure contestațiile. Potrivit metodologiei de organizare și desfășurare a concursului, acesta ar urma să se desfășoare fără camere video, fără anonimizarea lucrărilor înainte de corectare, cu aceiași profesori la contrestații, cu comisii compuse inclusiv din foștii diriginți ai elevililor sau din rude ale acestora.
„AUR cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte de adoptare și să introducă garanții fără echivoc: supraveghere video și audio, reguli stricte privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor, limite naționale clare privind ponderea examenului organizat de liceu și un control extern real asupra procesului”, se arată în comunicat.
Reprezentanții partidului susțin însă că cea mai bună modalitate de admitere la liceu este pe baza Evaluării Naționale: „Dacă există probleme la Evaluarea Națională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să îmbunătățim examenul național. Soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și crearea unor sisteme diferite de selecție, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanții împotriva tratamentului preferențial”.
„Ministerul Educației mai are timp să corecteze proiectul. Dacă nu o face, își va asuma responsabilitatea pentru construirea, chiar prin regulile statului, a unui sistem de admitere vulnerabil la favoritism și tratament preferențial”, subliniază AUR.
Redăm comunicatul integral al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR):
Ministerul Educației nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen al pilelor și relațiilor. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atenția asupra unor probleme serioase din proiectul metodologiei-cadru și calendarului admiterii la liceu pentru anul școlar 2027-2028.
Problema nu a apărut însă astăzi. Ea își are originea în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepție de la regula generală a admiterii în învățământul liceal, permițând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri.
În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepții. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educației ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcționa?
Evaluarea Națională, cu toate problemele care pot și trebuie corectate, oferă elevilor un cadru național de admitere, bazat pe reguli comune. Dacă statul a decis totuși să introducă o excepție pentru anumite licee, atunci această schimbare trebuia însoțită de garanții extrem de clare și uniforme privind transparența, integritatea și egalitatea de șanse.
Din păcate, proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educației ridică serioase semne de întrebare. În forma actuală, liceele vor putea organiza concurs propriu pentru până la jumătate dintre locuri, iar aceeași unitate de învățământ ajunge să controleze aproape întregul proces: organizarea concursului, stabilirea ponderii acestuia în media de admitere, supravegherea, corectarea, calcularea rezultatelor și soluționarea contestațiilor. Aici apar vulnerabilitățile grave.
În primul rând, există problema conflictelor de interese în comisiile de admitere. Potrivit art. 22, președintele comisiei este directorul sau directorul adjunct al unității care organizează admiterea și are inclusiv atribuții privind corectarea eventualelor erori de calcul al mediilor. În comisia de bază nu există un membru independent, iar metodologia nu stabilește criterii generale suficient de clare de incompatibilitate, inclusiv pentru situațiile în care membri ai comisiei sunt rude sau afini ai candidaților.
În al doilea rând, avem o descentralizare fără suficiente limite naționale. Art. 43 permite fiecărei unități de învățământ să stabilească ponderea probelor de concurs în media de admitere, fără stabilirea unui interval minim și maxim la nivel național. Teoretic, concursul organizat și evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Națională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri.
În aceste condiții trebuie să ne întrebăm: mai avem un sistem național de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu?
În al treilea rând, proiectul oferă garanții insuficiente împotriva fraudei și favoritismului. Art. 44 nu impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabilește că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învățământ. Pot apărea astfel situații în care supravegherea este asigurată chiar de profesori ai liceului respectiv sau de cadre didactice care i-au cunoscut și le-au predat candidaților.
În același timp, contestațiile trebuie depuse și soluționate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanții suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situațiile de conflict de interese, iar contestațiile pot rămâne în interiorul aceluiași mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile. Revenim la întrebarea de fond: de ce să stricăm ceva ce funcționa?
Dacă există probleme la Evaluarea Națională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să îmbunătățim examenul național. Soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și crearea unor sisteme diferite de selecție, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanții împotriva tratamentului preferențial.
Este greu de acceptat ca toate aceste vulnerabilități să fie tratate drept simple omisiuni. Ce fel de reformă este aceasta? În loc să eliminăm orice suspiciune de favoritism dintr-un examen care poate influența decisiv traseul educațional al unui copil, construim un mecanism care lasă ușa deschisă tocmai unor asemenea suspiciuni.
Situația este cu atât mai discutabilă cu cât vorbim despre un Guvern demis, care ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor curente, dar sub mandatul căruia Ministerul Educației pregătește regulile pentru una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de admitere din ultimii ani.
AUR cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte de adoptare și să introducă garanții fără echivoc: supraveghere video și audio, reguli stricte privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor, limite naționale clare privind ponderea examenului organizat de liceu și un control extern real asupra procesului.
Mai mult, considerăm că trebuie redeschisă inclusiv discuția de fond asupra excepției introduse prin lege în 2023. Dacă statul nu poate garanta că admiterea organizată separat de licee va fi cel puțin la fel de transparentă, obiectivă și echitabilă precum sistemul național, atunci trebuie să avem curajul să discutăm dacă această excepție mai trebuie aplicată.
După toate experimentele făcute în ultimii ani în educație, admiterea copiilor la liceu trebuie ferită de încă unul. Locul într-un liceu trebuie câștigat prin muncă și merit, nu prin numele părinților, relații, influență sau posibilitatea cuiva de a ajunge la oamenii potriviți dintr-o comisie.
Ministerul Educației mai are timp să corecteze proiectul. Dacă nu o face, își va asuma responsabilitatea pentru construirea, chiar prin regulile statului, a unui sistem de admitere vulnerabil la favoritism și tratament preferențial.
Informații de context
Legea învățământului preuniversitar 198/2023 stabilește faptul că elevii care au intrat în clasa a V-a în toamna lui 2023 vor fi primii care vor da examen suplimentar de admitere la liceu în vara anului 2027. Examenul va fi organizat, la alegerea liceelor, pentru 50% dintre locuri.
Metodologia de organizare și desfășurare, precum și calendarul concursului au fost lansate în dezbatere publică vineri, 14 august. Potrivit proiectului de calendar, elevii se vor înscrie la concurs pe 8 iulie 2027, urmând ca probele scrise să aibă loc pe 9 și 12 iulie 2027.
Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării, selectate din lista publicată de Ministerul Educației și Cercetării. Elevii ar urma să primească subiecte cu dificultate peste medie, standardizate și unice la nivel național, potrivit proiectului.
Edupedu.ro a arătat că examenul de admitere la liceu a fost desființat în urmă cu 27 de ani de Minsiterul Educației, pe motiv că este „o repetare inutilă a examenului de capacitate și o supunere a elevului la eforturi suplimentare, nejustificate din punct de vedere pedagogic”.
Acesta a fost însă reînviat în urmă cu trei ani de Iohannis-Deca și pregătit pentru aplicare de Bolojan-Dimian, deși prin Legea Bolojan au prorogat numeroase articole din legea educației, printre care și desființarea inspectoratelor.
Edupedu.ro atrage atenția cu privire la riscul major de corupție în educație, ca urmare a introducerii acestui examen suplimentar de admitere la liceu.
Organizația World Vision România cere Ministerului Educației o fundamentare bazată pe date a concursurilor separate organizate de licee, consultarea reală a elevilor și părinților și un sistem în care venitul familiei să nu limiteze accesul la un liceu bun.
Andreia Bodea, directoarea Colegiului „I. L. Caragiale” din București, a declarat, într-un interviu pentru Edupedu.ro, că examenul „este o desfășurare mare de forțe după un șir lung de examene și vine într-un moment foarte prost, în care moralul profesorilor este la cote foarte joase”.
Aceasta a mai precizat că, în acest context, „o să apară discuții referitoare la meditații: Da, sigur, cei care își permit să facă meditații la Biologie o săa ibă acces mai ușor la clasele de științe ale naturii și așa mai departe”. „Nu ne jucăm cu lucrurile astea într-un lung șir de alte examene pe care le organizează școlile”, a mai precizat profesoara.
„Ce se întâmplă cu elevii vulnerabili? Cei care ratează ambele etape vor ajunge, ca și până acum, în școlile de la coada clasamentului, salvate doar de cifrele pentru finanțare?”, a pus problema Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației.
Foto: © Noipornpan | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.