“Nu cred că Ministerul Educației are capacitatea de a aplica sistemul online. Dacă îți intră între 700 și un milion de oameni în sistem, fără să o infrastructură pregătită temeinic, nu va ține. Pare foarte simplu, dar Ministerul Educației nu are în acest moment infrastructura necesară, trebuie să o cumpere, să o închirieze sau să o facă”, a declarat pentru Edupedu.ro psihologul Dragoș Iliescu. Profesor la Universitatea din București și colaborator OECD la o parte din testările standardizate, Iliescu a explicat că în testarea online cu miză, așa cum sunt examenele naționale, intervin și “probleme de securitate” care nu pot fi rezolvate de astăzi pe mâine.
Edupedu.ro l-a contactat de Dragoș Iliescu, expert în psihometrie (măsurare educațională), după ce președintele Federației Asociațiilor de Părinți, Iulian Cristache, a propus ca din această toamnă elevii să primească note clasice la Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, și nu punctaje ca în prezent, și ca evaluările să fie realizate online. Și rectorul SNSPA a propus public ca examenele naționale să fie organizate “în sistem digitalizat și individualizat, așa cum se susțin testele de tip TOEFL, SAT, GRE”.
Rep: Pot fi susținute online examenele de Evaluare națională și Bacalaureat 2020, în contextul pandemiei?
Dragoș Iliescu: Nu cred că Ministerul Educației are capacitatea de a aplica sistemul online. Dacă îți intră între 700 și un milion de oameni în sistem, fără să o infrastructură pregătită temeinic, nu va ține. Pare foarte simplu, dar Ministerul Educației nu are în acest moment infrastructura necesară, trebuie să o cumpere, să o închirieze sau să o facă.
Ai apoi altfel de probleme: probleme de securitate și o problemă de identificare robustă a celor care dau testul. Față în față tu știi că este elevul X cel care dă testul, dar când dai online nu te poți asigura. Dacă am vorbi despre o evaluare fără miză pentru copil, nu te-ar deranja foarte mult asta. Dar în momentul în care are miză pentru elev, evident că ei vor fi tentați să trișeze și nu ai de unde ști dacă cel care răspunde este chiar elevul sau părintele, sau fratele.
Iar tehologia pentru supervizare digitală – este vorba de proctoring – este imposibil de pus pe masă la momentul ăsta și este prohibitivă, din punct de vedere al costurilor.
Poți în acest moment să dai TOEFL, GRE de la tine acasă, dar asta pentru că organizatorii aveau infrastructura asta deja, deci sistem internațional de testare cu miză specializată.
În online, testarea fără miză funcționează. Dar când este cu miză, ai nevoie să supervizezi persoana examinată, să o identifici și apoi să o supraveghezi în timpul testului, să vezi unde se duc ochișorii, este cumva părintele în spatele ecranului care îi șoptește? Ai nevoie de microfon, de webcam pornite și de persoane care să supervizeze totul, pentru că nu vrei să ai fraudă.
Apoi intervine problema legată de viabilitatea tehnologiei. Să zicem că serverele ministerului stau în picioare, dar te poți asigura că toți copiii au internet valid? Dacă pică rețeaua și parte din elevi pot dai o oră mai târziu, nu sunt atunci itemii compromiși deja?
Nu zic că nu se poate face, dar nu heirup, acum pe loc.
Testarea online este un vis frumos când o privești, dar când trebuie să o aplici nici nu știi de unde să o începi. Și este utopie când te uiți la resursele pe care le ai la dispoziție. Nu mai este o utopie numai dacă pui resurse acolo.
La nivel internațional, există tehnologii care pot fi folosite. Există Cambridge Psychometrics Centre, care este centrul de testare psihometrică de la Cambridge care se ocupă și de servicii de testare în interiorul universității: dacă eu vreau să testez studenții, este treaba celor de la acest centru să ajute profesorii. Există keystroke pattern recognition, care este la fel de unică precum amprenta. Adică te pot identifica oricând, fără să te vadă la față, numai scriind un text. Pentru că studentul respectiv a urmat o anumită perioadă studiile acolo. Tu poți să înmagazinezi într-o bază a ministerului diferite date pe care să le folosești în situații de criză, există deja tehnologia asta. Dar puține din aceste elemente pot fi aplicate de azi pe mâine, trebuie planificate.
Rep: Deci examenele de Bacalaureat și Evaluarea Națională nu pot fi susținute online anul acesta?
Dragoș Iliescu: Nu. Speranța este că se vor relaxa suficient de mult opreliștile, pentru ca Evaluarea Națională să poată fi dată în iunie sau iulie.
Ce pot să facă este să dea examenul în serii. Cu siguranță că Ministerul Educației a pregătit 2 forme ale testului până acum. e deja tradițional. De acum și până peste 2 luni au încă timp să mai pregătească încă 4 forme ale testului. Ele nu sunt cu adevarat forme paralele, dar e cel mai bun lucru pe care îl pot face.
Cum se creează teste realmente paralele? Ai un test A în care ai pus 25 de probleme și unul B cu 25. Tu crezi că aceste 2 forme sunt paralele, adică la fel de dificile. Dar ce trebuie să faci după este să aplici unor eșantione relevante pentru audiența ta ambele teste și datele îți vor arăta în ce măsură cele două seturi de item-uri sunt cu adevărat paralele. Ce extragi sunt corecții statistice pentru a mima faptul că sunt paralele. Rezultatul este că reții de obicei poate o treime dintre itemii construiți, dar la final ai cu adevărat 2 forme paralele. Niciodată CNEE nu a făcut asta. Nu au avut timp, bani și formarea.
Ce pot face ei este să nu aibă doar 2 forme, ci să creeze acum repede încă 10 forme paralele și să dea în tranșe acest examen.
Problema este una de capacitate administrativă: nu ai săli suficient de mari să aduci copiii și să îi ții la 3 metri unul de celălalt. Problema ulterioară este că prima tranșă o să știe deja itemii și este o șansă mare ca cei din prima tranșă să le spună care sunt problemele. Dar dacă ai atâtea subiecte, câte tranșe de elevi, atunci e o soluție.
E perfectă această procedură? Nu. Însa e suficient de bună cât să nu poată fi criticată decât de cei rău-voitori.
Dar, la momentul ăsta, să dai online nesupervizat examenul nu este o soluție: o să trișeze, trebuie să îl aduci pe elev și să dai examenul față în față.
Rep: Care este opinia dvs cu privire la propunerea ca Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a să fie susținute online și să se finalizeze cu note?
Dragoș Iliescu: Întrebarea care se ridică este dacă evaluarea online poate să fie la fel de robustă ca cea față în față. Da, se poate, nu e nimic greșit acolo, mai ales în perioada asta.
Dar evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se fac pentru a realiza o radiografie a sistemului de educație, pentru a verifica în ce măsură programa școlară este eficientă. Deci ele evaluează elevii în raport cu programa școlară.
Faptul ca la finalul evaluării dai sau nu note este, astfel, indiferent. Sistemul se informează din acele evaluări făcând tot felul de corelații cu alți coeficienți. În astfel de evaluări sistemice, ca la PISA, TIMSS, o să te uiți la câți elevi sunt sub pragul minimal, câți performează maximal, care este progresia scorurilor în populația școlară și evaluând scorurile brute. Notele nu sunt necesare, din punctul ăsta de vedere.
Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a este altceva, este un caz special pentru că are și rol de admitere la liceu. Dar evaluările intermediare nu au rolul de a stabili progresul unei persoane, nu sunt evaluări individuale, ci de sistem. De asta notarea lor este diferită.
Au dreptate [reprezentanții părinților – N.Red.] că Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a nu sunt suficient de standardizate. Acele forme propuse de Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE) ca parelele nu sunt paralele. Există o întreagă știință a evaluării care nu este aplicată, din acest punct de vedere. Ce se face acum la noi ar fi fost top acum 30 de ani în orice țară.
Rep: Dacă se acordă note la EN II, IV, VI, ar putea fi folosite într-o medie care să înlocuiască Evaluarea Națională de la clasa a VIII?
Dragoș Iliescu: Teoretic, orice evaluare poate fi folosită. Când tu dai o notă unui copil, te informezi din varii surse: din rezultatele la un test, din aportul adus de elev în cadrul unui proiect, printr-un referat, aportul lui la discuțiile din clasă. Deci te informezi din varii surse și spui: copilul e pe-aici. Evident că una dintre surse poate să fie aceste evaluări, în teorie.
Una dintre probleme este că evaluările nu au fost special gândite pentru asta. Una este o evaluare individuală, gândită pentru a departaja elevii unul de celălalt, și alta este o evaluare gândită pentru a evalua progresul unui copil versus un standard, care în cazul ăsta este programa școlară.
Citește și:
-
Introducerea de note la Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, precum și legiferarea evaluării online – propunerea președintelui Federației Părinților
-
Remus Pricopie, rectorul SNSPA, propune organizarea examenelor de Evaluare Națională și BAC în sistem digitalizat, pe tipul TOEFL, SAT, GRE: Este nerealistă redeschiderea școlilor și universităților pe 16 mai