Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) va participa, în decembrie 2026, pentru prima dată la o expediție științifică în Antarctica. Universitatea va fi reprezentată de conferențiarul Alexandru Onaca, de la Departamentul de Geografie, iar cercetările se vor desfășura în cadrul programului românesc de cercetare polară coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), potrivit declarațiilor făcute pentru Agerpres de prorectorul UVT Mădălin Bunoiu.
Faptul că UVT se regăseşte în această expediţie înseamnă, dincolo de vizibilitate şi prestigiu, un reper ştiinţific şi o confirmare a locului pe care instituţia academică timişoreană îl ocupă în comunitatea de cercetare din România, cu atât mai mult cu cât nu este vorba despre o iniţiativă izolată, ci despre un program românesc de cercetare polară coordonat de Institutul Naţional de Cercetare-dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice (INCDSB), prin Departamentul de Cercetări Antarctice, potrivit prorectorului UVT.
Ce vor cerceta oamenii de știință în Antarctica
‘Suntem o universitate comprehensivă, iar ambiţia noastră este să fim prezenţi acolo unde se face cercetare relevantă, competitivă şi conectată la marile teme ale ştiinţei contemporane. Participarea la o expediţie ştiinţifică în Antarctica se înscrie foarte bine în această logică. Pentru UVT, faptul că intrăm în această comunitate şi că lucrăm alături de un institut naţional de cercetare şi de celelalte universităţi partenere este important inclusiv din perspectiva modului în care vedem dezvoltarea cercetării în România: marile întrebări ştiinţifice nu mai pot fi abordate instituţional, fiecare separat, ci prin complementaritate, infrastructuri comune şi reţele de competenţă.
Antarctica este unul dintre cele mai spectaculoase laboratoare naturale pe care le avem la dispoziţie. Este un mediu izolat şi extrem, în care putem studia procese naturale dificil sau imposibil de observat în alte regiuni ale planetei: dinamica gheţarilor şi a permafrostului, schimbările climatice, bio
diversitatea şi adaptarea organismelor la condiţii extreme, interacţiunea dintre atmosferă, apă, gheaţă şi ecosisteme. Istoria ROICE arată tocmai această diversitate: expediţiile româneşti au abordat de-a lungul timpului biodiversitatea microbiană, adaptarea organismului uman, ecologia polară sau poluanţii de mediu’, detaliază fizicianul Mădălin Bunoiu.
Expediţia subliniază, potrivit prorectorului, şi rolul cercetării fundamentale, marile progrese ale ştiinţei apărând de foarte multe ori în timp, cercetarea în medii izolate şi extreme fiind o probă de maturitate ştiinţifică şi instituţională.
‘Nu poţi improviza în Antarctica. Ai nevoie de cercetători foarte bine pregătiţi, de metodologii robuste, de echipamente adecvate, de o logistică extraordinară şi, mai ales, de capacitatea de a lucra interdisciplinar şi în cooperare cu alte instituţii. (…). Cooperarea dezvoltată cu Korea Polar Research Institute – KOPRI şi posibilitatea desfăşurării cercetărilor la staţia antarctică King Sejong sunt rezultatul acestei construcţii instituţionale. De aceea, pentru UVT, prezenţa aici, prin colegul nostru Alexandru Onaca, nu reprezintă o simplă bifă instituţională, ci arată că expertiza construită în universitatea noastră poate contribui, în cadrul unui program naţional coordonat de INCDSB şi al unei cooperări ştiinţifice internaţionale, la cercetarea desfăşurată într-unul dintre cele mai dificile şi mai relevante medii naturale de pe planetă’, subliniază Mădălin Bunoiu.
Expediţia ştiinţifică în Antarctica reliefează complexitatea procesului cercetării ştiinţifice, iar expediţia este partea cea mai vizibilă şi mai spectaculoasă, dar ea reprezintă doar o etapă.
Timp de câteva săptămâni, în Antarctica, se vor face măsurători, observaţii, se vor preleva probe şi se vor acumula date.
După revenirea în ţară, va începe o altă etapă, mult mai laborioasă: analiza şi prelucrarea datelor, compararea lor cu rezultate anterioare, formularea şi verificarea ipotezelor. Acest proces poate dura luni şi, de multe ori, chiar ani.
‘Pentru UVT, miza principală va fi tocmai valorificarea ştiinţifică a acestor informaţii. Ne dorim ca datele obţinute de Alexandru Onaca în cadrul expediţiei ROICE să genereze rezultate ştiinţifice relevante, publicaţii în reviste internaţionale importante, noi colaborări şi proiecte de cercetare, dar şi teme pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi. În acelaşi timp, trebuie să fim conştienţi că cercetarea fundamentală nu garantează descoperiri spectaculoase la comandă.
Uneori confirmăm ceea ce ştiam, alteori corectăm o interpretare, iar alteori o observaţie aparent minoră deschide o direcţie complet nouă. Valoarea unei asemenea expediţii nu se măsoară doar în săptămânile petrecute în Antarctica, ci mai ales în cunoaşterea pe care reuşim să o construim, în anii următori, pornind de la datele aduse de acolo. Cred că mesajul cel mai important este acesta: o universitate puternică trebuie să fie prezentă nu doar acolo unde există răspunsuri, ci mai ales acolo unde ştiinţa încă formulează marile întrebări’, încheie prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu.
Foto: © Serhii Slchkarenko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.