Premierul Ilie Bolojan a spus că anul viitor printr-un proiect pilot s-ar putea aplica o testare obligatorie pentru elevi în regiunea de Nord vest, prin care să le fie descoperite aptitudinile vocaționale. Nu a dat detalii despre cum se va desfășura proiectul dar a dat ca exemplu, Austria, unde elevii de clasa a VIII-a dau obligatoriu un test de aptitudini iar la final rezultatele le sunt prezentate părinților care pot sau nu să urmeze recomandările: „Dacă n-ai ureche muzicală, chiar dacă părintele ar vrea să insiste să te trimită la Conservator, ți se spune în mod evident «nu insista pe tema asta», a spus premierul Ilie Bolojan într-un interviu pentru Apropo TV. La finalul articolului găsiți informații despre proiectul ConsEDU.
- Declarația premierului vine în contextul în care în același interviu a explicat că sunt probleme pe piața muncii iar una dintre cauze este faptul că universitățile au pus accent pe număr mare de absolvenți și nu pe calitate.
Premierul Ilie Bolojan a spus că anul viitor printr-un proiect pilot cu finanțare europeană, s-ar putea aplica o testare obligatorie pentru elevi în regiunea de Nord vest, ca să le fie depistate aptitudinile vocaționale.
Bolojan a explicat însă un proiect similar care se aplică de mulți ani în Austria: elevii de clasa a VIII-a dau obligatoriu un test de aptitudini iar la final rezultatele le sunt prezentate părinților care pot sau nu să urmeze recomandările. „Dacă nu ai o vedere în spațiu, înseamnă că nu e bine să te duci macaragiu, să ai un palet, să-l pui la etajul 10 al unui bloc, pentru că vei lovi paletul respectiv dacă n-ai o anumită manualitate. (…)
La început nu s-au respectat recomandările (n. red de către părinți), dar după 10-15 ani oamenii au văzut că acele recomandări îi ajutau pe copii să aleagă domeniul în care aptitudinile cu care erau înzestrați dădeau rezultate maxime„, a spus Bolojan.
Redăm declarația integrală a premierului
Premierul Ilie Bolojan: Sunt probleme legate de înscrierea la specializări pentru care n-ai cele mai bune aptitudini. Gândiți-vă că într-o țară cum este Austria, în clasa a VIII-a, toți copiii trec printr-un test de aptitudini vocaționale, în care se duc într-un centru în care este organizat pe lângă Camera de Comerț din fiecare land, și după acest test, care ești testat de la ureche medicală, de la abilități de manualitate, de a vedea în spațiu toate cunoștințele pe care le ai, familiei acelui copil i se prezintă aptitudinile copilului. Și atunci gândiți-vă că dacă n-ai ureche muzicală, chiar dacă părintele ar vrea să insiste să te trimită la Conservator, ți se spune în mod evident „nu insista pe tema asta”.
Dacă nu ai o vedere în spațiu, înseamnă că nu e bine să te duci macaragiu, să ai un palet, să-l pui la etajul 10 al unui bloc, pentru că vei lovi paletul respectiv dacă n-ai o anumită manualitate.
Am întrebat dacă recomandările sunt obligatorii. Nu. La început nu s-au respectat, dar după 10-15 ani oamenii au văzut că acele recomandări îi ajutau pe copii să aleagă domeniul în care aptitudinile cu care erau înzestrați dădeau rezultate maxime. Și este un element de a face o nouă de direcționare pe zona de viitor a unui copil și asta înseamnă un avantaj pentru familia respectivă, pentru copilul este și pentru societate, ori la noi aceste lucruri nu funcționează. Sunt tineri care se duc la o specializare pentru care n-au nicio vocație așa doar pentru că sună bine, doar pentru că clasa merge în această direcție.
Și atunci într-adevăr avem aceste probleme legate de piața muncii.
Andi Moisescu: Noi am putea să facem să o astfel de modificare, să facem un test vocațional?
Premierul Ilie Bolojan: Putem să facem asta și cel puțin în regiunea de Nord-Vest este un program pilot care ar prevedea ca începând de anul viitor să se aplice acest lucru, să existe o finanțare europeană care finanțează aceste centre de testare în așa fel încât testarea să fie obligatorie, dar respectarea să fie opțional. Ceea ce e, e un exercițiu și în foarte multe țări se fac aceste direcționări. Clasa a VIII-a, la final de liceu, în așa fel încât să existe o direcționare în funcție de aptitudinile pe care le ai, dar pe de altă parte, noi avem un deficit de forță de muncă în aproape toate domeniile în societate și atunci înseamnă că trebuie să descurajăm nemunca și trebuie să premiem munca.
Asta înseamnă să venim cu o legislație de genul acesta, fără echivoc. într-o țară în care practic în orice mare oraș din România nu ai cu cine lucra, este un deficit de forță de muncă. La 30 – 40 km să poți să faci naveta condiții decente, nu e normal să ai ajutare de șomaj care se întinde șase luni, săptămâna de zile. Nu e normal așa ceva. Aici trebuie să lucrăm la reducere ajutoarelor de șomaj, la reducerea și eliminarea oricăror forme de a fugi de munca reală din economie”.
Consilierul şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de orientare şcolară pentru fiecare elev la finalul gimnaziului și liceului
La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte, conform art. 98 alin. (3) din Legea învățământului preuniversitar nr.198/2023.
Din anul școlar 2024-2025, toți elevii care termină clasa a VIII-a sau învățământul liceal obligatoriu au dreptul de a beneficia de o recomandare consultativă de încadrare într-o formă de învățământ de nivel superior. Recomandările sunt scrise de către diriginte și consilierul școlar, prevede noul Statut al Elevului.
Noile atribuții ale consilierului școlar legate de orientarea școlară și profesională sunt incluse în Regulamentul de organizare și funcționare a centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională (CJRAE/CMBRAE), aprobat prin Ordinul ministrului educației nr. 5.701/2024.
- Ce face un consilier școlar? Norma didactică și noile atribuții: În situații de criză sau risc, consilierul școlar poate interveni fără acordul de părintelui
Reforma consilierii școlare, de la formarea consilierilor până la standardele profesionale și instrumentele utilizate în școli, prevăzută într-un proiect cu fonduri europene de 25,5 milioane de euro
Contractul de finanțare pentru proiectul de formare a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători cu 25 de milioane de euro, ConsEDU, realizat de de ministerul Educației și Cercetării în colaborare cu Universitatea din București, CMBRAE, CCD București și ISJ Iași a fost semnat pe 16 iunie. Termenul de finalizare este 1 iulie 2027.
Consolidarea calității serviciilor de consiliere și orientare în carieră este obiectivul general al proiectului și acesta vizează învățământul primar, gimnazial și liceal. Edupedu.ro a scris despre acest proiect de când era în stadiu incipient, în momentul lansării apelului necompetitiv de către MIPE, în decembrie 2024. A durat mai bine de 6 luni pentru a ajunge în stadiul semnării contractului, iar suma totală a scăzut de la 28 de milioane de euro, la 25,5.
Potrivit MIPE zona de Nord-Vest este inclusă printre toate zonele și cuprinde toate județele: București – Ilfov, Vrancea, Vaslui, Tulcea, Timiș, Teleorman, Sălaj, Suceava, Sibiu, Satu Mare, Prahova, Olt, Neamț, Mureș, Mehedinți, Ilfov, Iași, Ialomița, Harghita, Gorj, Giurgiu, Galați, Dâmbovița, Dolj, Călărași, Covasna, Constanța, Cluj, Caraș Severin, Buzău, Brăila, Brașov, Botoșani, Bistrița- Năsăud, Bacău, Argeș, Arad, Alba.
Practic, proiectul proiectul cu fonduri europene Practici transformaționale în consilierea și orientarea carierei (ConsEDU) va consta în:
- formarea a 2.500 de consilieri școlari, 2.000 de diriginți și 500 de învățători,
- dotarea a 2.500 de unități de învățământ cu kituri de testare și instrumente de consiliere,
- dezvoltarea și extinderea serviciilor de consiliere și orientare profesională oferite la nivelul unităților de învățământ și al structurilor specializate (CJRAE/CMBRAE),
- furnizarea de servicii de informare, consiliere, coaching individual, evaluare vocațională și orientare pentru elevi și familiile acestora,
- dezvoltarea unei platforme naționale IT dedicate consilierii și orientării în carieră, care va integra resurse educaționale digitale,
- instrumente de evaluare psihoaptitudinală, module de consiliere online, baze de date și rapoarte personalizate,
- pilotarea modelului integrat whole school approach prin activități de mentorat desfășurate cu elevi din clasele a VIII-a și a XII-a
- elaborarea cadrului național actualizat privind standardele de calitate pentru activitatea de consiliere, profilul profesional al consilierului școlar și codul etic aferent,
- derularea unui program acreditat de formare profesională continuă pentru specialiștii în consiliere și orientare.
Informații de context
Amintim, premierul Ilie Bolojan a spus în același interviu că una dintre cauzele pentru care avem o problemă cu forța de muncă în România este aceea că „universitățile au mers pe ideea să avem un număr cât mai mare de studenţi, pentru că banii pe care îi primim de la bugetul de stat nu ţine de calitatea pregătirii, ci de numărul acestora. Şi atunci s-a mers pe cantitate, nu pe calitate. A fost o involuție în ultimii ani”.
Bolojan a dat ca exemplu concret Medicina, unde anual sunt 4.000 – 5.500 de absolvenți, dar sistemul de sănătate din România nu poate absorbi mai mult de 1.000 – 1.500 de oameni pe an pe piața muncii.
Premierul a mai spus e nevoie de politici publice pentru ca absolvenții să se adapteze pe piața muncii.
„Oamenii termină o facultate, îşi setează nişte aşteptări în viaţă, iar domeniul pe care l-au absolvit nu are acoperire în economia reală. Se reprofilează. Asta e o problemă pe care trebuie să o susținem (sic!). Să facem politici publice pe componenta de preuniversitar și universitar.