Președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației, actual senator PNL, afirmă că reprezentanții universităților nu au fost invitați la consultările privind noua lege a salarizării, deși proiectul conține „erori grosolane” care, potrivit acestuia, au fost recunoscute inclusiv de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru. Într-o intervenție la Euronews România, Cîmpeanu a declarat că este „absolut ridicol” ca un asistent universitar să promoveze în funcția de lector și să ajungă să aibă un salariu mai mic decât înainte, una dintre anomaliile semnalate de Consiliul Național al Rectorilor în propunerile de amendamente transmise Parlamentului.
Sorin Cîmpeanu, președintele al Consiliului Național al Rectorilor, spune că legea salarizării, în forma finală propusă de ministerul Muncii, conține „erori grosolane” care, potrivit acestuia, au fost recunoscute inclusiv de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.
„Unele sunt erori grosolane, precum salariul asistentului este mai mare decât salariul lectorului sau salariul șefului de lucrări. Adică intri asistent, te pregătești câțiva ani temeinic, muncești ai producție științifică, îți faci datoria, după care obții un salariu mai mic decât cel pe care l-ai avut ca asistent. Este absolut ridicol, este în mod evident o eroare. (…) Într-o discuție cu ministrul muncii, Dragoș Pîslaru a recunoscut că sunt erori care trebuie să fie corectate”, spune Cîmpeanu.
Președintele Consiliului Național al Rectorilor mai spune că nu a fost chemat la discuții pe legea salarizării până la forma finală.
- Un lector universitar cu 10-15 ani vechime va avea un venit mai mic cu 204 lei, iar un bibliotecar va câștiga mai mult decât un lector universitar sau conferențiar universitar cu vechime de 10 – 15 ani, arată o analiză a Consiliului Național al Rectorilor, care propune coeficienți
Redăm fragmente din răspunsul lui Sorin Cîmpeanu
Sorin Cîmpeanu: Probabil că legea salarizării va fi promovată ca inițiativă legislativă a unuia sau a unora dintre dintre parlamentari. În această situație, pe traseul consultărilor vor trebui să fie dezbateri în comisiile pentru educație din Camera deputații și din Senat, în comisiile pentru buget, finanțe, ocazie cu care, dacă există voință politică se va înțelege că aceste observații, pe care Consiliul Național al Rectorilor le-a transmis, sunt pertinente. Unele sunt erori grosolane, precum salariul asistentului este mai mare decât salariul lectorului sau salariul șefului de lucrări. Adică intri asistent, te pregătești câțiva ani temeinic, muncești ai producție științifică, îți faci datoria, după care obții un salariu mai mic decât cel pe care l-ai avut ca asistent. Este absolut ridicol, este în mod evident o eroare. Pe de altă parte, eu am susținut încă de acum câțiva ani, când am inițiat legile educației, ca un profesor de butan trebuie să fie plătit cu salariu mediu pe economie.
Salariul mediu pe economie ar fi acum cumva dublu față de salariul minim care este 4.325 și salariul mediu este 9192 acum, deci ar însemna un coeficient de 2, dacă ne raportăm la 4.325 pentru profesorul de butan este foarte bine. În momentul de față are coeficient 2.
Doar că profesor debutant în învățământul preuniversitar poți să fii dacă ai o licență de 3 ani este suficient. Acestea sunt condițiile de ocupare a costului pentru asistent universitar, însă se cere și master 2 ani, se cere și doctorat 4 ani, deci se cer 6 ani în plus de studii. Acești 6 ani în plus de studii sau îi recunoști prin coeficent mai mare sau recunoști sporul de doctorat, care în momentul de față este circa 0,23. Cred că sunt propuneri logice, constructive pe care Consiliul Național al Rectorilor le-a făcut decidenților celor care lucrează la acest proiect al legii salarizării.
Mai apoi, sigur că funcția de bibliotecar este o funcție foarte importantă, are o eficient 2,37 în învățământul superior. În momentul de față este foarte bine 2,37 dar nu poți să lași conferențiarul cu vechime de 10-15 ani, spre exemplu, cu coeficient 2,25 adică mult mai puțin decât 2,37 sunt lucruri care nu vor putea fi acceptate de către sistemul de învățământ.
Reporter: Ați stat de vorbă cu cei care au redactat-o, cu ministrul Dragoș Păslaru, de pildă, care și-au asumat proiectul. Până la urmă au fost și discuții și acum vreo lună și acum două, ați fost chemați oficial profesorii să negociați acești coeficienți? Iată că la final am văzut că pentru dumneavoastră noile prevederi sunt chiar mai nefavorabile decât cele prevăzute în proiectul inițial din luna mai. Cum au mers discuțiile până acum? De ce nu s-au corectat deja aceste lucruri? Dacă vor fi strict erori materiale, cum se mai duc în Parlament?
Sorin Cîmpeanu: Din păcate, în calitate de reprezentant al învățământului superior al Consiliul Național al Rectorilor, nu am fost invitați. Pe de altă parte, trebuie să recunosc că am insistat să să participăm la discuție și am uzat de calitatea de parlamentar. De asemenea, trebuie să recunosc că într-o discuție cu ministrul muncii, Dragoș Pîslaru a recunoscut că sunt erori care trebuie să fie corectate aceste lucruri despre care am făcut vorbire. Partea proasta este că nu sunt doar acestea, sunt multe altele și dacă ne raportăm doar la educație putem să discutăm orice detaliu. Nu știu în ce măsură va mai fi timp pentru a regla aceste detalii, pentru că trebuie să fie eliminate inechitățile, să se realizeze un echilibru în cadrul aceleiași familiei ocupaționale, educația în cazul nostru, dar trebuie să existe un raport corect și față de celelalte.
(…)
Reporter: Sunteți senator PNL, sunteți printre cei care ați decisă vă alăturați platformei liberal-conservatoare, e vorba de gruparea de dizidenți din interiorul PNL. Sunt curioasă dacă, raportat la numărul colegilor din interiorul PNL ce tind să aibă opinii diferite de lider și și la numărul social-democraților cu care pot sta de vorbă, aveți speranțe că în final se vor aduna suficient de multe voturi în plen astfel încât amendamentele dumneavoastră sau o bună parte din ele să treacă la vot?
Sorin Cîmpeanu: Mi-aș dori foarte mult să fie optimist. Din păcate, nu reușesc să fiu optimist. Constat că se întâmplă lucruri care au din ce în ce mai puțină legătură, dincolo de calitatea politică, sunt și voi rămâne un om dedicat educației. Sunt trist pentru modul în care este tratat sistemul de educație. Educația este piața de temelie pentru viitorul unei țări.
Reporter: În cazul în care legea trece, așa cum este propusă sau cu modificări, dar pe care nu le considerați suficient de consistente, mai e vreo pârghie la care puteți apela vreo variantă, pregătiți vreun protest, vreo grevă?
Sorin Cîmpeanu: Din punctul meu de vedere trebuie să fie în orice situație respectate regulile democratice. Așa cum am reușit să avem o serie de amendamente la legile educației care au trecut acum câteva săptămâni cu 277 de voturi pentru din 281 în Camera Deputaților și cu cvasi unanimitate. un singur vot de abținere în Senat și au fost aduse modificări legilor educației. Am reușit să găsim înțelegere transpartinică pentru că 277 de voturi înseamnă că au fost modificări la legea educației pe care le-au susținut toate partidele politice. Îndrăznesc să cred că am putea să facem acest lucru și pe viitor, să avem inițiative, să le explicăm într-o manieră convingătoare, cu argumente și nu cu judecăți de valoare, nu cu presupuneri, nu cu lozinci, nu cu declarații politice, ci cu argumente efective, care să fie înțelese de către spectrul politic și să facă subiectul nor modificări legislative, dacă repet, această lege vă aplece în această formă, însă cu toată răspunderea și cu onestitate vă spun, am discutat aceste propuneri cu cei care lucrează la proiectul legii educației (n. red proiectul legii salarizării) și cel puțin la nivel declarativ, se pare că au înțeles multe dintre ele și îndrăznesc să cred că dacă va fi adoptată, va fi adoptată într-o formă mult mai bună decât cea care a fost pusă acum câteva zile pe site-ul Ministerului Muncii. Însă rămân realist și vă spun că o formă mult mai bună necesită timp și necesită consultări. Nu ai de unde să știi specificul fiecărui domeniu, după cum eu nu am de unde să știu specific cu domeniului medical, nici colegii care scriu o legea salarizării fără să ne consulte pe noi, care suntem în sistemul de educație de atât de mult timp.
La un moment dat ne-am trezit cu un coeficient absolut ridicol pentru secretar-șef universitate. E un exemplu pe care îl consider relevant, pentru că cei care au scris la la proiectul legii salarizării s-au gândit că secretar-șef de universitate este o persoană care aduce cafele, un secretar-șef de universitate răspunde de toate actele”.