„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm”, afirmă președintele Nicușor Dan într-o declarație transmisă marți, 8 septembrie, după publicarea studiului PISA 2025, ce arată scăderi puternice în competențele elevilor din România.
Potrivit președintelui, rezultatele arată realități pentru care sunt „necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului școlar, consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale, precum și asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin”.
În acest sens, arată el, „în mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație”.
- Comentariile sale vin după ce OCDE a publicat ultimul val al studiului PISA 2025, realizat în rândul elevilor cu vârste de 15 ani, care în cazul României arată o creștere a nivelului de analfabetism funcțional până aproape de 50% la Citire și peste 50% la Matematică, iar la nivel general o scădere a competențelor de bază ale elevilor.
Amintim că primul guvern girat de Nicușor Dan, cel condus de Ilie Bolojan începând de la jumătatea anului trecut, a aplicat măsurile de austeritate ce au afectat în primul rând sistemul de educație, fără ca șeful statului să intervină în vreun fel, dincolo de câteva comentarii pe subiect.
Declarația lui Nicușor Dan, integral:
„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm. De educația asigurată astăzi copiilor noștri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare.
Este dramatic că potențialul tinerilor români rămâne insuficient valorificat. Există inegalități serioase între școli în ceea ce privește calitatea educației oferite și persistă decalaje educaționale importante între elevii proveniți din medii socio-economice diferite.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului PISA 2025 este tocmai faptul că șansa unui copil din România de a avea rezultate școlare bune depinde într-o măsură inacceptabil de mare de familia din care provine și de locul în care învață. Aceasta este deja o problemă structurală a învățământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent.
Rezultatele PISA 2025 trebuie să fie argument pentru acțiune și colaborare, nu un motiv de resemnare sau dezbinare. Ne aflăm în fața unui moment de luciditate care trebuie să devină rapid un punct de pornire către identificarea rapidă a cauzelor profunde care au condus la aceste rezultate și, mai ales, a măsurilor care pot fi implementate rapid pentru a le corecta.
Avem copii curioși, inteligenți, profesori dedicați, școli care performează în condiții dificile și specialiști care știu unde și ce trebuie schimbat. Nu ne lipsesc resursele umane, expertiza și capacitatea necesare pentru a construi un sistem educațional mai performant și mai echitabil. Ne lipsește însă consecvența de a transforma toate aceste insule de performanță într-un sistem național, funcțional pentru toți copiii.
Nu putem concepe viitorul în termeni de societate rezilientă și competitivitate în economie, cercetare, inovare și apărare dacă generațiile tinere nu dobândesc în primul rând un set de competențe fundamentale.
Sunt, așadar, necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului școlar, consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale, precum și asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin.
În mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație.”