„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm”, afirmă președintele Nicușor Dan într-o declarație transmisă marți, 8 septembrie, după publicarea studiului PISA 2025, ce arată scăderi puternice în competențele elevilor din România.
Potrivit președintelui, rezultatele arată realități pentru care sunt „necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului școlar, consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale, precum și asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin”.
În acest sens, arată el, „în mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație”.
- Comentariile sale vin după ce OCDE a publicat ultimul val al studiului PISA 2025, realizat în rândul elevilor cu vârste de 15 ani, care în cazul României arată o creștere a nivelului de analfabetism funcțional până aproape de 50% la Citire și peste 50% la Matematică, iar la nivel general o scădere a competențelor de bază ale elevilor.
Amintim că primul guvern girat de Nicușor Dan, cel condus de Ilie Bolojan începând de la jumătatea anului trecut, a aplicat măsurile de austeritate ce au afectat în primul rând sistemul de educație, fără ca șeful statului să intervină în vreun fel, dincolo de câteva comentarii pe subiect.
Declarația lui Nicușor Dan, integral:
„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm. De educația asigurată astăzi copiilor noștri depinde viitorul României, iar perspectiva pe care ne-o dă studiul PISA este profund îngrijorătoare.
Este dramatic că potențialul tinerilor români rămâne insuficient valorificat. Există inegalități serioase între școli în ceea ce privește calitatea educației oferite și persistă decalaje educaționale importante între elevii proveniți din medii socio-economice diferite.
Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii ale studiului PISA 2025 este tocmai faptul că șansa unui copil din România de a avea rezultate școlare bune depinde într-o măsură inacceptabil de mare de familia din care provine și de locul în care învață. Aceasta este deja o problemă structurală a învățământului românesc pe care suntem responsabili să o remediem urgent.
Rezultatele PISA 2025 trebuie să fie argument pentru acțiune și colaborare, nu un motiv de resemnare sau dezbinare. Ne aflăm în fața unui moment de luciditate care trebuie să devină rapid un punct de pornire către identificarea rapidă a cauzelor profunde care au condus la aceste rezultate și, mai ales, a măsurilor care pot fi implementate rapid pentru a le corecta.
Avem copii curioși, inteligenți, profesori dedicați, școli care performează în condiții dificile și specialiști care știu unde și ce trebuie schimbat. Nu ne lipsesc resursele umane, expertiza și capacitatea necesare pentru a construi un sistem educațional mai performant și mai echitabil. Ne lipsește însă consecvența de a transforma toate aceste insule de performanță într-un sistem național, funcțional pentru toți copiii.
Nu putem concepe viitorul în termeni de societate rezilientă și competitivitate în economie, cercetare, inovare și apărare dacă generațiile tinere nu dobândesc în primul rând un set de competențe fundamentale.
Sunt, așadar, necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului școlar, consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale, precum și asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin.
În mod evident, aceste măsuri nu pot fi puse în practică fără alocări bugetare semnificative. România trebuie să investească mai mult, mai consecvent și mai inteligent în educație.”
9 comments
Degeaba alocam bani daca vor fi furati.
Trebuie pedepse triple pentru cei care fura de la Educatie si Sanatate.
Eu propun sa nu mai considerați Educația „prioritate națională” că o să ajungem la sapă de lemn. De fiecare dată când vă uitați la Educație mai distrugeți ceva. Oare ce „idei”, ușor de implementat, urmează!?!?!?
Nu de la dotări materiale este problema ,problema tine de ,,dotarea intelectuala” a profesorilor.
Tratați-i ca acum, disprețuiți-i și batjocoriți-i pe toate căile ca politicieni, părinți și societate, aruncați toate poverile asupra lor, faceți-i responsabili de tot ce merge rău, asmuțiți întreaga societate împotriva lor, plătiți-i mai rău decât pe bone și o să aveți numai profesori cu „dotarea intelectuală” adecvată, că numai din aceștia vor mai veni în învățământ (dacă vor veni și ei).
Problema e ca daca ar pica din cer 1 trilion de Euro pentru sistemul de educatie cu actuala capacitate administrativa ar reusi doar furtul a 99% din bani. Nu s-ar face nimic mai nimic in rest.
Cica „masurile pot fi implementate rapid”. Le implementeaza imediat drujba zis si topor, buhahahaha.
Daca rezolvarea este” să i perfecționăm pe profesori”, ați tras lozul necastigstor! Sa promovati doar oameni competenți în funcții de conducere, e un prim pas! să nu fie șefi niște complexați care inventează reguli,proceduri….să fie șefi DOAR inteligenții! dar ,cine sa i aleagă? prostii?nu se poate! prostii se promovează unii pe alții.
Cand se vor trezi politicienii?
Subfinantarea Educatiei inseamna atac la siguranta nationala.
Printre deciziile aiurea in domeniul educației „straluceste” de departe – dar numai pentru cunoscători – trist celebra OUG 75-2005 privind asa zisa asigurare a calitatii educatiei”.Ea este de fapt o colecție de inepții, grave erori conceptuale, prejudecati, mituri si lacune – NE având ca scop CALITATEA EDUCATIEI (ca adecvare la cerintele si reactiile beneficiarilor ei) ci justificarea finanțării bugetare a scolilor si facultăților prin acreditarea acestora, ba chiar și scutirea de unele impozite a celor private, dacă indeplines sute de criterii și indicatori CANTITATIVI inventați de birocrații educatiei și finanțelor (mai toti fiind IRELEVANTI pentru calitatea educatiei dar fiind fideli „principiului” materialist dialectic „PRIN ACUMULARI CANTITATIVE LA SALTURI CALITATIVE”, o idee extinsa abuziv de Marx și preluata de Lenin, întrucât ea este valabila doar în natura, nu și în sociologie și politologie!)… In plus lista deciziilor eronate nu include și Legile invatamamantului 198/ 2023 și 199/ 2023 prin care OUG 75-2005 a fost în fine abrogata – probabil și ca urmare a zecilor mele de articole, petiții, memorii in acest scop – dar, STUPOARE, mai toate dispozițiile și definițiile ei stupide au fost transpuse prin copy- paste ( plagiat) în noile legi! Cum se numește aceasta smecherie juridica care a obținut și binecuvantarile Guvernului, Parlamentului și ex-Presedintelui- profesor? De prisos sa menționez ca mediul nostru de afaceri ignoră complet sau ridiculizează asa zisa asigurarea a calitatii în educație, conceputa si introdusa aiurea de unii profesori si decidenti care se considera inventatori ai „modelului romanesc de asigurare a calitatii educatiei” bazat pe modelul de guvernare Leviathan, din Științele sociale și politice, dar total irelevant în Managementul calitatii…
Stați să vedeți cum este asigurarea calității în învățământul universitar! Vine câte-un audit și cere … hârtii precum cele de prezență, orarul, fișele disciplinelor (care, în principiu ar trebui să fie controlate de cei care le avizează) și alte baliverne. Studenții evaluează profesorii înainte de examen, de cele mai multe ori, logându-se la platforma de evaluare de pe calculatorul profesorului evaluat (cine participă la evaluare, sub supravegherea atentă a evaluatului, primește note de la 8 în sus). Evaluarea colegială nu poate fi secretă pentru că, în primul rând, evaluatorii sunt aleși de cel evaluat dintre colegii binevoitori; în al doilea rând, dacă te porți frumos cu RAC-ul, poți ști ce note ți-a dat fiecare. Toți au punctaj maxim, ca să evite scandalurile. Toată lumea știe care sunt plagiatorii, gânditorii profunzi cu AI și fabricanții de articole din pix. Toată lumea tace, fiecare încearcă să se lipească unui grup care să-i ofere protecție. Activitatea didactică este sistematic ocolită pentru că nu aduce puncte. Directorii de departamente sunt adesea niște paiațe pentru că atribuțiile lor sunt exercitate de fapt de decani, prodecani, prorectori, rector. Uneori, mai ales la Medicină, sunt situații penibile în care directorul de departament trebuie să-l controleze pe un subaltern care-i este superior pe linie de partid sau masonerie. De unde autoritate?
Așadar, nu este vorba de controlul calității, ci de controlul conformării. Cei care trebuie să gândească creativ sunt premiați dacă se conformează.
Și toate pentru că controlul calității a fost conceput pentru companii private, nu pentru școli. Școala nu este o firmă care trebuie să producă profit la 3 luni sau 6 luni. Nu este nici o cheltuială inutilă care-l așteaptă pe ing. mecanic Bolojan s-o taie.
Iar spusele naționalistului sănătos Dan nu fac doi bani. Nu va face nimic și nici nu are puterea. Din pensia lunară a lui Pahonțu se poate dota cu microscoape un laborator de liceu sau de școală generală (de exemplu). Sau s-ar putea cumpăra 7-8 laptop-uri bune pentru o bibliotecă. Pentru că Pahonțu și ai lui beneficiază de alocări bugetare semnificative. Dar dl prezident nu vede în asta nicio problemă. Nici el, niciun șef de partid nu s-au revoltat că Pahonțu n-a fost demis. Iar șmecherul de Băsescu ne sugerează că ar trebui trimis la pensie, nu la închisoare. Pentru că, altfel, ar trebui să-l urmeze și el pentru fals în declarații.