Elevii „nu mai învață nici la disciplinele de examen” și par să fi pierdut plăcerea de a pune întrebări și de a înțelege mecanismele din spatele fenomenelor, atrage atenția profesoara de fizică Măndița Baias, într-o postare publicată pe Facebook. Cadrul didactic vorbește despre o „inerție” pe care o observă zilnic la clasă, într-un context în care accesul facil la tehnologie nu se traduce automat prin curiozitate sau dorință de cunoaștere.
Potrivit profesoarei, deși elevii sunt inteligenți și au la dispoziție instrumente digitale care oferă rapid răspunsuri, mulți dintre ei ajung să fie „spectatori”, lăsând algoritmii să gândească în locul lor. Măndița Baias compară lipsa de implicare intelectuală cu un principiu din fizică: „dacă nu ești forța care împinge, ești doar masa care este împinsă”, subliniind rolul energiei interioare și al curiozității în procesul de învățare.
În postarea sa, profesoara evocă exemple de foști elevi care au ajuns să studieze sau să lucreze în mari centre de cercetare, precum NASA sau MIT, și susține că diferența nu a fost inteligența, ci dorința de a înțelege și de a crea. Deși își declară optimismul că elevii „se vor trezi” la un moment dat, Măndița Baias ridică întrebarea dacă nu este „păcat” de timpul și potențialul pierdute între timp.
Redăm postarea integrală a profesoarei Măndița Baias:
„Gând după o discuție cu colegii din cancelarie: elevii nu mai învață nici la disciplinele de examen.
Îi privesc în fiecare zi de la catedră și încerc să le înțeleg preocupările. Îi recunosc, sunt isteți, au ecrane care le dau orice răspuns în secundă, dar îi simt captivi într-o letargie care mă sperie.
E o inerție ciudată. Au totul la un click distanță, dar par să fi pierdut plăcerea de a mai întreba „de ce?”. Se mulțumesc să fie spectatori, să dea scroll, să lase algoritmii să gândească în locul lor.
Le spun uneori la oră: în fizică, nimic nu se mișcă fără energie. Dacă nu ești forța care împinge, ești doar masa care este împinsă.
Mă gândesc la Andrei, la Paul, la Tudor, la Darius, la Alexandra, la Rareș, la Andra sau la Victor – copii care au plecat din aceleași bănci spre NASA, MIT sau mari centre de cercetare. Ei n-au avut „altă” minte, dar au avut o curiozitate care i-a ținut treji. Au înțeles că o pârghie sau un scripete nu sunt doar desene pe tablă, ci unelte prin care poți stăpâni lumea, dacă înveți cum să le folosești.
E dureros să vezi atâta potențial amorțit. Inteligența artificială le poate scrie referate, dar nu poate simți în locul lor bucuria aia pură de a înțelege, în sfârșit, cum funcționează o mașinărie, un instrument. Nu mai vor să simtă fericirea rezolvării unei probleme.
Dragii mei, nu vă mulțumiți să fiți spectatori! Lumea de mâine nu va fi a celor care au consumat conținut, ci a celor care au avut curajul să-l creeze. Folosiți tehnologia pentru a vă dezvolta! Treziți-vă curiozitatea! E singura energie care vă poate scoate din inerție.
P.S. Eu sunt optimistă, cred că va veni acel moment în care se vor trezi, dar, nu e păcat că au pierdut așa de mult/multe?”.
Foto: © Inga Eramasova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.