Măndița Baias, profesor de fizică: Generația norocoasă

8.066 de vizualizări
Mandita Baias / Foto: Arhiva personala

Opinie semnată de Măndița Baias, profesor de fizică la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” și la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare:

În urmă cu nouă ani, pe 10.01.2011, era publicată în Monitorul Oficial Legea Educației Naționale care avea să aducă multe și importante schimbări în viața școlii. Una dintre schimbări era aceea că învățământul obligatoriu începe de la vârsta de 6 ani. Articolul 23 al LEN 1/2011 prevede că învățământul primar este format din clasa pregătitoare și clasele I-IV.

Așa începe aventura unei generații norocoase.

În acel septembrie au intrat pentru prima dată în școală elevi cu vârsta de 7 ani, dar și elevi de 6 ani. Începeau școala elevii cu săli dotate ca în reviste, cu materiale didactice deosebite, cu program deosebit. S-a dorit trecerea lină de la grădiniță la școală. Clasa pregătitoare a fost minuțios pregătită.

S-au angajat oameni noi în școli, special pentru aceste clase, care trecuseră prin stagii de pregătire minuțioasă pentru a întâmpina cu căldură și profesionalism micii școlari. S-au rezervat săli speciale pentru clasele pregătitoare, cu mobilier ergonomic, cu multe materiale didactice colorate și utile.

Modul de predare la clasă era unul deosebit: se renunţă la fragmentarea pe discipline în favoarea integrării disciplinelor. Prin metoda predării integrate, copiii puteau să participe, să se implice mai mult, efectiv şi afectiv, prin antrenarea unor resurse cât mai variate, prin prezentarea conţinuturilor cu ajutorul experienţelor diverse, al învăţării prin descoperire.

Lucrurile au rămas la fel: sălile sunt aceleași de 8 ani, cursurile minuțioase se desfășoară la fel, dar numai pentru cadrele didactice din învățământul primar.

Aceste schimbări au venit cu multe probleme: generația aceasta a învățat în fiecare an școlar după manuale noi care nu au fost niciodată prezente în septembrie pe băncile elevilor. Inerția sistemului de educație a făcut ca, pe măsură ce elevii treceau în alt an de studiu, metodele de predare să devină tot mai clasice. Trecerea la gimnaziu a consolidat predarea clasică; au mai existat unele tentative de predare integrată, dar asta ținea de colaborarea profesorilor.

Acești elevi au experimentat cele mai multe metode de predare, au învățat pentru prima dată după manuale digitale care, cu toată străduința autorităților, mereu întârziau.

Tot ei au știut încă din clasa a V-a că vor da examen la finalul clasei a VIII-a din mai multe discipline.

Au ajuns la final de gimnaziu. În iunie 2021 vor da examen de Evaluare Națională. Doar la limba și literatura română și matematică. Pentru a evita surprizele, Ministerul Educației și Cercetării a publicat devreme modele de subiecte pentru pregătirea acestui examen. Cu nedisimulată surprindere au primit elevii informația aceasta („of”, „ceee, vom da examenele după modelul acesta?”)

Ce va aduce schimbarea modelelor de subiecte? Din nou elevii acestei generații vor fi primii care vor susține examenele după aceste modele.

Cunoscând îndeaproape o parte din elevii aceste generații, am convingerea că vor face față foarte bine și acestui experiment.

Vezi aici noile modele de subiecte pentru Evaluarea Națională 2021 

_________________________________________________________________________________________________

Despre autor:

Sunt Măndița Baias, profesor de fizică la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” și la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare. Sunt membră a Comisiei Naționale pentru Politici Publice pentru Educație a PLUS, coordonată de Ștefan Pălărie. Problemele școlii sunt multe și ne aflăm în punctul în care ori evoluăm, ori vom rămâne în urma lumii civilizate. Împreună cu colegii din echipă încercăm să găsim soluțiile cele mai bune pentru educația din România.

 


9 comments
  1. „Tocmai asta am vrut să scot în evidență, au fost supuși unor experimente în toți anii aceștia. Tocmai faptul că au întâmpinat mai multe dificultăți îi face mai luptători, mai adaptabili societății în care trăim.”

    Sunteți profesoară la o școală de gladiatori?!

  2. Cat timp aceeasi EN si acelasi Bac. ii asteapta pe elevi,,dupa colt,,nici noile modele de subiecte,nici scolile pilot nu schimba nimic.In CP se invata literele mici si mari de tipar si unele elemente preluate de la clasa intai.Ati discutat, cumva, cu invatatoarele,pentru a va forma o parere despre CP?Din clasa a cincea ,manualele n-au mai venit insotite de dvd-uri.Nu inteleleg cum dvs.,care predati o materie ce se studiaza in clasele VI,VII,VIII,stiti care e situatia la clasele CP-V.Inclusiv in scolile de aplicatie,unde exista si eleve in practica pedagogica,predarea-invatarea la CP este foarte dificila.

  3. In mediul rural, asa ceva nu va fi nici peste 10 ani! Daca aveti un cuvant de spus in sfera politicilor educationale, coborati va rog…in arena! Altfel, chiar o luam razna citind aceste gen de ,,povesti,,. Sau, macar incercati fara generalizare…
    Succes copiilor, dascalilor si celorlalti participanti la actul educational…acum si pururea…

  4. Pe ce lume trăiește tanti Măndița?
    Ia să vedem noi, doar un singur exemplu: „generația aceasta a învățat în fiecare an școlar după manuale noi care nu au fost niciodată prezente în septembrie pe băncile elevilor”. De parcă toate celelalte generații au avut manuale la timp.
    Măcar știm că-i membră a Comisiei Naționale pentru Politici Publice.
    Aha,… Care-i forma de feminin a lui „politruc”?

  5. „Aventura unei generatii norocoase”?!?! Am citit de 3 ori articolul si de fiecare data am avut senzatia citirii unui SF…
    „…cu toata straduinta autoritatilor…” manualele nu numai ca au intarziat in fiecare an DE 8 ANI INCOACE, dar erau pline de greseli de continut!!!
    Poate ati vrut sa scrieti despre cum ar fi trebuit sa fie si ati omis sa mentionati ca descrieti un sistem de educatie ideal, insa TOTAL IREAL!
    Iar modelele de subiecte sunt INCA O INCERCARE ESUATA: cum sa dai un examen cu 67% tip grila????!!!! Asa li s-a predat?? Asa au fost evaluati din clasa a V-a?????
    Realitatea invatamantului romanesc ne loveste pe noi toti, parinti si elevi, insa cadrele didactice ca dumneavoastra traiesc in afara realitatii… Pacat!

    1. Tocmai asta am vrut să scot în evidență, au fost supuși unor experimente în toți anii aceștia. Tocmai faptul că au întâmpinat mai multe dificultăți îi face mai luptători, mai adaptabili societății în care trăim.

    2. Doamne!!!unde au fost acele sali cu mobilier ergonomic,ce materiale didactice,ce activitati atractive????
      Treizeci si ceva de copii înghesuiti intr-o clasa….carti cumparate de parinti ….etc

      1. Cu tot respectul, autoarea vorbește „din cărți”. Pe lângă mobilier ergonomic lipsă, manuale cumpărate de părinți, aș adăuga și alte eforturi personale ale părinților depuse „pentru buna desfășurare a actului didactic și pedagogic”: bani de cretă (albă/colorată !!!-în secolul XXI) bani de cartușe imprimantă și chiar pt imprimanta în sine, bani pt săpun!!! Hârtie, șervețele, de rechizite școlare nu mai spun (și doar de la anumite branduri cerea „doamna”), bani de dulap+chei, covor in sala de clasă, etc. Mi-e silă deja de ipocrizia întregului sistem de învățământ românesc.

      2. Unde mai pui,ca ,anul trecut,la un centru de examen ,au fost elevi care au sustinut evluarea intr-o sala de clasa a treia,in bancute,fara jaluzele,cu apa de la ghivece urat mirositoare,plus viespi care roiau pe langa acele ghivece.Unora dintre candidatii din acea clasa li s-a facut rau de la caldura si de la acel miros.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Lupta sindicală din învățământ, în Germania, Franța, Marea Britanie, Spania și SUA: acțiunile organizațiilor de profesori în pandemie, de la proteste auto la acțiuni în instanță împotriva autorităților

În România, când autoritățile iau vreo decizie sau vehiculează vreun scenariu privind școala în pandemie, cel mai puternic se aude, în public, vocea organizațiilor de elevi și de părinți. Profesorii…
Vezi articolul

Ce au obținut sindicatele din Franța după greva națională pentru condițiile din școli. Vor fi 8.000 de noi angajări în Educație și 5 milioane de măști FFP2 pentru profesori, până la sfârșitul lui ianuarie, asigură ministrul Blanquer

Ministrul francez al Educației, Jean-Michel Blanquer, a declarat că guvernul va furniza cinci milioane de măști FFP2 pentru profesori și va angaja aproximativ 8.000 de persoane noi în Învățământ, în…
Vezi articolul

Cine este Marcel Boloș, propus ministru la Cercetare-Digitalizare: fost ministru al Fondurilor Europene și autor al primei variante de PNRR, în care majoritatea banilor pentru Educație ajungeau la Colegiile Centenare / „Tehnocrat” și preot, doctor în contabilitate și management, unul dintre doctorate – omis în cel mai recent CV

Marcel Boloș, om cu 20 de ani de activitate în administrația locală și centrală și cu experiență în domeniul fondurilor europene, fost ministru aflat chiar în cărți, acum doi ani,…
Vezi articolul

Educația și IT&C, sectoare esențiale pentru piața muncii, au mai puțini angajați în România decât media europeană / Competențele digitale reduse, dar cerute de piață riscă să provoace un deficit considerabil de angajați în domeniul tehnologiilor, în următorul deceniu – analiză Cedefop, agenție a UE 

Numărul angajaților din educație și IT&C, două sectoare considerate esențiale pentru piața muncii în perioada următoare, este, în România, sub media europeană, iar indicatori relevanți pentru ambele sectoare sunt, de…
Vezi articolul