Proba la limba și literatura română rămâne una dintre cele mai dificile și emoționale etape ale examenelor naționale, generând anual dezbateri despre subiecte și așteptări, arată profesoara Ileana Topologeanu într-o analiză transmisă Edupedu.ro, pe baza simulării Evaluării Naționale 2026. Aceasta explică de ce prima probă este percepută ca fiind cea mai solicitantă și cum s-au prezentat subiectele din acest an.
Simularea Evaluării Naționale 2026 a avut, în ansamblu, un subiect „plăcut” și accesibil, construit pe texte adecvate vârstei elevilor și pe o structură familiară, care nu a ridicat dificultăți majore. Fragmentul din I.D. Sîrbu și textul lui Vintilă Mihăilescu au fost ușor de înțeles, iar exercițiile au urmat tiparul deja cunoscut, oferind elevilor ocazia să își valorifice competențele, mai ales în redactarea textului argumentativ.
Cu toate acestea, profesoara atrage atenția asupra unor capcane care pot apărea chiar în cadrul unor subiecte considerate accesibile: confuziile generate de cerințe aparent simple, dificultatea unor itemi de gramatică sau neatenția în raportarea la textul corect pentru redactarea argumentării. Pe fondul emoțiilor și al presiunii notelor, chiar și aceste detalii pot influența rezultatele elevilor, motiv pentru care simularea devine un moment esențial de ajustare a pregătirii înainte de examenul din vară, spune aceasta.
Ileana Topologeanu este profesor de Limba și literatura română la Colegiul National “Ion C. Brătianu” din Pitești, cu o experiență la catedră de 30 de ani.
Redăm mai jos analiza integrală semnată de profesoara Ileana Topologeanu:
„De ce este dificilă proba de limba și literatura română
Orice examen care face diferența (Evaluarea națională, Bacalaureat) începe cu proba la limba și literatura română, o disciplină care stârnește în permanență discuții aprinse cu privire la tema ce va fi la subiectul al II-lea, în cazul absolvenților de gimnaziu, sau la subiectul al III-lea, pentru cei care finalizează liceul. De aceea, emoțiile și pasiunile sunt intense, astfel încât toată lumea care a trecut prin școală își aduce aminte de propriile temeri sau reușite, fiecare dintre noi are subiecte preferate sau detestate. Într-o oarecare măsură, din punct de vedere al așteptărilor, efervescența legată de începutul examenului și de prima probă este justificată.
Simularea evaluării naționale 2026 a avut un subiect care, în ansamblu, a răspuns așteptărilor.
Primul text, semnat de I.D. Sîrbu, a fost un fragment ce ilustra drumeția unor copii, însoțiți de un câine, spre o stână. Al doilea text făcea referire la întâlnirea autorului cu o vulpe ce se dovedea ,,îmblânzită”, prin interacțiunile repetate cu turiștii. Surpriza apărea în final, când Vintilă Mihăilescu afirma că vulpea ,,n-a mai venit. Poate altă dată”.
Exercițiile nu au ridicat probleme, deoarece au intrat pe linia structurilor repetitive legate de acest tip de examen.
Aspecte pozitive:
- Textele au fost accesibile și adecvate nivelului de vârstă al elevilor la finalul gimnaziului.
- Structura subiectelor este cunoscută elevilor și nu a provocat surprize.
- Familiarizarea cu atmosfera de examen.
- Oportunitatea, pentru elevii cu lecturi solide și libertate în exprimare, de a-și pune în valoare calitățile prin redactarea textului argumentativ și nu prin aplicarea unui șablon învățat.
- În ansamblu, subiectul este ,,plăcut”, ,,frumos” și accesibil.
Aspecte negative:
- Tiparul textual dialogat este o cerință foarte simplă, care poate genera confuzii tocmai prin acest aspect.
- Textul argumentativ trebuia realizat pornind la al doilea fragment și nu de la primul. Fără doar și poate că au fost elevi, copleșiți de emoție, care au avut în vedere primul text ca punct de plecare pentru textul argumentativ. Este o mică problemă de atenție.
- Fraza (B, exercițiul 7) destul de dificilă pentru nivelul de pregătire din acest moment.
Amenințări:
- Emoțiile inevitabile într-un astfel de examen, chiar și la o simplă simulare.
- Presiunea notelor obținute a ajuns foarte mare.
Oportunități:
- Intervalul de timp suficient de mare până la proba de examen din 22 iunie 2026.
- Posibilitatea de a corecta erorile și golurile în pregătire.
În ansamblu, simularea evaluării naționale este un reper, un moment de gândire atât pentru elevi, cât și pentru părinții și profesorii, pentru toți cei care sunt implicați în procesul de final al unui ciclu de învățământ. Este efortul de a redacta în 2 ore o lucrare la limba și literatura română și în alte 2 ore – o lucrare la matematică. Este o autoanaliză a modului de a reacționa la o evaluare importantă, dar care nu decide în totalitate parcursul academic și profesional al copilului. Școlarizarea va continua, există suficiente instituții de învățământ și o diversitate de profiluri pentru a găsi un drum pentru copiii noștri. Elevi, părinți și profesori ar trebui să conștientizăm că nu se negociază studiul gramaticii și al matematicii, acordarea timpului pentru lecturi ce pot fi valorificate în cadrul exercițiilor de la examen sau în discuții particulare.
Într-un fel, această probă înseamnă despărțirea de copilărie, reprezintă asumarea unui drum spre acumularea culturii generale și a dobândirii unei profesii”.
FOTO DOCUMENT Subiectele primite de elevi luni, 16 martie
Subiectul I, A, punctul 5 – elevii au avut de bifat dacă enunțurile date sunt false sau adevărate, câte trei enunțuri din fiecare text, potrivit broșurii de examen.
Punctul 6 de la subiectul I (A) a cerut elevilor să precizeze, în minimum două enunțuri, o trăsătură a tiparului textual dialogat, identificată în textul 1, ilustrând-o cu o secvență relevantă.
La punctul 7 au avut de prezentat, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
Plecând de la textul lui Ion D. Sîrbu, punctul 8 îi întreabă pe candidați ce simt copiii când sunt singuri în pădure. Subiectul așteaptă un răspuns motivat în 50-100 de cuvinte.
Punctul 9 le cere candidaților să asocieze fragmentul din opera „De ce plânge mama?” de Ion D. Sîrbu cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50-100 de cuvinte, o valoare comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
Subiectul I B, punctele 1-8 au fost cerințe de vocabular și gramatică, primele 4 notate cu câte 2 punte, iar următoarele 4 cu câte 6 puncte.
Subiectul al II-lea, notat cu 20 de puncte, le-a cerut elevilor să scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susțină, prin două argumente, răspunsul la întrebarea „crezi că știm cum să reacționăm atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat?”, valorificând textul 2 și experiența personală sau de lectură.
