Profesoara de Fizică Măndița Baias, de la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare a spus că „sunt școli în București unde nu sunt profesori de fizică” și că primește solicitări să predea și online elevilor. Invitată la Academia Europa FM, profesoara a propus necesitatea unui pact pentru a rezolva lipsa de profesori de fizică dar și informatică și chimie. „Pactul STEM să includă stimulente pentru profesorii la disciplinele deficitare, studenții de la aceste facultăți să primească burse, și să se facă un contract pentru a preda cel puțin 5 ani în sistemul de educație”.
- În septembrie anul trecut secretarul de stat Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor interesați să predea disciplinele de științe și a spus că Ministerul trebuie să elaboreze o strategie care să fie în strânsă legătură cu învățământul superior și să înființeze programe de studii dedicate pentru acestor discipline
Profesoara de fizică Măndița Baias, de la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare a propus în contextul lipsei de profesori de fizică la nivel național, un Pact național pentru STEM, pentru că nu doar profesorii de fizică sunt foarte puțini, ci și cei care predau chimie și „în curând matematică”, a remarcat profesoara.
Ea propune ca profesorii care predau aceste discipline deficitare să primească stimulente iar studenții care urmează aceste facultăți și urmează modulul psihopedagogic să primească burse.
„Să fie un contract pentru a preda cel puțin 5 ani în sistemul de educație”, sugerează profesoara.
Măndița Baias spune că sunt și școli în București care nu au profesori de fizică. „Eu am solicitări de aici, de la Baia Mare, să pot să predau unor copii din școli din București, măcar online să intru cu ei. Deci, viitorul ministru ar trebui să aibă în vedere acest lucru”, spune profesoara.
Redăm răspunsul profesoarei de Fizică Măndița Baias:
Măndița Baias, profesoară de fizică la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare: Dacă îmi dați voie, eu aș vrea să aș propune să se facă ceva. Ceva trebuie făcut pentru că e mai mare paguba, dacă un întreg grup de elevi, o întreagă generație de elevi nu este bine educată științific, vom avea noi de suferit ca societate, așa că trebuie investit puțin aici. Știu, suntem în perioada de restrângere a cheltuielilor, dar să ne gândim că nu suntem atât de săraci încât să putem pierde mai târziu mai mult. Și aș propune un pact național pentru STEM. Acesta să includă stimulente pentru profesorii la disciplinele deficitare. Aș propune de asemenea ca studenții de la aceste facultăți să primească burse, iar aceste și în stagiatură și să se facă totuși un contract având aceste burse stimulatoare. Să fie un contract pentru a preda cel puțin 5 ani în sistemul de educație, deci să nu avem, îl școlarizăm, îi oferim bursa și la finalul facultății el alege bineînțeles altceva. E vorba de acei studenți care urmează modulul psihopedagogic, și alte facilități: locuință, chirie, transportul, transportul să fie asigurat, de asemenea pentru profesorii care merg în zonele izolate. Asta ține și de autoritățile locale. Nu putem să abandonăm totuși ideea de învățământ hibrid. Dacă undeva într-o localitate izolată nu este profesor de fizică, nu e rău să predea un profesor de la o școală renumită care dorește să facă același lucru prin online și elevii să parcurgă lecțiile fiind în timpul acesta în clase sub îndrumarea unui stagiar sau a unui alt cadru didactic pus la dispoziție directiunea școlii, dar aici deja chestiuni nu prea nuanță, dar urgența este maximă pentru că sunt școli în București unde nu sunt profesor de fizică absolut. Eu am solicitări de aici, de la Baia Mare, să pot să predau unor copii din școli din București, măcar online să intru cu ei. Deci, viitorul ministru ar trebui să aibă în vedere acest lucru”.
Marcel Bartic, realizator Europa FM: Găsești foarte greu profesor de fizică. De ce doamna Baias, de ce nu mai avem profesor de fizică și nu numai, pentru că mai sunt și alte discipline în aceeași situație..
Mandița Baias, profesor fizică: Exact, și am să generalizez oarecum. E vorba de profesori STEM și aici vorbim și de profesorii de informatică, vorbim și în curând de profesori de matematică, cel puțin mediul rural se simte lucrul acesta, profesorii de chimie, de asemenea, sunt din ce în ce mai puțini.
Facultatea de fizică, de chimie sunt facultăți care necesită și laborator, și parte teoretică, și rezolvare de probleme. Sunt facultăți foarte grele. Eu îmi aduc aminte că am intrat, vreau să vă spun din prima, dar greu la facultate și a trebuit mult să mă pregătesc pentru a intra la Facultatea de Fizică-Chimie, pe care am absolvit-o la Iași. Sunt facultăți care nu mai au atâta atractivitate pentru tineret. Nu mai intră profesori studenți la aceste facultăți. De ce? Probabil că sunt alte oportunități, alte facultăți care oferă un viitor mai facil pentru absolvenți.
(…)
Dacă îmi dați voie, eu aș vrea să aș propune să se facă ceva. Ceva trebuie făcut pentru că e mai mare paguba, dacă un întreg grup de elevi, o întreagă generație de elevi nu este bine educată științific, vom avea noi de suferit ca societate, așa că trebuie investit puțin aici. Știu, suntem în perioada de restrângere a cheltuielilor, dar să ne gândim că nu suntem atât de săraci încât să putem pierde mai târziu mai mult. Și aș propune un pact național pentru STEM. Acesta să includă un stimulent sau stimulente pentru profesorii la disciplinele deficitare. Aș propune de asemenea ca studenții de la aceste facultăți să primească burse, iar aceste și în stagiatură și să se facă totuși un contract având aceste burse stimulatoare. Să fie un contract pentru a preda cel puțin 5 ani în sistemul de educație, deci să nu avem, îl școlarizăm, îi oferim bursa și la finalul facultății el alege bineînțeles altceva. E vorba de acei studenți care urmează modulul psihopedagogic, și alte facilități: locuință, chirie, transportul, transportul să fie asigurat, de asemenea pentru profesorii care merg în zonele izolate. Asta ține și de autoritățile locale. Nu putem să abandonăm totuși ideea de învățământ hibrid. Dacă undeva într-o localitate izolată nu este profesor de fizică, nu e rău să predea un profesor de la o școală renumită care dorește să facă același lucru prin online și elevii să parcurgă lecțiile fiind în timpul acesta în clase sub îndrumarea unui stagiar sau a unui alt cadru didactic pus la dispoziție directiunea școlii, dar aici deja chestiuni nu prea nuanță, dar urgența este maximă pentru că sunt școli în București unde nu sunt profesori de fizică. Eu am solicitări de aici, de la Baia Mare, să pot să predau unor copii din școli din București, măcar online să intru cu ei. Deci, viitorul ministru ar trebui să aibă în vedere acest lucru”.
Informații de context
România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit raportului anual Education at a Glance 2024, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Secretarul de stat Sorin Ion a remarcat lipsa profesorilor interesați să predea disciplinele de științe, pe care le-a enumerat în „ordinea gravității lucrurilor, la chimie, tehnologia informației și informatică, maiștri instructori și vine din urmă și matematica”.
Sorin Ion, reprezentant al Ministerului Educației, a spus că Ministerul trebuie să elaboreze o strategie care să fie în strânsă legătură cu învățământul superior și să înființeze programe de studii dedicate pentru acestor discipline, să le așeze într-un top al priorităților universităților „și de ce nu, poate, niște beneficii pentru cei care aleg acestei specializări”.
Profesorul de matematică Flavian Georgescu a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa profesorilor de matematică: „Suntem în continue căutări și, în general, pe grupul profesorilor de matematică din București, grup în care mă aflu, cred că o dată pe lună vin întrebări de genul „se caută profesori! găsim profesori?”. Acesta a explicat și de ce nu mai este atractivă profesia de profesor pentru tinerii absolvenți de facultate.
Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”
Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.
Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.