„Noi ne dorim foarte tare să formăm competențe. În nicio altă țară nu se formează competențele având modele de subiecte. Și fiind așa o isterie, dacă nu ai un item identic cu cel de pe model, subiectul a fost împotriva copiilor noștri. Nu e niciodată împotriva copiilor noștri”, a declarat profesorul Bogdan Rațiu, autor de manuale și formator în comunitatea Merito, într-un interviu acordat Radio România Iași.
Bogdan Rațiu a adăugat că este nevoie de o schimbare de atitudine a părinților și a profesorilor față de ce înseamnă modelele de subiecte.
„Eu cred că mergem pe drumul bun, dar cred că e nevoie de a schimba această atitudine și a părinților și a profesorilor față de ce înseamnă modelele de subiecte. Permanent să ai siguranță, dar a avea o competență, a-ți fi dezvoltat o competență înseamnă să faci față la un transfer în orice situație și atunci, cumva, prin aceste modele pe care noi le primim, de fapt, anulăm o parte din ceea ce înseamnă formarea competențelor la elevii noștri”, a declarat profesorul Bogdan Rațiu.
Șablonizarea nu e doar vina ministerului, e și vina profesorilor care așa au fost învățați să gândească de-a lungul timpului, a susținut Bogdan Rațiu.
„Știți ce se poate șabloniza? Procesele cognitive inferioare. Doar acelea. Unui proces cognitiv superior niciodată nu vei putea să-i dai un șablon. Dacă îl lași pe elev în fața unui text liric și ceri semnificație și spui lumea textului cu propriile tale cuvinte, dacă am face un barem în care să fim foarte atenți, așa cum sunt la examenele Cambridge, de exemplu, în care știm foarte clar nivelul, tipul de cuvânt, dacă am exersa puțin altfel baremul de corectare, cred că am ajunge mult mai sus. Deci nu sunt niște schimbări totale, dar ar trebui niște nuanțe.”
Întrebat ce ar trebui să măsoare Evaluarea națională și Bacalaureatul Bogdan Ratiu a spus că avem în documente cuvinte frumoase, însă Problema e cum le punem în practică.
„Se întâmplă, iarăși, o scurtcircuitare în momentul în care plecăm de pe ce scrie într-un document curricular și ce se întâmplă în practică. Mi se pare că în documente noi ne-am updatat. Avem cuvinte mari, frumoase, avem înțelegere de text, avem texte multimodale, avem conștiință lingvistică, conștiință matematică, deci avem toate cuvintele mari și frumoase care sunt și în spațiul occidental. Problema e cum le punem în practică.
Dacă vreau să evaluez gândirea critică, eu nu evaluez gândirea critică pe un anumit tip de item pe care știu că îl dau de 10 ani și acel item deja poate primi un șablon și rămânem în zona șabloanelor chiar dacă intenția a fost foarte bună.
Deci, dacă nu schimbăm din mers, lucrurile intră într-o rutină care nu ne face bine. Lucrurile acestea se pot distruge dacă avem curaj, dacă suntem asumați.”