Profesorul Doru Căstăian: Subiectele de la ştiinţe socio-umane şi ȋn special cele de logică nu reușesc să verifice atingerea de către elevi a competenţelor. Trebuie să ȋncetăm să facem lucrurile aşa / Elevul a ajuns să nu vrea să ştie şi să poată, ci doar să ia bacul şi să scape mai repede

Foto: Proiectul Merito

Subiectele date la Bacalaureat, la disciplinele socio-umane, nu verifică exact ceea ce ar trebui să verifice: atingerea competențelor de către elevii care au parcurs liceul. Asta susține profesorul Doru Căstăian, de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galaţi, într-un comentariu pe Facebook, după ce a participat în calitate de evaluator la corectarea lucrărilor de la simularea examenului de Bacalaureat 2024.

Căstăian susține că subiectele de examen, în special la disciplina Logică, argumentare și comunicare, nu testează adecvat competențele reale ale elevilor și că, în consecință, aceștia rămân cu o înțelegere superficială a conceptelor importante.

„Urmarea este că ceea ce obţinem sunt absolvenţi de bacalaureat cu competenţe ȋn logică care nu reuşesc de regulă să aplice ȋn lumea reală formalismul pe care au ȋnvăţat, (ȋn condiţii foarte specifice din care, dacă sunt scoşi, eşuează), să ȋl manipuleze. Pentru ei, logica din şcoală şi de la bac rămâne ˶chestia aia cu SaP şi SiP″. Gândirea lor profundă, aceea cu care iau decizii fundamentale ȋn viaţă, rămâne neatinsă de logica predată şi evaluată ȋn şcoală”, scrie profesorul.

Acesta remarcă faptul că subiectele sunt similare cu cele primite de el, când a dat Bacalaureatul la finalul liceului: „subiectele sunt funciarmente de acelaşi tip ca pe vremea când eram eu elev, doar că acoperă mai puţină materie şi sunt ceva mai uşoare”.

Profesorul Căstăian vorbește despre nevoia unei abordări mai profunde și mai relevante pentru viața reală în ceea ce privește predarea și evaluarea acestor materii.

„“Trebuie să ȋncetăm să facem lucrurile aşa”, spune Doru Căstăian. „Pe termen lung, rezultatele sunt dezastruoase pentru noi toţi, pentru societate, nu doar pentru evaluările internaţionale.

Deşi folosesc limbajul competenţelor, astfel de evaluări nu preiau nici litera tehnică, nici spiritul competenţelor. Competenţele se verifică ȋn viaţa reală, la contactul cu realitatea infinit de bogată, plină de nuanţe, saturată de contexte. Crâmpeiele formaliste şi rupte de orice context pe care le evaluăm noi nu ne spun nimic despre competenţele reale ale elevului”, arată cadrul didactic.

Doru Căstăian este profesor de ştiinţe socio-umane la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” din Galaţi şi la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” din Galaţi, profesor asociat de gândire critică şi bioetică la Facultatea de Istorie, Filosofie şi teologie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Redăm intergal textul lui Doru Căstăian, preluat cu acordul autorului:

„După 79 de lucrări corectate la simularea naţională, dintre care 3 de filosofie şi 76 de logică, iată câteva gânduri.

Din punct de vedere tehnic.

Lucrul pe platformă e un câştig, cel puţin pentru mine. Zilele ȋn care trebuia să stai ȋn fund pe scaun de la 10 ore ȋn sus, hrănindu-te cu sărăţele şi ȋngropat ȋn borderouri printate sper să ajungă la un sfârşit şi ăsta e un prim pas.

Aplicaţia a funcţionat fără probleme, lucrările scanate au fost perfect lizibile, nu au existat probleme. Bănuiesc că se poate ȋnsă şi mai mult, de pildă ca un soft să citească direct răspunsurile la grile fără a mai fi nevoie ca profesorii să introducă manual variante de răspuns sau opţiuni de tip adevărat-fals. E nevoie doar de nişte chestionare tip şi de o aplicaţie capabilă să le scaneze şi să le interpreteze. Ar fi probabil mai scump, dar ar creşte semnficativ viteza şi acurateţea corecturilor.

Incă ceva. Feed-back-ul specific primit imediat de elev de la profesorul lui este esenţial. Nu un feedback general, ci unul bazat exact pe ceea ce a scris elevul. De aceea, cred că ȋn viitor va trebui găsită o cale prin care elevii să ȋşi poată fotografia sau lua cu ei rezolvările ȋn alte feluri.

Din punct de vedere pedagogic, ȋnsă, lucrurile nu sunt deloc roz.

Subiectele de la ştiinţe socio-umane şi ȋn special cele de logică nu reuşesc, după părerea mea, să verifice ceea ce ȋşi propun şi anume atingerea de către elevi a competenţelor propuse.

In cazul logicii avem, de câteva decenii deja (subiectele sunt funciarmente de acelaşi tip ca pe vremea când eram eu elev, doar că acoperă mai puţină materie şi sunt ceva mai uşoare), teste care nu sunt decât o formă de barbarie a calculului, cum ar fi spus Ion Barbu, o formă de mic delir formalist ȋn care fiecare se descurcă cum poate, adesea intuind anumite regularităţi ale ȋntrebărilor sau descoperind scurtături algoritmice care să facă răspunsurile mai uşor de dat.

Anumite competenţe nu sunt acoperite deloc, de exemplu competenţa 4 conform programei de bacalaureat.

Dar şi cele care sunt teoretic acoperite, şi abia aici este tragedia, sunt evaluate la niveluri inferioare ale gândirii, acolo unde nu se fac conexiunile profunde şi informaţia ȋşi capătă relevanţa pentru viaţa fiecăruia dintre noi.

Pentru pedagogi, mă exprim ceva mai tehnic: indiferent ce taxonomie folosim (Bloom, Bloom revizuit sau SOLO, pe care, personal, o prefer), rămânem cu operaţiile gândirii la un nivel inferior şi la un nivel superficial de ȋnvăţare (superficial ȋn sens tehnic, nu metaforic).

Urmarea este că ceea ce obţinem sunt absolvenţi de bacalaureat cu competenţe ȋn logică care nu reuşesc de regulă să aplice ȋn lumea reală formalismul pe care au ȋnvăţat, (ȋn condiţii foarte specifice din care, dacă sunt scoşi, eşuează), să ȋl manipuleze. Pentru ei, logica din şcoală şi de la bac rămâne ˶chestia aia cu SaP şi SiP″. Gândirea lor profundă, aceea cu care iau decizii fundamentale ȋn viaţă, rămâne neatinsă de logica predată şi evaluată ȋn şcoală.

A analiza, a judeca, a aplica, a compara, a justifica, a teoretiza, a critica, a genera ipoteze, a reflecta. Acestea şi altele ca ele sunt verbele ȋnvăţării profunde, cele care nu ȋşi găsesc locul ȋn evaluarea la logică (la alte discipline, ȋn special la filosofie, e ceva mai bine, iar acesta e probabil unul dintre motivele pentru care nu sunt ȋn alese la bac, ȋn detrimentul logicii („la logică e mai uşor, domnuʼ…″).

Trebuie să ȋncetăm să facem lucrurile aşa. Pe termen lung, rezultatele sunt dezastruoase pentru noi toţi, pentru societate, nu doar pentru evaluările internaţionale.

Deşi folosesc limbajul competenţelor, astfel de evaluări nu preiau nici litera tehnică, nici spiritul competenţelor. Competenţele se verifică ȋn viaţa reală, la contactul cu realitatea infinit de bogată, plină de nuanţe, saturată de contexte. Crâmpeiele formaliste şi rupte de orice context pe care le evaluăm noi nu ne spun nimic despre competenţele reale ale elevului.

Nu că asta ar interesa pe cineva. Intr-un astfel de sistem, elevul a ajuns să nu vrea să ştie şi să poată, ci doar să ia bacul şi să scape mai repede. Iar oferta se adaptează la cerere, asta ȋn caz că vă ȋntrebaţi de ce găsim mai mulţi antrenori de algoritmi ȋn sistem decât profesori de gândire.

Incă un gând. Oricâte bune intenţii şi ştiinţă ar avea anumiţi profesori, oricât ar ȋncerca să facă lucrurile bine pregătindu-şi elevii pentru o viaţă bună şi o gândire demnă de acest nume, munca lor va fi aruncată ȋn derizoriu, ba chiar considerată contraperformantă, atât timp cât evaluarea cu miză mare de la final (am numit aici bacul) le cere altceva: un simulacru de gândire reala şi simplă prestidigitaţie mentală de nivel inferior.

Şi pentru ei, dar mai ales pentru copii şi pentru viitorul nostru al tuturor, ar trebui să formăm şi să verificăm aşa cum trebuie ȋntâi de toate competenţele. Chiar si competenta 4. Ea sună aşa: „Utilizarea unor raţionamente adecvate în luarea deciziilor”.”

Subiectele date la Logică, argumentare și comunicare simulare BAC 2024:

Barem Logică, argumentare și comunicare, simulare BAC 2024

Rezultatele de la simulare vor fi aflate de elevi, de la profesorii lor, vineri, pe 15 martie, iar Ministerul Educației va publica tot atunci statistica generală a rezultatelor. Notele de la simulare nu se trec în catalog decât la cererea elevului/părintelui.

Context: Săptămâna trecută circa 122.000 de elevi au susținut simularea pentru probele scrise ale Bacalaureatului 2024. Subiectele date și baremele de corectare pentru acestea pot fi descărcate de aici.

Profesorii au primit circa 70-80 de lucrări pentru evaluare, pe platforma folosită în premieră la nivel național la o asemenea simulare, iar mulți au reclamat termenul strâns pentru corectură. După ce Edupedu.ro a scris despre asta, comisia națională de Bac a mutat data limită până pe 13 martie.

Exit mobile version