„Programul pentru școli al României trebuie continuat și trebuie să avem o formă de achiziție cât se poate de prietenoasă cu fermierii locali”, a declarat Tánczos Barna, vicepremier și ministru interimar al Agriculturii, la Dezbaterea „Lapte și carte”, organizată pe 12 mai în Parlament, de Comisia pentru învățământ a Camerei Deputaților, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), Portant PA și Edupedu.ro.
- Vezi la finalul articolului primul studiu sociologic național despre Programul pentru școli al României, realizat de IRES în 2026. Programul are impact real în comunitățile vulnerabile, conform concluziilor cercetării.
Programul are un rol important în participarea școlară a copiilor vulnerabili și în sprijinirea producătorilor locali, au susținut parlamentari, oficiali guvernamentali, profesori, procesatori și ONG-uri, prezenți la dezbatere.
Programul național este parte a schemei europene „EU School Scheme”, prin care Uniunea Europeană sprijină distribuirea de lapte, fructe și legume către milioane de copii, de la grădiniță până la liceu.
Inițiativa europeană are ca obiectiv atât susținerea producției agricole, cât și promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor, într-un context marcat de creșterea consumului de alimente procesate și de probleme legate de obezitate.
Schema include nu doar distribuirea de produse, ci și măsuri educaționale, precum lecții, vizite la ferme sau ateliere, iar bugetul european total este de aproximativ 220 de milioane de euro pe an.
Cum funcționează programul pentru școli al României
Programul pentru școli este finanțat din fonduri europene dedicate și are anual milioane de euro alocate pentru lapte, produse lactate, fructe și legume, a spus Adriana Chirea, director APIA.
Aceasta a explicat că instituția a implementat un sistem digital prin care școlile și autoritățile locale introduc datele privind distribuția și prezența elevilor. „Nu se mai lucrează cu hârtii. Cererea de plată se generează din sistem”.
Cum se vede programul într-o școală rurală cu peste 700 de elevi
Mariana Stan, director al școlii din Dor Mărunt din județul Călărași, a spus că programul are un rol important pentru copiii din mediul rural și că există elevi care vin la școală inclusiv pentru produsele distribuite. Ea a explicat că profesorii discută cu elevii despre alimentația sănătoasă și despre rolul laptelui, fructelor și produselor de panificație în alimentația zilnică.
„Toți copiii din școală mănâncă laptele și cornul și bucuria lor este foarte mare atunci când primesc mere”, a declarat directoarea.
Declarații ale reprezentanților operatorilor economici care derulează programul
Dragoș Costache, vicepreședinte APRIL (Asociația Patronală Română din Industria Laptelui) a susținut că programul are un rol important atât pentru copii, cât și pentru industria alimentară și producătorii români, dar criticat întârzierile provocate de procedurile birocratice și de licitațiile întârziate. „Mii de familii depind indirect de funcționarea programului”, a declarat Dragoș Costache.
„Suntem principalul furnizor de produse lactate colectate din ferme românești, procesate în fabrică în România, distribuite de noi, transportate cu transportatori români și distribuitori români. Zeci de mii de familii trăiesc și-și întrețin familiile și își văd de viața lor în această țară pentru că contribuie la buna desfășurare a acestui program”, a spus acesta.
Dragoș Costache a atras atenția asupra lipsei de predictibilitate.
„Nu știm să răspundem la întrebarile când? și cine? Când începe programul și distribuția și cine participă?”, a spus acesta.
El a explicat că bugetul programului depinde de rectificarea bugetară din august, ceea ce întârzie licitațiile.
„Bugetul pentru un an școlar, bugetul pentru distribuția de lapte școlar, depinde de rectificarea bugetară care are loc în luna august. Are loc atunci, nu are loc atunci, după aia începe”, a spus Costache.
Acesta a spus că uneori distribuția începe foarte târziu. „Dacă începem în noiembrie, e bine. Dacă începem în ianuarie, o lună ca atare.”
Programul are legitimitate socială foarte puternică
Concluzia dezbaterii a fost că Programul pentru școli al României trebuie continuat și modernizat: produse livrate la timp, reducerea birocrației, sprijinirea producătorilor locali și introducerea unei componente reale de educație alimentară.
„Este un program cu o legitimitate socială foarte puternică”, a concluzionat sociologul Dan Jurcan.
Pe scurt: principalele declarații din dezbaterea Lapte și carte
Tanczos Barna, vicepremier: „Este unul dintre cele mai îndrăgite programe la nivel național și trebuie continuat.”
Adriana Chirea, director APIA: „Sistemul digital implementat de APIA simplifică gestionarea și plata programului.”
Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților: „Programul pentru școli poate sprijini reducerea abandonului școlar și participarea copiilor la educație.”
Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat: „Trebuie să construim o școală care să ofere copiilor educație, hrană și activități după cursuri.”
Luciana Antoci, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului: „O masă zilnică la școală nu este asistență socială, este o investiție în capitalul uman și în reducerea abandonului școlar.”
Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației: „Dacă opt din zece părinți spun că programul este bun, atunci este evident că el trebuie să continue.”
Dan Jurcan, director de cercetare IRES: „Programul este perceput pozitiv și considerat necesar mai ales pentru familiile cu venituri scăzute.”
Mariana Stan, director al școlii din Dor Mărunt: „Toți copiii din școală mănâncă laptele și cornul, iar bucuria lor este foarte mare atunci când primesc mere.”
Dragoș Costache, vicepreședinte APRIL: „Programul susține mii de familii și producători români.”
Viorel Donosă, procesator Ilvas Vaslui: „Programul îi ajută pe copiii din mediul rural care au cea mai mare nevoie.”
Vasile Dâncu, europarlamentar: „Programul a creat sentimentul important că toți copiii primesc același lucru.”
Raluca Turcan, deputat: „Ar trebui să generalizăm programul de alimentație sănătoasă în școală.”
Corina Atanasiu, secretar al Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților: „Participarea școlară și performanța cresc atunci când copiii primesc hrană adecvată.”
Cristina Dascălu, vicepreședinte, Comisia pentru învățământ, Camera Deputaților: „Programul poate deveni un model de politică publică ancorată în realitățile României.”
Andreea Bujor, World Vision România: „Programul este o oportunitate extraordinară pentru educație nutrițională.”
Tánczos Barna: Este unul dintre cele mai îndrăgite programe la nivel național / Trebuie continuat, indiferent de sursa de finanțare
„Fără doar și poate, așa cum rezultă și din acest studiu, este unul dintre cele mai îndrăgite programe la nivel național. Este un program care este cunoscut atât la nivelul părinților, cât și la nivelul copiilor”, a declarat vicepremierul Tánczos Barna.
Acesta a spus că programul trebuie continuat, indiferent de sursa de finanțare.
„Cu siguranță, ca orice program național, cu mici deficiențe, cu mici lucruri care pot fi îmbunătățite, dar fără doar și poate, un program care trebuie continuat, indiferent de noua programare, indiferent de unde și din ce resurse bugetare vom reuși să finanțăm un astfel de program”, a spus Tánczos Barna.
Tánczos Barna a propus și descentralizarea achizițiilor, astfel încât să fie încurajați producătorii locali.
„Eu personal, acum câțiva ani, am mai propus inclusiv o descentralizare a achizițiilor, ca acestea să nu se facă la nivel județean, pentru că, cu cât este mai mare lotul și mai mare licitația și valoarea, cu atât este mai mare interesul de a aduce lapte, de exemplu, ambalat undeva în afara României sau de a aduce patiserie cu termen mai lung de valabilitate”, a declarat acesta.
Trebuie să avem o formă de achiziție cât se poate de prietenoasă cu fermierii locali, să nu aducem de la sute de kilometri produsele și să creăm această legătură de încredere încă din copilărie între consumatorul copil și producătorul de produse românești, produse locale, chiar tradiționale, dacă se poate”, a spus Tánczos Barna.
Mihai-Alexandru Ghigiu: parteneriat real între școală și zona de producători, Ministerul Agriculturii
„De foarte multe ori aducem în zona publică tema abandonului școlar, a părăsirii timpurii a școlii și de foarte multe ori presiunea vine pe școală, școala fiind văzută ca principalul responsabil pentru acest fenomen. Problemele sunt cumva în jurul școlii și, fără să spun un cuvânt mare, cred că sărăcia este una dintre problemele pe care copiii României o au și pentru care autoritățile publice trebuie să fie mai implicate”, a declarat Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților și co-organizator al evenimentului
Acesta a subliniat că unul dintre aspectele pozitive ale Programului pentru școli al României este stabilitatea sa, într-un sistem educațional afectat frecvent de schimbări.
„Una din problemele mari ale educației este instabilitatea. Foarte greu vedem un program sau o măsură sau chiar legislația care să rămână stabilă pentru 25 de ani și asta cred că este de apreciat”, a spus președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.
Mihai Ghigiu a afirmat că Programul pentru școli ar trebui să aibă cel puțin trei direcții: sprijin pentru reducerea abandonului școlar, sprijin pentru economia locală și un parteneriat real între școală, producători și instituțiile statului.
„Prima se referă la sprijinirea acestui efort al autorităților de a reduce abandonul școlar, împreună cu programe precum masă sănătoasă sau alte programe de a limita efectele abandonului școlar.
Aș insista pe ideea de a avea un parteneriat real între școală și zona de producători, Ministerul Agriculturii, pentru că, câteodată, mai ales din discuțiile pe care le-am avut în ultima perioadă, simțim această fractură între ceea ce își dorește școala, și școala își dorește ca aceste produse să ajungă în fiecare zi pe băncile elevilor, și partea birocratică, pe care de asemenea o înțelegem, dar cred că împreună putem găsi soluții pentru rezolvare”, a declarat Ghigiu.
Viorel Donosă: Știți cât este alocat unui copil pentru 200 ml de lapte, 80 g baton școlar și 100 g de măr? 2,74 lei
Viorel Donosă, reprezentant al producătorului Ilvas Vaslui, a vorbit despre costurile reale ale programului și despre dificultățile furnizorilor. El a comparat alocarea pentru un copil cu prețul unui covrig cumpărat de pe stradă.
„Știți cât costă un covrig la colțul străzii? 2,50 lei. Știți cât este alocat unui copil pentru 200 ml de lapte, 80 g baton școlar și 100 g de măr? 2,74 lei. Dacă vrem educație, dacă vrem carte, trebuie să avem burta plină. Cu 2,74 nu se poate”, a spus Viorel Donosă.
Viorel Donosă a atras atenția că fermierii și procesatorii depind de acest program. „Fermierii sunt pe cale de dispariție. Dacă noi nu luăm laptele de la ei, nu ajutăm fermierul să supraviețuiască. Nu vom supraviețui nici noi, procesatorii”, a spus acesta.
De ce nu se poate redistribui la copilul respectiv care are șase, șapte, zece frați?
Viorel Donose ridicat problema produselor rămase neconsumate și a imposibilității redistribuirii lor către copiii care au nevoie.
„De ce nu le putem redistribui la copiii care cer, exact cum s-a spus mai înainte? În celelalte județe sunt copii care stau după ore și spun: mai pot primi un produs în plus, fiindcă ceilalți colegi nu-l iau?”, a spus Viorel Donose.
De ce nu se poate redistribui la copilul respectiv care are șase, șapte, zece frați și care are nevoie să treacă perioada asta?
Haideți să ne educăm copiii să fie mai corecți, mai cinstiți, dar haideți să îi sprijinim acum când au nevoie, fiindcă ei nu pot să ceară nimic. Deocamdată nu au capacitatea asta să-și exprime nevoile”, a declarat Viorel Donose.
Directoarea Mariana Stan: Sunt copii care vin la școală pentru acest program
Mariana Stan, director la școala din Dor Mărunt, județul Călărași, a adus perspectiva unei școli rurale cu peste 700 de elevi.
„Vin dintr-o școală rurală cu mulți copii, peste 700, multe structuri, mai multe sate în comuna Dor Mărunt, județul Călărași, și cunosc foarte bine situațiile copiilor, dincolo de zidurile școlii”, a spus directoarea.
„Într-adevăr, acest program nu singur rezolvă problema abandonului școlar în unele situații, dar repet, nu singur. Într-adevăr, sunt copii care vin la școală pentru acest program, pentru că am descoperit foarte multe cazuri de copii înfometați”, a declarat Mariana Stan.
„Avem în orele de opțional aceste intervenții ale profesorilor care explică foarte bine că acest lapte și corn și fructele sunt prioritare sau ar trebui să fie prioritare în alimentația copilului..
Zilele trecute m-au întrebat niște copii care au zăbovit mai mult la școală dacă le mai pot da lapte și corn, pentru că le era foame și pentru că le plăcea.
De fiecare dată am vorbit la ședințele cu părinții despre rolul unei alimentații sănătoase și chiar am înțeles că laptele și cornul trebuie consumat și nu doar de copiii care au un potențial scăzut economic.
„Toți copiii în școală să știți că mănâncă cornul și laptele și bucuria lor este foarte mare atunci când vin merele”, a spus aceasta.
Adriana Chirea, director APIA: Nu se mai lucrează cu hârtii
„APIA implementează programul din 2028. De ce? Pentru că în Fondul European de Garantare Agricolă există o linie bugetară destinată acestui program. Uniunea Europeană, pe baza numărului de copii raportați de Eurostat în grupa de vârstă 9-16 ani, a stabilit ponderea care poate fi repartizată țării noastre pe cele două componente, începând cu 2017: distribuție și măsuri educative pentru lapte și produse lactate, respectiv pentru fructe și legume și măsuri educative. Astfel, componenta lapte are anual, cu mici variațiuni în funcție de ceea ce se întâmplă în celelalte țări, circa 10.600.000 de euro, iar componenta fructe circa 7 milioane de euro”, a declarat Adriana Chirea, director APIA.
Adriana Chirea a explicat cum funcționează Programul pentru scoli al României:
„Statul român are obligația să facă o strategie prin care să stabilească atât destinatarii, beneficiarii finali, copiii școlari, cât și produsele distribuite, sumele aferente produselor, nominalizarea acestora, tipul și numărul de porții.
Agenția de Plăți a reușit să implementeze un sistem digital de gestionare în care autoritățile publice contractante, consilii județene și consilii locale, introduc datele privind implementarea programului. În unele județe, anumite primării și-au exprimat această opțiune și implementează direct programul.
Este mult mai ușor să faci o achiziție printr-o procedură simplificată decât printr-o procedură de licitație conform legislației naționale, proces care poate dura câteva luni sau chiar până la un an.
După implementare, consiliile județene sau locale introduc datele în sistemul creat de APIA. Celălalt partener, școala, are acces la acest sistem și introduce distribuția, precum și prezența copiilor.
Ulterior, anual, unitățile școlare își pot depune cererea de plată, generată automat din același sistem. Cu alte cuvinte, nu se mai lucrează cu hârtii, cererea de plată fiind generată direct din platformă.
Ce face Agenția de Plăți? Agenția este obligată să efectueze atât controale administrative, cât și controale pe eșantion, iar în urma acestora stabilește, tot cu ajutorul sistemului, suma eligibilă pentru fiecare cerere de plată.
Acest lucru se întâmplă în termen de trei luni de la închiderea perioadei școlare pentru depunerea cererilor de plată, respectiv după semnarea rezultatelor generate de sistem. De asemenea, Agenția de Plăți are la dispoziție trei luni pentru efectuarea plății acestui ajutor financiar, după finalizarea controalelor.”
Studiu IRES: aproape 80% dintre părinți consideră programul util
Directorul de cercetare al IRES, Dan Jurcan, a prezentat rezultatele unei cercetări realizate la nivel național pe 1.600 de respondenți.
Aproape 90% dintre părinți cunosc programul, iar 70% spun că propriii copii au beneficiat de el, conform studiului.
„Aproape 80% dintre persoane consideră programul extrem de util”, a declarat Jurcan.
Impactul este mult mai puternic în mediul rural și în familiile cu venituri mici.
„În comunitățile rurale și în rândul părinților cu venituri foarte mici, impactul pozitiv ajunge la 80-90%”, a precizat reprezentantul IRES.
Sondajul național realizat de IRES în rândul părinților arată că 76% dintre copii primesc lapte, iar 72% primesc fructe și legume. Cu toate acestea, doar 5% dintre părinți spun că au existat activități educative asociate programului, deși acestea sunt obligatorii și sunt susținute din fondurile europene ale programului.
Rezultatele componentei calitative a evaluării Programului pentru școli, bazate pe 17 interviuri semi-structurate realizate cu actori instituționali din toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României. Respondenții acoperă două niveluri: actori de coordonare și decizie (consilii județene, inspectorate școlare, administrații locale) și actori de implementare operațională (directori de școli, administratori, cadre didactice, responsabili de program).
Imaginea rezultată este aceea a unui program cu relevanță socială recunoscută și impact real în comunitățile vulnerabile, dar cu eficiență sistematic erodată de constrângeri structurale nerezolvate: buget insuficient, proceduri de achiziție inadecvate contextului local, povară administrativă externalizată fără resurse corespunzătoare și o componentă educativă nefinanțată și nemonitorizată.
Impactul programului asupra comportamentului alimentar al copiilor este moderat și puternic mediat de contextul social.
Componenta educativă a programului există formal, dar este implementată neuniform și depinde aproape exclusiv de inițiativa și capacitatea instituțională locală.
Studiu cantitativ – percepțiile părinților din România
Eșantion: 1.600 respondenți 18+, părinți de minori, dintre care 1.074 părinți/tutori ai cel puțin unui copil care beneficiază în prezent sau a beneficiat de Programul pentru școli în ultimii trei ani
Beneficiile cele mai vizibile pentru părinți sunt legate de distribuția produselor alimentare –în special produse de panificație, lactate și fructe sau legume. În schimb, componenta educativă a programului este mult mai puțin vizibilă: doar un procent foarte mic dintre respondenți menționează activitățile educative asociate programului. Această diferență sugerează că programul este perceput în primul rând ca o intervenție de tip alimentar și logistic, mai puțin ca una de educație nutrițională.
O proporție mare dintre respondenți consideră că programul sprijină producătorii români și contribuie la promovarea unei alimentații mai sănătoase
Vedeți aici care este drumul laptelui, de la producător până pe băncile elevilor – VIDEO
