Metarankingul universităților românești, ce urmează să fie realizat de un nou grup de experți sub umbrela Ministerului Educației, ar urma să țină cont de clasamentele internaționale care evaluează “global” universitățile, clasamente ce vor avea aceeași pondere, potrivit proiectului de metodologie pentru realizarea acestui metaranking, document supus recent consultării publice. Clasamentul ar urma să fie folosit pentru alocarea a 40% din fondurile pentru cercetarea științifică universitară în 2022, conform unei metodologii de asemenea supuse consultării publice. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) și reprezentant al grupului de experți ce realizează din 2016 un astfel de metaranking, apreciază pentru Edupedu.ro că “demersul este promițător (…), dar trebuie corectat cu atenție”.
Potrivit lui Daniel David, care spune că UBB a transmis deja sugestii ministerului, trebuie redusă “dezavantajarea rankingurilor mai selective/de elită”, iar dacă se va ține cont de propunerile făcute în consultarea publică, “va fi un Metaranking rezonabil, care, coroborat cu Metarankingul deja existent, poate da o imagine comprehensivă asupra vizibilității și impactului internațional al universităților românești” – Declarațiile detaliate, mai jos.
- Ambele proiecte de metodologii – care sunt disponibile aici – sunt supuse consultării până pe 21 ianuarie 2022.
- Ministerul Educației a desemnat, prin ordin de ministru, o echipă de opt profesori universitari – cărora li s-a mai adăugat ulterior unul – să formeze un nou grup de experți care să elaboreze anual un raport de metaranking, cu scopul de clasificare și ierarhizare a programelor universitare. Este primul astfel de grup de experți stabilit de minister în ultimii cinci ani. Grupul care a realizat din 2016 metarankingul universitar continuă să realizeze propriul clasament – ultimul fiind publicat în noiembrie. Detalii, în articol.
Ce spune proiectul privind Metodologia privind realizarea exercițiului național de metaranking pentru anul 2021
“În selectarea clasamentelor internaționale ale universităților se va ține cont de gradul de accesibilitate pentru diferite tipuri de universități, criteriile utilizate și de nivelul final de apreciere, ce trebuie să se reflecte printr-un scor global al universității”, se arată în proiectul de Metodologie privind exercițiul național de metaranking – 2021.
Principiile utilizate în selecția clasamentelor internaționale pentru realizarea metaranking-ului:
- “Clasamentul se bazează dominant pe criterii/indicatori academici relevanți.
- Toate clasamentele selectate au aceeași pondere în metarankingul național.
- Se vor selecta acele clasamente care oferă o evaluare globală a universităților, nu doar pe anumite domenii de specializare.
- Se vor evita clasamentele ce sunt restrictive pentru minimum 50% din universitățile românești.
- Metodologia este auditată extern și, unde este posibil, validitatea rezultatelor se verifică prin analize complementare și/sau raportarea la alte date disponibile.”
Formula folosită pentru ierarhizarea universităților în metaranking:
Potrivit procedurilor propuse, grupul de lucru nominalizat prin ordin de ministru realizează un raport până la data de 31 martie a anului curent și îl înaintează ministrului educației, raportul urmând să fie făcut public pe site-ul ministerului.
Clasamentele selectate pentru realizarea exercițiului național de metaranking, pentru anul 2021
Pentru realizarea metarankingului, sunt luate în calcul clasamentele incluse în analiză și în 2016, de către vechea echipă de experți:
1. Academic Ranking of World Universities/ARWU (educație și cercetare);
2. Center for World University Rankings/CWUR (educație și cercetare);
3. Leiden Ranking/CWTS (cercetare);
4. Performance Ranking of Scientific Papers of World Universities/NTU) (cercetare);
5. QS-Top Universities Ranking/QS (educație și cercetare);
6. Scimago Institutions Ranking/Scimago (dominant cercetare);
7. Times Higher Education–World University Rankings/THE (educație și cercetare);
8. University Ranking by Academic Performance/URAP (cercetare);
9. World’s Best Universities Rankings/US-News (cercetare).
Metodologia de finanțare a cercetării universitare
Al doilea proiect de metodologie propus de Ministerul Educației, cel privind finanțarea cercetării științifice universitare în 2022, prevede constituirea unui fond în acest sens, iar 40% din bani vor fi alocați în funcție de metarankingul universităților ce urmează să fie propus de grupul de experți.
Potrivit proiectului:
- 20% din fonduri se alocă în sumă fixă, repartizată egal pentru toate universitățile
- 40% se alocă în funcție de punctajul universităților în metaranking, pe baza unei formule de calcul
- 20% se alocă pentru programe de studii din domeniile prioritare și artistice, în funcție de numărul de studenți la licență, master și doctorat înscriși în anul în curs
- 10% se alocă în funcție de numărul de cercetători și conducători de doctorat
- 10% se alocă pe baza scorului asociat rezultatelor științifice
Obiectivele de folosire a acestor fonduri sunt:
- creșterea calității resursei umane specializate în cercetarea științifică din universități, inclusiv implicarea studenților în cercetare;
- dezvoltarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare și inovare, precum și finanțarea activității de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat;
- creșterea performanței și vizibilității cercetării românești în plan internațional.
Rectorul UBB, Daniel David, membru al vechiului grup de experți, despre proiectele supuse consultării publice
Daniel David a comentat pentru Edupedu.ro care sunt, în opinia sa, avantajele și neajunsurile proiectelor în curs, rezervând o evaluare finală pentru momentul în care se va încheia dezbaterea publică.
Daniel David:
“Da, ministerul a propus în dezbatere publică două metodologii, una de Metaranking, una de Finanțare a cercetării universitare. Ca mesaj general, preocuparea ministerului de a susține finanțarea cercetării în universități trebuie apreciată, mai ales că ne aflăm în al doilea an de implementare a acestui program, având deci nu doar un început benefic, dar și un angajament pentru continuitate. Este însă foarte important ca acest lucru să se facă și bine, altfel se ratează scopul pentru care a fost introdus!
În ceea ce privește metodologia Metarankingului, demersul este promițător (l-am luat și noi în calcul în 2016), dar trebuie corectat cu atenție pentru a reduce dezavantajarea rankingurilor mai selective/de elită (ex. Shanghai) față de cele foarte incluzive și pentru a nu distorsiona major raportul dintre universități în rankinguri. Trebuie spus că nu există clasificări perfecte ale universităților, de aceea trebuie sa reducem cât mai multe limite și să le asumăm pe cele care rămân! Am făcut mai multe propuneri ministerului în acest sens, din partea UBB; dacă vor fi incluse aceste modificări, atunci va fi un Metaranking rezonabil, care, coroborat cu Metarankingul deja existent, poate da o imagine comprehensivă asupra vizibilității și impactului internațional al universităților românești.
În timp ce acest metaranking (să-l numim Metarankingul Național) face o analiză mai fină a poziționării universităților, dar dezavantajează mai clar rankingurile selective/de elită, metarankingul Ad Astra (să-l numim Metarankingul Universitar) grupează universități de pe poziții diferite în aceeași clasă, dar reduce dezavantajarea rankingurilor mai selective/de elită. Așadar, ele se pot completa, dacă se includ unele corecturi, deși mă aștept la relaționări puternice între ele.
În ceea ce privește metodologia de Finanțare, considerăm ca ponderea Metarankingului trebuie să fie mai mare decât 40%, domeniile prioritate, focalizate acum pe formarea de resursă umană, trebuie aici actualizate și relaționate cu componenta de cercetare și trebuie evitați indicatori care duc foarte explicit la dubla finanțare. Și aici UBB a făcut ministerului mai multe sugestii, pe linii descrise mai sus. Așadar, pentru o evaluare finală așteptăm încheierea dezbaterii publice și vom analiza forma finală a documentelor.”
Context:
La sfârșitul lunii noiembrie, asociația cercetătorilor Ad Astra a publicat Metarankingul Universitar 2021, evaluare realizată de echipa pe care Ministerul Educației o desemnase cu cinci ani în urmă – primul Exercițiu Național de Metaranking Universitar s-a desfășurat în 2016. Publicarea ediției din noiembrie a.c. venea la scurtă vreme după ce Ministerul desemnase, prin ordin de ministru, un alt grup de profesori universitari, cărora li s-a mai adăugat ulterior unul, pentru a forma un nou grup de experți care să elaboreze un raport de metaranking.
- Grupul nou care se ocupă de metaranking pentru minister îi include pe: Carmen Chifiriuc (Universitatea din București), Marius C-tin Profiroiu (ASE București), Carmen Loghin (Univ. Tehnică Ghe. Asachi din Iași), Valentin Navrapescu (Politehnica București), Valentin Popa (Univ. Ștefan cel Mare din Suceava – fost ministru al Educației în guvernul PSD din 2018), Radu Oprean (UMF Iuliu Hațieganu din Cluj), Vasile Vântu (Univ. De Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad – Iași), Sorin Crișan (Univ. De Arte din Târgu Mureș). Acestora li s-a adăugat, ulterior, Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara), care face parte și din grupul care a elaborat metarankingul Ad Astra
- Pe lângă reprezentanții unor universități de top, grupul numit la începutul lunii include reprezentanți ai unor instituții care apar la coada clasamentului realizat de Ad Astra (și recunoscut până acum de Ministerul Educației) sau nu apar deloc în acesta: Univ. Ștefan cel Mare din Suceava (doar 2 puncte în același clasament), Univ. Ion Ionescu de la Brad din Iași și Univ. de Arte din Târgu Mureș (nu au niciun punct, deci nu apar în clasamentul publicat acum).
Spre comparație, autorii Metarankingului pe 2021 publicat de Ad Astra sunt: Silviu Matu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB), Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov), Daniel David (UBB), Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA), Adrian Miroiu (SNSPA), Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara) și Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București). Dintre instituțiile reprezentate, doar SNSPA este absentă din metaranking.
În momentul apariției metarankingului publicat sub umbrela Ad Astra, Daniel David comenta: “Este foarte bine că Ministerul Educației mai are un grup de lucru, pentru că nu există o metodologie unică pentru metarankinguri. Pot fi mai multe variante care pot aduce informații diferite”.
- Referințele de tip ranking pentru finanțarea cercetării în universități au fost folosite de către Ministerul Educației în mai a.c., printr-o decizie a Ministerului de alocare a unui fond de 100 de milioane de lei. Ca referință a fost ales Metarankingul Universitar 2020. În prealabil, referința propusă de ministrul Sorin Cîmpeanu fusese Shanghai Ranking după domenii de studiu, serie de clasamente internaționale în care universitățile românești aveau să raporteze rezultate modeste.
Foto: © Tero Vesalainen – Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.