Cele mai bune universități din România în 2021 rămân Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Politehnica – Metarankingul independent al Ad Astra / Ministerul Educației face un alt clasament, cu alți specialiști numiți luna aceasta / Daniel David: “Noi suntem experți fără cupolă”

23.820 de vizualizări
locuri în cămine
Foto: Pexels.com
Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București conduc în Metarankinngul Universitar 2021, prezentat de asociația cercetătorilor Ad Astra, clasament marcat de evoluții notabile comparativ cu anul precedent. Evaluarea pe anul în curs, realizată de echipa desemnată acum cinci ani să realizeze metarankingul universitar, apare în momentul în care Ministerul Educației a desemnat un nou grup de experți care să elaboreze anual, de acum înainte, un metaranking de acest fel, instrument folosit inclusiv la finanțarea cercetării în universități. Daniel David, rectorul UBB și membru în grupul care a realizat clasamentele din 2016 încoace, inclusiv pe cel publicat acum, spune că raportul Ad Astra continuă să existe, independent, fiind “foarte bine” să existe mai multe metarankinguri.

Publicarea metarankingului de către Ad Astra în condițiile în care ministerul pregătește o altă ierarhizare anuală, cu un alt grup de experți, anunță o competiție pe piața metarankingurilor, între cel realizat sub egida Ministerului și cel independent, publicat de asociație cu scop “informativ” – detalii, mai jos.

Metaranking Universitar 2021 – Ad Astra:
RangUniversitateaTOTAL
1Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca20
2Universitatea din București19
2Universitatea Politehnica București19
3Universitatea de Vest din Timișoara14
3Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca14
4Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași12
5Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București11
6Universitatea Transilvania din Brașov10
6Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași10
7Academia de Studii Economice din București7
7Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași7
7Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca7
8Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca6
9Universitatea Dunărea de Jos din Galați5
9Universitatea Politehnica Timișoara5
10Universitatea Lucian Blaga din Sibiu4
10Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș4
11Universitatea din Oradea3
11Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara3
12Universitatea din Craiova2
12Universitatea Ovidius din Constanța2
12Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava2
13Universitatea Aurel Vlaicu din Arad1
13Universitatea din Petroșani1
13Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești1
13Universitatea din Pitești1
13Universitatea Titu Maiorescu1
13Universitatea Valahia din Târgoviște1
13Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova1
13Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București1
13Universitatea Tehnică de Construcții București1

Printre schimbările apărute comparativ cu ediția anterioară (2020):

  • Primul clasat, UBB, pierde două puncte (de la 22 la 20), dar își păstrează poziția
  • Următorii doi clasați (egalitate pe locul 2), UB și UPB, câștigă câte un punct (de la 18 la 19 puncte)
  • UMF Iuliu Hațieganu Cluj Napoca urcă de pe locul 6 pe locul 3, la egalitate cu Universitatea de Vest din Timișoara, care a avansat la rândul ei o poziție
  • Universitatea Al. I. Cuza din Iași urcă de pe locul 5 pe 4, iar UMF Carol Davila urcă de pe locul 6 pe 5

Numărul universităților incluse în clasament a crescut de la 28 anul trecut la 31 – dintr-un total de 96 de instituții de învățământ superior, publice și private, înregistrate în România. Numărul universităților cu mai mult de 10 puncte a crescut de la 8 la 9.

Aproape o treime dintre universitățile incluse (9 din 31) sunt la egalitate pe ultimul loc, cu doar 1 punct. Printre acestea, USAMV București, unde este rector – suspendat pe perioada exercitării funcției de Ministru al Educației – Sorin Cîmpeanu.

  • Clasamentele complete, din 2016 până în 2021, pot fi consultate aici.
Circumstanțele în care apare analiza Ad Astra

Asociația Ad Astra precizează că raportul de acum reprezintă o actualizare a celui de acum un an, utilizând metodologia propusă de grupul de experți numit în 2016 să realizeze Metarankingul universitar 2016, care a beneficiat de auditare internațională. Scopul declarat este “să identifice care dintre aceste universități au o minimă vizibilitate internațională în rankingurile majore ale universităților (sunt prezente în cel puțin un ranking inclus în analiză) și care este impactul lor relativ în aria academică internațională (prin punctajul obținut în metaranking)”. Pentru realizarea acestuia, sunt luate în calcul 11 rankinguri internaționale ale universităților. Instituțiile românești care nu apar în tabel nu sunt incluse în niciunul dintre aceste rankinguri.

Clasamentul publicat de Ad Astra apare la nici trei săptămâni după ce Ministerul Educației a desemnat, prin ordin de ministru, un grup de opt profesori universitari – cărora li s-a mai adăugat ulterior unul – să formeze un nou grup de experți care să elaboreze anual un raport de metaranking, cu scopul de clasificare și ierarhizare a programelor universitare. Este primul astfel de grup de experți stabilit de minister în ultimii cinci ani. 

Grupul nou care se ocupă de metaranking pentru minister îi include pe: Carmen Chifiriuc (Universitatea din București), Marius C-tin Profiroiu (ASE București), Carmen Loghin (Univ. Tehnică Ghe. Asachi din Iași), Valentin Navrapescu (Politehnica București), Valentin Popa (Univ. Ștefan cel Mare din Suceava – fost ministru al Educației în guvernul PSD din 2018), Radu Oprean (UMF Iuliu Hațieganu din Cluj), Vasile Vântu (Univ. De Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad – Iași), Sorin Crișan (Univ. De Arte din Târgu Mureș). Acestora li s-a adăugat, ulterior, Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara), care face parte și din grupul care a elaborat metarankingul Ad Astra

  • Pe lângă reprezentanții unor universități de top, grupul numit la începutul lunii include reprezentanți ai unor instituții care apar la coada clasamentului realizat de Ad Astra (și recunoscut până acum de Ministerul Educației) sau nu apar deloc în acesta: Univ. Ștefan cel Mare din Suceava (doar 2 puncte în același clasament), Univ. Ion Ionescu de la Brad din Iași și Univ. de Arte din Târgu Mureș (nu au niciun punct, deci nu apar în clasamentul publicat acum).

Spre comparație, autorii Metarankingului pe 2021 publicat de Ad Astra sunt: Silviu Matu (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca/UBB), Dorel Banabic (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca), Carmen Buzea (Universitatea Transilvania din Brașov), Daniel David (UBB), Bogdan Florian (Școala Națională de Studii Politice și Administrative/SNSPA), Adrian Miroiu (SNSPA), Florin Alin Sava (Universitatea de Vest din Timișoara) și Lazăr Vlăsceanu (Universitatea din București). Dintre instituțiile reprezentate, doar SNSPA este absentă din metaranking.

Daniel David: Pot fi mai multe metarankinguri, cu informații diferite

Daniel David, rectorul UBB și co-autor al metarankingului publicat de Ad Astra, a explicat pentru Edupedu.ro că echipa care l-a elaborat continuă să realizeze clasamentul independent de cel al ministerului, așa cum l-a realizat, independent, și din 2017 încoace.

  • Ediția de anul trecut a fost folosită de Ministerul Educației ca referință pentru alocarea unor fonduri pentru cercetarea universitară, în cursul acestui an. Detalii, în continuare.

Daniel David a descris în ce condiții apare în continuare clasamentul publicat de asociația Ad Astra:

  • “Acesta este un metaranking realizat după metodologia din 2016, folosită continuu de atunci. Este foarte bine că Ministerul Educației mai are un grup de lucru, pentru că nu există o metodologie unică pentru metarankinguri. Pot fi mai multe variante care pot aduce informații diferite. Aștept și eu să văd noul metaranking propus de noul grup al Ministerului.”
  • “Actualul grup, care a realizat clasamentul publicat acum, nu lucrează sub cupola ministerului. A lucrat astfel doar în 2016, de atunci doar independent, în cadrul Ad Astra. Suntem experți fără cupolă. Noi am creat metodologia de acum cinci ani, avem drepturi intelectuale asupra ei, o folosim de atunci independent.”
  • Întrebat ce rol va avea acest metaranking Ad Astra, dacă ministerul va folosi propriul clasament în scopuri precum finanțarea unor activități ale universităților: “Este un rol informativ: să vadă și societatea cum evoluează lucrurile, din 2016 până acum, iar universitățile, dacă doresc, să-și poată ajusta politicile academice în consecință. Așa cum sunt multe rankinguri, pot fi și multe metarankinguri, cu metodologii diferite, din care putem avea o imagine mai comprehensivă asupra situatiei.”

Context. Primul Exercițiu Național de Metaranking Universitar, desfășurat în 2016, s-a soldat cu un Raport elaborat de cei 8 membri ai grupului de experți de atunci. Acea echipă era formată din dr. Ovidiu Andronesi, dr. Dorel Banabic, dr. Carmen Buzea, dr. Daniel David (autor corespondent), dr. Adrian Miroiu, dr. Bogdan Murgescu, dr. Anca Prisăcariu şi dr. Lazăr Vlăsceanu.

Obiectivul acelui Metaranking a fost “cunoașterea poziționării universităților românești în clasamentele internaționale, având drept scop susținerea universităților inclusiv prin politici financiare” – detalii despre raport și raportul din 2016 integral pot fi accesate aici

Referințele de tip ranking pentru finanțarea cercetării în universități au fost folosite de către Ministerul Educației în mai a.c., printr-o decizie a Ministerului de alocare a unui fond de 100 de milioane de lei. Ca referință a fost ales Metarankingul Universitar 2020. În prealabil, referința propusă de ministrul Sorin Cîmpeanu fusese Shanghai Ranking după domenii de studiu, serie de clasamente internaționale în care universitățile românești aveau să raporteze rezultate modeste.


1 comentariu
  1. M-am uitat pe site-ul http://www.aracis.ro, la evaluari instititionale, si am vazut universitati la care ultima evaluare instititionala (si singura) a fost facuta in anul 2010. Si ele functioneaza in continuare si elibereaza si diplome.
    Cu astea ce se face ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Mihaela Nabăr, World Vision România: Conectarea între un cadru didactic și un elev pe WhatsApp nu înseamnă educație. Ar trebui să transformăm profesorul din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital

Formarea profesorilor ar trebui să fie despre transformarea lui din transmițător de informații în personaj care creează și știe să creeze conținut digital, susține Mihaela Nabăr, directorul executiv al World…
Vezi articolul

Predare optimă în orice condiții și pentru toți elevii, recuperarea urgentă a pierderilor de învățare și nevoia vitală de pregătire a profesorilor – cele 3 mari lecții ale pandemiei pentru educație, în concepția OECD

Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea…
Vezi articolul
locuri în cămine

Cele mai bune universități din România, în 2020: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Politehnica București sunt top 3 în clasamentul universităților anunțat de Ad Astra

Cele mai bune universități din România anului 2020 sunt Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnica din București. Clasamentul Universităților din România 2020 publicat în această dimineață…
Vezi articolul

Măndița Baias, profesor de fizică, despre alternarea predării la școală-acasă: Putem lua în calcul prezența unui profesor asistent, care să asigure învățarea online – rezolvarea temelor, consolidarea noțiunilor predate în clasă

Opinie semnată de Măndița Baias, profesor de fizică la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” și la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare: E momentul să ne gândim la anul școlar viitor.…
Vezi articolul