Bogdan Cristescu, director al Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), a explicat că respectarea standardelor de evaluare de către cadrele didactice poate fi monitorizată prin „evaluări extrene, asistențe la ore, co-asistențe, inspecții școlare”, dar și prin formulare de feedback și cercurile metodologice. Acesta a subliniat însă că profesorii nu vor fi „urmăriți”. „Ideea de bază este suportul, nu controlul”, a subliniat el la emisiunea InfoEdu.
„Cum ne asigurăm că toți profesorii respectă programul? Prin evaluările externe, prin asistențe la ore, prin co-asistențe, prin inspecții școlare”, a explicat acesta.
„Sigur vom monitoriza această implementare. Monitorizarea acestei implementări va fi prin chestionare de feedback. Gândiți-vă că vom pilota itemii pentru evaluări și atunci vom vedea dacă în clasa x, când am pilotat, lucrurile vor veni la fel ca feedback-ul din itemii pe care i-am livrat”, a mai adăugat el.
Directorul CNCE a subliniat că profesorii nu vor fi forțați să utilizeze standardele de evaluare: „Nu vom urmări profesorii, ci vom avea o co-învățare, o învățare participativă pentru a merge în această direcție, pentru că nu vom forța profesorii să le folosească. Ei vor deveni conștienți de cât este de util să le folosească”.
Redăm pe larg declarațiile lui Bogdan Cristescu pe acest subiect
Moderator: Cum vă puteți asigura că absolut toți profesorii vor respecta acest grafic al standardelor?
Bogdan Cristescu: Standardele sunt o detaliere și o derivare a programei. Cum ne asigurăm că toți profesorii respectă programul? Prin evaluările externe, prin asistențe la ore, prin co-asistențe, prin inspecții școlare. Ne asigurăm prin toate aceste demersuri care ajută un profesor, pentru că eu nu plec de la ideea cu un profesor nu respectă standardele de evaluare. Eu plec de la ideea cu un profesor își adaptează ceea ce are de făcut elevului. Sigur, există și toate instrumentele de asigurare a calității în fiecare școală, de inspecție școlară. Acestea sunt pârghiile pe care le folosim în monitorizarea implementării curriculumului, standardelor și așa mai departe.
Moderator: Cum îi veți urmări pe profesori? Îi veți urmări până în 2030?
Bogdan Cristescu: N-aș folosi cuvântul „urmărit”. Sigur vom monitoriza această implementare. Monitorizarea acestei implementări va fi prin chestionare de feedback. Gândiți-vă că vom pilota itemii pentru evaluări și atunci vom vedea dacă în clasa x, când am pilotat, lucrurile vor veni la fel ca feedback-ul din itemii pe care i-am livrat. În plus, vom monitoriza prin inspecția școlară, prin cercurile metodologie.
Deci noi nu vom urmări profesorii, ci vom avea o co-învățare, o învățare participativă pentru a merge în această direcție, pentru că nu vom forța profesorii să le folosească. Ei vor deveni conștienți de cât este de util să le folosească.
Moderator: Bun, dar, din 2030, toată lumea va trebui să le folosească obligatoriu.
Bogdan Cristescu: Din 2030, cea mai simplă abordare va fi cea de a folosi și platforma de evaluare, care avea avea 200.000 de itemi. Atunci eu pot foarte ușor ca nu numai la evaluările naționale externe, care poate nu vor fi decât la un anumit număr de obiecte, să spun „școala x din județul y intră astăzi pe platformă la ora 9 și toți susțin o evaluare sumativă anuală la Franceză. Apoi comparăm rezultatele de la această evaluare sumativă cu mediile lor. Acolo unde acel profesor are nevoie de suport, pentru că vedem niște diferențe, i-l acordăm. Ideea de bază este suportul, nu controlul.
Informații de context
Informații de context
Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, arată o analiză Edupedu.ro.
În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:
- „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
- Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
- De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
- În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
- În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli
Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Acest instrument va face evaluarea „mai obiectivă, mai transprentă și mai echitabilă”.
Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.
În paralel, șeful Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, declara recent că, pe termen lung, utilizarea standardelor ar putea permite ca mediile obținute la clasă să capete o pondere mai mare în admiterea la liceu, dacă evaluarea profesorilor va deveni suficient de unitară.
În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.
De reținut, Bogdan Cristescu a declarat că elevii de nivel D2, adică „echivalentul repetenților”, „trebuie tratați separat, pentru că deja adresarea către ei pentru a le forma, dezvolta competențele suficiente, nu mai poate fi făcută în cadrul uzual al clasei”. Acesta nu a precizat însă cum ar urma să se desfășoarea „remedierea dedicată”, în care profesorii nu mai lucrează la clasă cu elevii de nivel D2, ci le predau în afara colectivului.
Ministerul Educației și Cercetării a confirmat însă că nu există o metodologie de transformare în note și calificative a noilor standarde de evaluare, deși acestea au fost prezentate în ultimii ani ca soluția pentru care „un 7 să însemne același lucru în toate școlile”.
Bogdan Cristescu a declarat că nu poate fi elaborată o metodologie „înainte să vedem că aceste standarde sunt îmbrățișate de profesori”. Acesta a precizat că va fi elaborată o metodologie „dacă sistemul va simți nevoia”, însă el susține „recunoașterea competenței cadrului didactic”, pentru că procesul de notare a elevilor nu este unul „contabil”.
Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu.
În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”.
De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”.