România nu declară niciun fel de politică menită să încurajeze recrutarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori. Iar în același timp, deși figurează printre țările care au adoptat măsuri pentru a-i sprijini pe profesori în sensul întăririi competențelor de bază ale elevilor, felul cum o face este mult sub nivelul altor țări europene, arată un nou raport al Comisiei Europene cu privire la acțiunile de întărire a rezultatelor elevilor în dobândirea acestor competențe. Situația este semnalată într-un capitol al raportului potrivit căruia „calitatea profesorilor este unul dintre cei mai semnificativi factori ce influențează realizările elevilor, în mai mare măsură decât proveniența socio-economică a acestora”.
- Potrivit documentului citat, prezentat pe larg de Edupedu.ro aici, „sistemele de educație eficiente depind de profesori ce beneficiază de sprijin substanțial, care îi susțin pe elevi în dezvoltarea competențelor de bază la citire, matematică și științe (…) Profesorii nu doar facilitează acumularea de cunoștințe, ci sunt agenți-cheie ai schimbării, ce modelează mediile de învățare și influențează competențele de viață”.
Ce susținere beneficiază ei în România pentru aceste obiective? Țara figurează cu o singură măsură de sprijin pentru profesori, adoptată sau înnoită între anii 2020-2021 și 2024-2025: programe de dezvoltare profesională continuă pentru achiziția de competențe de bază. În total, analiza, publicată pe platforma europeană Eurydice, ia în calcul 6 tipuri de acțiuni, grupate în 4 categorii.
Dintre cele 37 de țări membre și partenere ale UE luate în calcul pentru acest raport, doar 3 – Norvegia, Albania și Bosnia-Herțegovina – nu au raportat niciun fel de măsură de sprijin pentru profesori, în scopul menționat, în ultimii cinci ani.
Iar România se numără într-un grup restrâns de doar 4 țări care au raportat o singură măsură, alături de Danemarca, Irlanda și Ungaria. 8 sisteme au raportat cel puțin două măsuri din totalul de șase, iar cele mai multe – cel puțin 3, maximum 5 măsuri.
În cazul României, țara nu a raportat niciun fel de acțiune în ceea ce privește:
- Acordarea de materiale și resurse de predare destinate achiziției de competențe de bază
- Acordarea de materiale și resurse de predare destinate educației incluzive
- Acordarea de programe de dezvoltare profesională continuă pentru educație incluzivă
- Un nou model de finanțare care să pună accent pe autonomia locală / a școlii
- Alte măsuri de sprijin (mentorat, networking etc.)
Pe de o parte, analiza Comisiei subliniază „abordarea cuprinzătoare” prin care unele țări combină toate măsurile de sprijin pentru profesori analizate. Este vorba despre Belgia (comunitatea flamandă, Bulgaria, Cehia, Italia, Cipru, Lituania, Finlanda, Elveția”. Acestea sunt date drept exemplu de „abordare coerentă ce abordează sprijinul atât pentru achiziția de competențe de bază, cât și pentru pedagogia incluzivă”.
Pe lângă aceasta, după cum Edupedu.ro a semnalat la sfârșitul săptămânii trecute într-o analiză extinsă pe tema raportului menționat, România se înscrie în rândul țărilor care nu declară niciun fel de politici noi sau revizuite care să încurajeze recrutarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori, în intervalul 2020-2025, politici la care au apelat aproape jumătate dintre țările membre și partenere luate în calcul.
Măsuri de angajare a asistenților pentru profesori se fac simțite în Spania, Portugalia, Franța, Irlanda, Luxemburg, majoritatea țărilor foste iugoslave, Cipru și Slovacia. Dintre țările europene, au luat măsuri pentru recrutarea de profesori specializați Franța, Belgia (parțial), Irlanda, Italia, Cipru, Polonia, Estonia, Norvegia și Suedia.
Cazul Bulgariei
Comparativ, mult mai multe acțiuni raportează Bulgaria – țară care, alături de România, se situează în coada țărilor europene din punct de vedere al rezultatelor elevilor la PISA 2022, evaluarea internațională ce măsoară competențele elevilor de 15 ani la matematică, științe și citire.
În cazul măsurilor de sprijin pentru profesori în sensul îmbunătățirii competențelor de bază ale elevilor, Bulgaria raportează, în ultimii cinci ani, patru tipuri de măsuri: acordarea de materiale de predare și resurse pentru acumularea competențelor de bază, respectiv pentru educație incluzivă, acordarea de programe de formare continuă pentru competențe de bază, respectiv pentru educație incluzivă.
- Țara este listată în rândul celor care au o „abordare cuprinzătoare” în politicile de acest fel și este menționată cu exemplul unui proiect finanțat europene ce oferă cursuri de dezvoltare continuă concentrate atât pe Matematică și Citire, cât și pentru strategii incluzive dedicate profesorilor care lucrează cu elevi aparținând minorităților etnice sau celor cu cerințe educaționale speciale.