România nu declară niciun fel de politică menită să încurajeze recrutarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori. Iar în același timp, deși figurează printre țările care au adoptat măsuri pentru a-i sprijini pe profesori în sensul întăririi competențelor de bază ale elevilor, felul cum o face este mult sub nivelul altor țări europene, arată un nou raport al Comisiei Europene cu privire la acțiunile de întărire a rezultatelor elevilor în dobândirea acestor competențe. Situația este semnalată într-un capitol al raportului potrivit căruia „calitatea profesorilor este unul dintre cei mai semnificativi factori ce influențează realizările elevilor, în mai mare măsură decât proveniența socio-economică a acestora”.
- Potrivit documentului citat, prezentat pe larg de Edupedu.ro aici, „sistemele de educație eficiente depind de profesori ce beneficiază de sprijin substanțial, care îi susțin pe elevi în dezvoltarea competențelor de bază la citire, matematică și științe (…) Profesorii nu doar facilitează acumularea de cunoștințe, ci sunt agenți-cheie ai schimbării, ce modelează mediile de învățare și influențează competențele de viață”.
Ce susținere beneficiază ei în România pentru aceste obiective? Țara figurează cu o singură măsură de sprijin pentru profesori, adoptată sau înnoită între anii 2020-2021 și 2024-2025: programe de dezvoltare profesională continuă pentru achiziția de competențe de bază. În total, analiza, publicată pe platforma europeană Eurydice, ia în calcul 6 tipuri de acțiuni, grupate în 4 categorii.
Dintre cele 37 de țări membre și partenere ale UE luate în calcul pentru acest raport, doar 3 – Norvegia, Albania și Bosnia-Herțegovina – nu au raportat niciun fel de măsură de sprijin pentru profesori, în scopul menționat, în ultimii cinci ani.
Iar România se numără într-un grup restrâns de doar 4 țări care au raportat o singură măsură, alături de Danemarca, Irlanda și Ungaria. 8 sisteme au raportat cel puțin două măsuri din totalul de șase, iar cele mai multe – cel puțin 3, maximum 5 măsuri.
În cazul României, țara nu a raportat niciun fel de acțiune în ceea ce privește:
- Acordarea de materiale și resurse de predare destinate achiziției de competențe de bază
- Acordarea de materiale și resurse de predare destinate educației incluzive
- Acordarea de programe de dezvoltare profesională continuă pentru educație incluzivă
- Un nou model de finanțare care să pună accent pe autonomia locală / a școlii
- Alte măsuri de sprijin (mentorat, networking etc.)
Pe de o parte, analiza Comisiei subliniază „abordarea cuprinzătoare” prin care unele țări combină toate măsurile de sprijin pentru profesori analizate. Este vorba despre Belgia (comunitatea flamandă, Bulgaria, Cehia, Italia, Cipru, Lituania, Finlanda, Elveția”. Acestea sunt date drept exemplu de „abordare coerentă ce abordează sprijinul atât pentru achiziția de competențe de bază, cât și pentru pedagogia incluzivă”.
Pe lângă aceasta, după cum Edupedu.ro a semnalat la sfârșitul săptămânii trecute într-o analiză extinsă pe tema raportului menționat, România se înscrie în rândul țărilor care nu declară niciun fel de politici noi sau revizuite care să încurajeze recrutarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori, în intervalul 2020-2025, politici la care au apelat aproape jumătate dintre țările membre și partenere luate în calcul.
Măsuri de angajare a asistenților pentru profesori se fac simțite în Spania, Portugalia, Franța, Irlanda, Luxemburg, majoritatea țărilor foste iugoslave, Cipru și Slovacia. Dintre țările europene, au luat măsuri pentru recrutarea de profesori specializați Franța, Belgia (parțial), Irlanda, Italia, Cipru, Polonia, Estonia, Norvegia și Suedia.
Cazul Bulgariei
Comparativ, mult mai multe acțiuni raportează Bulgaria – țară care, alături de România, se situează în coada țărilor europene din punct de vedere al rezultatelor elevilor la PISA 2022, evaluarea internațională ce măsoară competențele elevilor de 15 ani la matematică, științe și citire.
În cazul măsurilor de sprijin pentru profesori în sensul îmbunătățirii competențelor de bază ale elevilor, Bulgaria raportează, în ultimii cinci ani, patru tipuri de măsuri: acordarea de materiale de predare și resurse pentru acumularea competențelor de bază, respectiv pentru educație incluzivă, acordarea de programe de formare continuă pentru competențe de bază, respectiv pentru educație incluzivă.
- Țara este listată în rândul celor care au o „abordare cuprinzătoare” în politicile de acest fel și este menționată cu exemplul unui proiect finanțat europene ce oferă cursuri de dezvoltare continuă concentrate atât pe Matematică și Citire, cât și pentru strategii incluzive dedicate profesorilor care lucrează cu elevi aparținând minorităților etnice sau celor cu cerințe educaționale speciale.
Citește și:
Analiză a Comisiei Europene: România opune minimă rezistență în fața analfabetismului funcțional, în perioada 2020-2025, comparativ cu alte țări europene, deși are printre cele mai slabe rezultate la PISA / TVA pe carte crește, măsurile educaționale sunt vagi, deși țara e în top la rezultate slabe în rândul copiilor fără cărți
Redacția
Daniel Funeriu
4 comments
🤣🤣🤣🤣
O sa vină vremea cand absolvenții de private sau femeile de serviciu vor face câte un curs de reconversie si vor fii cadre didactice
România educată 🤣🤣🤣🤣
Ce putea fi mai clar de atat?
Ce asostenti viseaza astia? Ei stiu ca in Romania profesorul are 35 de elevi la clasa, aduce totul de acasa, are 20 de ore si nspe mii de atributii? Stoi ei ca profesorii fac burse, sunt medici, paznici, politisti, farmacisti, contabili, psihologi, psihiatri?
școala altfel și săptămâna verde doar ceva de bifat cumva fără să se acoată copii din școală dacă se poate … iar prostia că nu mai este voie să fie duși copii la cativități care presupun contribuția părinților limitează și mai mult … vizita la un muzeu de știintele naturii, tehnic sau oricare ar fi el combate analfabetismul funcțional căci elevii pot întelege mai bine fenomene, acțiuni, procese etc, dar ce faci că la muzeu se plătește bilet ( care de altfel costă modic 5-10 roni in general). Lucrez la un muzeu care organizeaza ateliere de științe și în general avem elevi de la școli private, mai puțini de la școli de stat și la sfarsitul atelierului avem câte o activitate de manualitate (de ex să facă un animăluț 3d pe care noi il dam printat si ei il coloreaza, il decupeaza, il lipim apoi impreuna sa ajunga 3d, Ei bine și cei de la stat sicei de la privat fie clase mici a I a a II a fie clase mari a VI a sau a VII nu stiu să decupeze după contur și nici sa coloreze fără să depășească conturul … poate părea doar hilar, dar cum vor putea ei să se descurce mai târziu să facă ceva care presupune exactitate, migală, atenție? Deprinderile astea ajută, au rostul lor. II IMBUIBĂM CU MULTE MATERII, NECORELATE ÎNTRE ELE ȘI UITĂM CĂ ELEVII AU NEVOIE DE JOACĂ, DE jocă așa numit serioasă, care să îi atragă, care să le creeze deprinderi. Profesorii care vin cu ei sunt surprinși ce cuminți si atenți sunt la aceste ateliere, cât de mult își dau silința. De ce la noi se poate? Fiindcă noi nu dăm note, noi îi provocăm, noi le punem o muzică adecvată subiectilui. Poate cineva aude și vede și pune în aplicare și câte ceva din experiența noastra de mai bine de 20 de ani!