România a alocat în anul 2023 sub 3% din PIB cheltuielilor publice pentru Educație, potrivit celor mai recente date Eurostat. Astfel, țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu mult sub media europeană de 4,7%.
- Amintim, potrivit unui set de date publicat preliminar de Eurostat în urmă cu un an, cheltuielile publice pentru educație, raportate la PIB, au fost de 3,4%. Conform analizei Edupedu.ro, niciun Guvern din ultimii 30 de ani nu a reușit să atingă ținta de 6% din PIB.
- Anul acesta, bugetul Educației este de 3,04% din PIB, la fel ca în 2025. Concret, Educația a primit 58,6 miliarde de lei în 2026. Suma este mai mare decât execuția preliminară din 2025, care a fost de 59,1 miliarde de lei, însă este mai mică decât alocarea stabilită inițial prin legea bugetului pentru 2025, când pentru educație au fost prevăzute 62,6 miliarde de lei.
În anul 2023, România a alocat Educației doar 2,97% din PIB, fapt ce o plasează pe ultimul loc la nivelul UE, la distanță de aproape 2 puncte procentuale de media organizației europene de 4,7%.
Cele mai mari alocări din PIB pentru Educație au fost făcute în Suedia (6,8%), Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%). La coada clasamentului, înaintea României, se află Ungaria, Malta și Grecia, toate cu alocări de peste 3% din PIB în acest domeniu: 3,62%, 3,44%, respectiv 3,33%.
Cum a evoluat România din 2012 încoace
Seria de date Eurostat arată că, în ultimul deceniu, cheltuiala publică pentru educație în România s-a mișcat într-un interval relativ îngust, fără să se apropie vreodată de media europeană:
| An | % din PIB |
|---|---|
| 2012 | 2,64 |
| 2013 | 2,67 |
| 2014 | 2,75 |
| 2015 | 2,72 |
| 2016 | 2,58 |
| 2017 | 2,69 |
| 2018 | 2,82 |
| 2019 | 3,16 |
| 2020 | 3,14 |
| 2021 | 2,93 |
| 2022 | 2,89 |
| 2023 | 2,97 |
Punctul cel mai ridicat din ultimii 12 ani a fost atins în 2019 (3,16%), an electoral, urmat de un nou declin în 2021-2022 și de o ușoară revenire în 2023, fără însă ca nivelul din 2019 să fie egalat. Pentru comparație, ținta de 6% din PIB pentru educație, prevăzută la un moment dat în legislația românească, rămâne la aproape dublu față de nivelul actual.
La nivelul UE, media a atins un vârf de 5,02% în 2020 – anul pandemiei, când PIB-ul multor state a scăzut brusc în timp ce cheltuielile publice, inclusiv cele pentru educație, au fost menținute sau majorate – și a scăzut ușor de atunci, stabilizându-se în jur de 4,65-4,7%.
Clasamentul complet UE (2023, % din PIB)
| Loc | Țară | % din PIB |
|---|---|---|
| 1 (cea mai mică) | România | 2,97 |
| 2 | Grecia | 3,33 |
| 3 | Malta | 3,44 |
| 4 | Ungaria | 3,62 |
| 5 | Luxemburg | 3,93 |
| 6 | Italia | 4,06 |
| 7 | Cehia | 4,27 |
| 8 | Spania | 4,34 |
| 8 | Letonia | 4,34 |
| 8 | Lituania | 4,34 |
| 11 | Bulgaria | 4,44 |
| 12 | Portugalia | 4,48 |
| 13 | Polonia | 4,54 |
| — | Media UE-27 | 4,65 |
| 14 | Germania | 4,77 |
| 15 | Cipru | 4,80 |
| 16 | Slovenia | 4,82 |
| 17 | Slovacia | 4,92 |
| 18 | Austria | 5,16 |
| 19 | Țările de Jos | 5,17 |
| 20 | Franța | 5,26 |
| 21 | Danemarca | 6,11 |
| 22 | Belgia | 6,21 |
| 23 | Finlanda | 6,29 |
| 24 | Suedia | 6,80 |
Notă: Croația, Irlanda și Estonia nu au date raportate pentru 2023 și nu sunt incluse în clasament. Norvegia, Islanda și Elveția, deși apar în setul de date Eurostat, nu sunt state membre UE și nu au fost incluse în clasament.
Datele sunt valabile pentru anul 2023, marcat în România de cele mai mari proteste ale profesorilor din ultimele două decenii. Acestea au făcut ca, pentru 2024, să fie prezisă o creștere abruptă a alocării pentru educație în 2024, până la 4,3%, nivel la care a rămas până la proiecția de la începutul anului 2025, când se preconiza un buget pentru întregul sector, din toate sursele, de 4,5% din PIB.
Această proiecție a fost făcută însă cu jumătate de an înaintea tăierilor din Legea Bolojan, din vara anului trecut, soldate cu scăderi și pentru anul 2026.