Doar 3,04% din PIB pentru învățământ, prin Ministerul Educației, potrivit bugetului pe 2025 adoptat de Parlament / Ministerul estimează un buget total pentru învățământ, din toate sursele de finanțare, de 4,5% din PIB / Cercetarea – sub 0,2% din PIB

2.095 de vizualizări
Foto: © Vinnstock | Dreamstime.com
Ministerul Educației și Cercetării primește pentru Învățământ, în bugetul pe anul 2025, propus de guvern și adoptat miercuri seară de Parlament, 58,06 miliarde de lei, reprezentând 3,04% din PIB-ul prognozat pentru anul în curs, după cum reiese din documentele privind bugetul ministerului, publicat eîn Monitorul oficial. Cercetarea, care a revenit sub umbrela MEC în actualul guvern, după mai mulți ani în care a funcționat separat de Educație, primește în noul buget doar 2,14 miliarde lei.

„În baza estimărilor actuale, bugetul total pentru învățământ (educație), incluzând toate sursele de finanțare, va atinge 4,5% din PIB (10,7% din Bugetul General Consolidat, pe cheltuieli), respectiv 0,17% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare”, potrivit datelor raportate vineri, 7 februarie 2025, de Ministerul Educației și Cercetării. Aceste date includ toate fondurile pentru educație, precum fonduri europene, fondurile proprii ale instituțiilor educaționale și ale universitate, plus bugetele de la alte ministere, instituții centrale și de la autorități locale.

Alocarea pentru Educație, prin Ministerul Educației (fără componentele de educație alocate prin alte instituții), rămâne sub 10% bugetul general consolidat (circa 8,2%), departe de ținta de 15% stabilită prin Legea educației naționale, după cum Edupedu.ro a semnalat în momentul publicării proiectului de buget.

Ca procent din PIB, valoarea bugetului pentru Educație prin MEC este mult inferioară alocării de 4,3% primită cu un an în urmă, pentru 2024 – cea mai mare din ultimii 20 de ani, decisă după greva profesorilor din 2023, după cum a scris atunci Edupedu.ro

  • Iar anul trecut Ministerul Educației a primit 57,32 miliarde lei prin bugetul inițial, iar apoi 4,5 miliarde prin rectificarea din septembrie 2024.. Aceasta duce totalul pe 2024 la 62 miliarde lei, sumă similară cu cea primită de, acum MEC pentru Învățământ, cu tot cu o serie de resurse suplimentare și superioară celei primite de la buget.

Suma pentru cercetare, de 2,14 miliarde lei, este ușor mai mare decât execuția preliminată pentru 2024, menționată în buget, de 2,05 miliarde lei. Dar suma este mai mică decât bugetul alocat cercetării fundamentale și activităților de cercetare-dezvoltare în urmă cu un an, pentru 2024, alocare de 2,36 miliarde lei. Atunci, valoarea alocării pentru cercetare reprezenta 0,13% din PIB-ul prognozat. Acum, ea este de doar 0,11% din PIB-ul prognozat pe 2025.

Această situație vine în contextul în care ținta de 1% din PIB pentru cercetare ar fi trebuit atinsă din 2020, dar a fost amânată permanent de atunci, Edupedu.ro scriind în decembrie 2024 despre o nouă amânare pentru 2026.

Bugetul a fost adoptat de Parlament în seara de miercuri, 5 februarie, după ce a trecut de comisiile de specialitate. În plen au fost supuse votului și o serie de amendamente precum cele privind finanțarea programului școală după școală pentru circa 100.000 de elevi și  pentru Programul „Masă sănătoasă” pentru 1 milion de elevi, amendamente respinse.

Foto: © Vinnstock | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Acesta e bugetul prognozat
    La final de an va fi ,ca de obicei, mult mai mic.

    Dar vor cere performanță ca in Estonia, Finlanda sau mai stiu eu ce țări cu buget la educației de 8% din PIB.
    Un PIB mai mare ca al României.

    2 lei dai, calitate de 2 lei primești.

  2. Toate televiziunile vorbesc despre mărirea bugetului educației, dar profesorii navetiști află că nu li se mai decontează naveta. Reiau teza că dezbaterea planurilor cadru reprezintă doar o fumigenă care să oculteze adevăratele subiecte publice: lipsa de legitimitate a guvernului, condus în continuare de o gașcă infracțională, lipsa legitimității reformelor (propuse și susținute prin trafic de influență politică sau asigurată la comandă), o austeritate dictată celor deja nedreptățiți, asigurarea de sinecuri unor fripturiști etc.

    1. Când asociez “trafic de influență” și “politică” mă refer la impunerea legilor educației în total dispreț față de vocea societății, pohta ce a pohtit președintele consiliat de traseiști, fripturiști și securiști. Un exercițiu de voință arbitrară, operaționalizat prin tranzacționarea guvernării către falangele inepte ale grupului Nordis.

  3. Si cum ramane cu decizia acestui ministru, cel care ameninta (in gluma, din cate se vede) cu demisia daca bugetul este insuficient.
    Acum vine si spune cat de fericit este cu acest buget minuscul. Si ca nu-i adevarat, ca daca ne scotocim si in alte buzunare, putem adauga alti banuti.
    Pai cat de normal poate fi ca din alte surse sa adaugi 50% din buget, iar apoi sa te lauzi ca astia-s, de fapt, bani de la buget? Ca si cum i-ai spune unui angajat cu 3000 de lei/luna ca el are, de fapt, 4500 de lei pe luna, pentru ca tocmai a primit niste bani imprumut de la un vecin.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cu siguranță este mai mult decât un eșec, este dramatic, spune Sorin Cîmpeanu despre „Generația 2022”, din care doar 84 de mii de copii au luat Bacul, din cei 204 mii care au intrat în clasa I în 2010 / „Am cerut imperativ”, pentru astăzi, o analiză cu privire la diferența dintre cei 40.000 care au început clasa a XII-a în septembrie și nu au mai ajuns să se înscrie la Bacalaureat

Ministrul Educației a anunțat că „a cerut imperativ” o analiză pentru situația celor peste 40.000 de elevi care deși au fost înscriși în clasa a XII-a în septembrie 2021 nu…
Vezi articolul

World Vision România estimează că 20% dintre ucrainenii care vor intra pe teritoriul României vor rămâne aici pe termen mediu și lung. Mihaela Nabăr: Vin tot mai mulți ucraineni care vor să rămână. Asta, pentru că n-au rude, cunoștințe sau resurse financiare pentru a ajunge în alte state

World Vision România estimează că 20% dintre ucrainenii care vor intra pe teritoriul țării noastre vor rămâne aici pe termen mediu și lung. Organizația anunță într-un comunicat de presă că anticipează…
Vezi articolul

Critici pentru „cea mai mare investiție” în cercetarea românească – O scrisoare deschisă acuză vicii de procedură în competiția pentru Centrele de excelență, în valoare de 1,6 miliarde lei / Răspunsul lui Adrian Curaj, UEFISCDI: Regulile au fost „puține, clare și publice” și trebuie respectate

Modul de desfășurare a uneia dintre cele mai importante competiții din cercetarea românească, cea pentru Centrele de excelență, cu o valoare totală de 1,6 miliarde de lei, este criticat într-o…
Vezi articolul

Ministrul Educației Ligia Deca, despre reintroducerea tezelor și a semestrelor după recordul negativ înregistrat de elevii de clasa a VIII-a la simulare: Nu am avut o discuție pe reintroducerea tezelor / Nu a fost observată o legătură între structura anului școlar pe module și rezultate

Ligia Deca declară că nu ia în calcul reintroducerea tezelor școlare, după ce elevii de clasa a VIII-a care au susținut în gimnaziu acest tip de evaluare doar doi ani…
Vezi articolul