„Scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. Cred că ar trebui făcută o distincție între modul în care pregătim viitorii specialiști, profesori și cercetători și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva”, a declarat Liviu Papadima, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București și doctor în filologie cu stagii de cercetare la Universitatea din Viena și la Vrije Universiteit din Amsterdam, la Radio România Cultural, pe 27 noiembrie.
„Sunt în programă autori despre care cel mult o parte dintre profesori vor fi auzit sau vor fi citit întâmplător în facultate. Vă spune ceva numele Radu Ionescu? Vă spune ceva numele Ion Codru-Drăgușanu? Ei bine, acestea sunt recomandările materiei pentru clasa a IX-a”, spune Liviu Papadima.
„Este esențial ca pentru limba și literatura română să existe un proiect pe cei patru ani de liceu. Acela nu a fost afișat. S-ar putea să nici nu existe ca text, ca atare”, a spus Liviu Papadima
Profesorul Liviu Papadima explică faptul că, în programele actuale, predarea literaturii române în liceu este construită pe o progresie coerentă, adaptată nivelului de înțelegere al elevilor.
În clasa a IX-a, literatura este abordată prin teme relevante pentru adolescenți, precum iubirea, școala, aventura, fantasticul, scene din viața reală, dileme morale și civice.
În clasa a X-a, accentul se mută pe structuri și genuri literare, adică pe modul în care este construit un text. Clasa a XI-a introduce evoluția istorică a literaturii, familiarizând elevii cu epoci și curente literare, iar în clasa a XII-a elevii învață cum să evalueze valoarea unei opere, trecând de la simplul „îmi place” la criterii critice și argumentate.
Această succesiune, spune Papadima, oferă elevilor o înțelegere treptată și logică a literaturii, din mai multe unghiuri și cu niveluri de dificultate crescătoare.
Intervenția profesorului Liviu Papadima la Radio România Cultural:
„O să mă refer strict la partea de literatură din programa de clasa a IX-a, pentru că sunt profesor de literatură. N-am competențe pentru lingvistică și ar fi un pic ridicol să încep să-mi dau cu părerea și despre partea de limbă.
Lucrul cel mai frapant pentru mine este că propunerea care a fost supusă dezbaterii publice seamănă extrem de tare cu programa după care am învățat eu acum 50 de ani
În ce privește partea de literatură, lucrul cel mai frapant pentru mine este că propunerea care a fost supusă dezbaterii publice seamănă extrem de tare cu programa după care am învățat eu acum 50 de ani. Este vorba despre un proiect la care, din păcate, nu avem acces în integralitatea lui, pentru că programele se elaborează și se fac publice pe bucăți, pe ani de studiu. Or, lucru esențial este ca pentru limba și literatura română, o disciplină care are continuitate în liceu timp de patru ani, să existe un proiect pe cei patru ani de liceu. Acela nu a fost afișat. S-ar putea să nici nu existe ca text, ca atare.
Tot ce pot să spun este că, din ceea ce s-a făcut public, ar rezulta că există un concept în care literatura română va fi predată ca istorie literară timp de patru ani de zile, adică modelul cu care eram obișnuiți înainte de ’90.
Acum, ce se întâmplă cu acest model? Există alte posibilități de abordare, multiple. Mă opresc asupra unora dintre ele. Este vorba despre o abordare din unghi tematic, teme importante ale literaturii, în primul rând în raport cu interesele de lectură ale adolescenților.
Cum se predă limba și literatura română la liceu în prezent: în clasa a IX-a există o focalizare pe temele literare majore cu interes pentru vârsta adolescenței
Vă descriu pe scurt structura din actualele programe, cele care urmează să fie aruncate la coș, din perspectiva predării literaturii: în clasa a IX-a există o focalizare pe temele literare majore cu interes pentru vârsta adolescenței: iubirea, școala, aventura, inclusiv aventurile fantastice, scene din viața de ieri și de azi, dileme morale și civice.
Acestea sunt cele șase teme, dacă îmi aduc bine aminte, care au fost îndelung dezbătute și considerate ca fiind cele mai relevante pentru clasa a IX-a.
Clasa a X-a este focalizată pe structuri, genuri literare, forme, procedee, deci partea mai tehnică a literaturii. Clasa a XI-a este focalizată pe partea de evoluție istorică, epoci, curente etc. Clasa a XII-a este focalizată asupra problemelor de valorizare a literaturii: trecerea de la o judecată de gust, „îmi place, nu-mi place”, la o judecată de evaluare, „este sau nu valoros textul respectiv și de ce”.
Au fost gândite într-o logică a dificultății, ca să dea posibilitatea elevilor să ia contact cu literatura din mai multe unghiuri și într-o succesiune a dificultății crescânde.
Contactul cel mai lesnicios cu literatura, o știe toată lumea, e atunci când citim, majoritatea dintre noi suntem interesați de ce spune textul, despre ce e vorba acolo, ce spun personajele, ce învățăminte de viață tragem, ce emoții ne trezește. Aceasta e partea „magică”.
După care urmează partea mai dificilă, partea structurală, în care focalizarea nu mai este pe ce spune textul, ci pe cum spune. Apoi, în clasa a XI-a, focalizarea este pe succesiunea evolutivă a stilurilor literare, o chestiune mult mai dificilă, care necesită un nivel de cunoaștere mai aprofundat.
Iar partea ultimă, în care elevii sunt provocați să înțeleagă mecanismele fundamentării unei viziuni critice, este, cred eu, componenta cea mai rafinată și sofisticată în studiul literaturii.
Cum se va preda literatura română după noile programe – se renunță la abordarea tematică în favoarea unei cronologii
Or, acum, la toate aceste trei componente, din clasele a X-a, a XI-a, a XII-a, se pare că se renunță în favoarea unei cronologii și, din păcate, aceasta începe în clasa a IX-a cu partea cea mai insipidă a literaturii române, să fim onești și să recunoaștem. Sunt prevăzuți în programă autori despre care cel mult o parte dintre profesori vor fi auzit sau vor fi citit întâmplător în facultate. Vă spune ceva numele Radu Ionescu? Vă spune ceva numele de Ion Codru-Drăgușanu ? Ei bine, acestea sunt recomandările materiei pentru clasa a IX-a.
Ceea ce, evident, este o exagerare. Cred că ar trebui făcută o distincție destul de evidentă între modul în care pregătim viitorii specialiști, studenții de la Litere, care vor deveni profesori, cercetători și care, într-adevăr, trebuie să aibă o cunoaștere detaliată și în profunzime a mecanismelor evolutive ale literaturii române și modul în care predăm literatura română în liceu ca element de cultură generală, care e cu totul și cu totul altceva. Scopul predării literaturii române în liceu nu este să formăm viitori studenți la Litere. O spun cu tristețe, deși sunt profesor la Litere. Dar totuși nu pot să ignor faptul că doar un mic procent vor deveni, după absolvirea liceului, profesori de litere.
De ce nu există nicio reprezentantă feminină în programa de clasa a IX-a, aflată în dezbatere?
Aceasta este o problemă delicată. Dar această propunere acoperă literatura română până la mijlocul secolului al XIX-lea. Realitatea tristă a evoluţiei culturii româneşti este că până atunci nu avem aproape deloc scriitoare. În orice caz nu avem niciun nume cât de cât notabil între scriitoare. E o particularitate a culturii noastre, într-adevăr. Femeile apar reprezentate abia către a doua jumătate a secolului al XIX-lea, către sfârşitul secolului al XIX-lea mai consistent, în literatură. În afară de Carmen Sylva, nu prea există alte exemple în perioada respectivă”.
- Programa școlară pentru clasa a IX-a la limba și literatura română, pusă în transparență, a stârnit critici în spațiul public. Profesorul Liviu Papadima a recomandat „refacerea componentei de literatură, integral” / Profesorul Ștefan Baghiu spune că noua programă de Limba română pentru clasa a IX-a: „Este mai învechită decât cea din anii 1990”
- Vezi aici lista autorilor recomandați la clasa a IX-a de Ministerul Educației, prin noua programă de limba română 2026: Cronicarul Miron Costin cu Letopisețul de la Aron Vodă, „Predoslovie adecă voroava cătră cititoriul” sau Costache Negruzzi