Ce pot face profesorii când au un copil cu nevoi educaționale speciale la clasă fără documente și părintele nu recunoaște dificultățile copilului și nu cooperează? Georgiana Soare, profesor de sprijin și psihopedagog special din Constanța, a explicat ce prevede legea și care sunt pașii clari pe care profesorii îi pot urma.
„De obicei, la întâlnirile acestea care sunt mai delicate, în care deja simțim că este o barieră din partea părinților, nu sunt deschiși pentru evaluare, este bine să accesați sau să chemați la acea întâlnire toată echipa de specialiști pe care o aveți în acea unitate școlară sau care vă este arondată, în special recomand să fie prezent și consilierul școlar.
Consilierul școlar are pârghiile lui de informare și de a gestiona anumite situații mai delicate, alături de director sau cine considerați că vă mai este util în susținerea acestei idei.
Întregul articol 14 conține exact acest lucru: Eu am obligația să vă informez și să dau mai departe către alte instituții, dacă dumneavoastră nu demarați acest proces. Nu putem noi să rezolvăm toate problemele. Suntem o rotiță din întregul sistem. Noi ne facem bucata noastră de informare, iar părintele mai departe merge sau nu către această parte de evaluare. Noi, profesorii din clasă, școală nu putem să punem diagnostice, observăm că este nevoie de mai mult
Întrebată cum se procedează „dacă un elev nu are absolut niciun document specific, problemele fiind vizibile, în vreme ce părinții nu cooperează”, Georgiana Soare a spus că soluțiile sunt prevăzute în legislație. Mai exact este vorba de Ordinul nr. 1.985 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale.
- De la înțelegerea codurilor de diagnostic ICD-10 pe baza cărora se acordă certificatele școlare ale elevilor cu CES, la adaptări concrete ale conținuturilor, Georgiana Soare a oferit sfaturi utile pentru profesorii de la clasă și profesorii de sprijin în webinarul Rei Plus: documente utile pentru educația incluzivă, din cadrul proiectului „Clasa Viitorului – Pedagogie Digitală”, realizat de Asociația Edu Apps.
VIDEO Întrebări și răspunsuri despre gestionarea situațiilor în care părinții refuză să accepte recomandările specialiștilor pentru elevii cu nevoi speciale
Profesor: Cum procedăm dacă un elev nu are absolut niciun document specific, problemele fiind vizibile, în vreme ce părinții nu cooperează. Este vorba despre cazul unui elev din clasa pregătitoare.
Georgiana Soare: Vă spun ce fac eu și ce am făcut și ceea ce permite legea. Avem un articol în lege, articolul 14, care menționează următoarele, adică vă pune în contextul următoare a idei, și anume că noi avem un ordin comun de funcționare.
Conform acestui ordin, pentru articolul 14 specifică spune că orice profesionist care interacționează cu un copil cu dizabilități și sau CES, de exemplu, cadrul didactic, consilier, profesor itinerant, psiholog, inclusiv preotul, are două lucruri de făcut.
Unu, are obligația de a informa familia. Dacă dumneavoastră ați observat că acel elev are nevoie de mai mult suport, primul pas trebuie să informați familia.
Informarea ce înseamnă? Eu de obicei îi chem pe părinți, vorbesc si cu cadrele didactice și le povestesc despre ce înseamnă orientarea școlară, ce presupune.
Dau la o parte etichetele și barierele care țin de copilul nu are nu știu ce problemă sau îi se va pune o patalama pentru tot restul vieții. Fac diferențierea între certificatul de încadrare în grad de handicap și cel de orientare școlară, după care îi dau inclusiv setul de documente tipizate, pentru că acestea sunt diferite în funcție de CJRAE, îi spun că am obligația de a semnala situația la DGASPC. Nu a fost nevoie să mă duc atât de departe cu situația.
A fost suficientă această informare, astfel încât părintele să înțeleagă că este nevoie de un specialist, să observe copilul, să-i facă o evaluare, pentru că este în beneficiul elevului.
Cu cât se întâmplă în clasele primare, cu atât intervenția are efect. Degeaba așteptăm clasa a V-a, pentru că acolo e mult mai greu de intervenit și lucrăm doar pe socio-emoțional cel mai adesea, mai puțin pe cognitiv. În clasele mici este mai ușor să se facă această recuperare, poate e o mică rămânere în urmă, poate e o situație nu prea gravă.
Ordinul nr. 1.985 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea şi intervenţia integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap, a orientării şcolare şi profesionale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi în vederea abilitării şi reabilitării copiilor cu dizabilităţi şi/sau cerinţe educaţionale speciale
Secţiunea 1 Identificarea şi evaluarea iniţială a cazurilor
Articolul 14
(1) Orice profesionist care interacţionează cu un copil cu dizabilităţi şi/sau CES, de exemplu cadrul didactic, consilierul şcolar, profesorul itinerant şi de sprijin, psihologul, medicul de familie, asistentul social, asistentul medical comunitar, mediatorul şcolar, preotul, membrii structurilor comunitare consultative şi alţii, are obligaţia de a informa familia şi de a semnala situaţia acestuia SPAS/DGASPC de sector, dacă copilul nu este deja încadrat în grad de handicap sau orientat şcolar/profesional, astfel încât acesta să beneficieze de diagnostic precoce şi intervenţie timpurie.
(2) SPAS/DGASPC de sector înregistrează sesizarea şi declanşează procedura de evaluare iniţială.
Chiar și dacă ar fi o situație mai gravă, tot este nevoie să informăm familia, să-i spuneți că aveți obligația de a da situația mai departe, dacă părinții nu demarează acest proces singur de evaluare.
Ce înseamnă să demareze procesul de evaluare? Adică documentul acesta vă face informarea mult mai oficială, trecută prin director și toată situația, iar informarea efectivă este că noi ne ducem către documentele tipizate, ce documente sunt necesare, care este numărul de telefon unde trebuie să sune și le dau pe toate pachet, sub formă de proces verbal, pentru că apoi există situația în care ne luăm cu alte lucruri, rezolvăm alte situații din clasă, și trece anul școlar și părintele spune, dar cadrul didactic nu m-a informat, eu nu știam de asta și atunci este bine să faceți informarea cât mai oficială.
Recomandarea mea este să dați și toate documentele, astfel încât părintele să fie clar informat și să ia o decizie în cunoștință de cauză.
Profesor: Care ar fi cel mai simplu şi util mod de abordare a situaţiilor în care părinţii elevilor cu nevoi speciale refuză să accepte recomandările specialiştilor şi implicit demararea demersului pentru obţinerea documentelor necesare pentru integrarea copilului în şcoală? Cum putem noi profesorii să-i ajutăm pe aceşti copii să facă faţă procesului educaţional, dacă părinţii refuză să recunoască că au un copil cu nevoi speciale?
Georgiana Soare: De obicei, la întâlnirile acestea care sunt mai delicate, în care deja simțim că este o barieră din partea părinților, nu sunt deschiși pentru evaluare, este bine să accesați sau să chemați la acea întâlnire toată echipa de specialiști pe care o aveți în acea unitate școlară sau care vă este arondată, în special recomand să fie prezent și consilierul școlar. Consilierul școlar are pârghiile lui de informare și de a gestiona anumite situații mai delicate, alături de director sau cine considerați că vă mai este util în susținerea acestei idei.
Întregul articol 14 conține exact acest lucru: Eu am obligația să vă informez și să dau mai departe către alte instituții, dacă dumneavoastră nu demarați acest proces.
Nu putem noi, o singură persoană, să rezolvăm toate problemele. Suntem o rotiță din întregul sistem. Noi ne facem bucata noastră de informare, iar părintele mai departe merge sau nu către această parte de evaluare.
Consilierul, la rândul lui, are partea lui de informare și își notează sau ține sub monitorizare întreaga situație. Are și el documentele lui specifice, astfel încât să ajute școala și părintele și profesorul de la clasă. Dacă nu, procesul natural care este?
Când avem un copil care nu este trecut prin acest proces de evaluare, se întâmplă diferite situații… Copilul probabil că nu va promova, din varii motive. Nu este o situație dorită, clar, dar în toate întâlnirile mele mai delicate sau mai conflictuale pe care le-am avut în diferite școli, le readuc aminte că învățământul de masă preuniversitar funcționează după un regulament de ordine interioară, după ROFUIP și că acela este valabil pentru toți elevii din acea școală, nu doar pentru unul, doi și al cincilea nu. Și atunci, cu toate aceste informări, părintele ușor-ușor conștientizează că în spate e o nevoie, că nu-i vrea nimeni răul și că lucrurile acestea sunt pentru a-l ajuta pe copil.
Noi, profesorii din clasă, din școală, nu putem să punem diagnostice, facem o simplă observație, observăm că este nevoie de mai mult.
Am făcut 10 etape cheie, exact pentru situațiile acestea. Ce se întâmplă dacă.. sau cum putem într-adevăr să îi ajutăm toți acești elevi. Este un PDF cu codul QR pe care puteți într-adevăr să-l scanați. Eu l-am printat în format mai mare și l-am dus în cancelariile mele, pentru că îmi apărea întrebarea asta atât de des și nu sunt tot timpul în școală.
Bun, am o situație care necesită mai multă atenție. Ce fac?
Identificarea, observația părinților. Cine observă? Poate să vină părintele către cadrul didactic să spună, știți, copilul meu, am observat că el se descurcă mai greu cu temele sau are un refuz sau nu doarme în noapte, are niște situații de panică, de criză și consider că ar trebui să-l vadă și un alt specialist. Avem chestionarul de scris, citit, dacă este vorba de tulburări de scris, citit, care se aplică la final, la jumătatea clasei a doua, conform legislației. E doar un link. Și avem acest articol 14 din Ordinul Comun care permite Informarea părinților. Deci, sunt mai multe căi în care noi facem identificarea, indiferent că vine de la părinți, de la cadre, de la un alt specialist care îl observă și așa mai departe.
După care este cadrul legal în vigoare.Specialistul pe care îl aveți alături în situația aceasta de informare sigur cunoaște toate aceste ordine, știe cum să le prezinte părinților, știe ce să scoată la imprimată și să le dea mai departe. Ce mai avem?
Avem evaluarea de specialitate, să zicem că acceptă și merge pe documentele tipizate, le-am pus aici sunt cele de la CJRAE Constanța, mai puțin cardul de programare, că e numărul de la CJRAE Constanța și fiecare CJRAE are numărul lui.
Am făcut identificarea, am informat, nu putem să îi obligăm. Cam așa lucrăm. Acestea sunt pârghiile și toți ceilalți pași, dacă e nevoie de facilitator, ce înseamnă facilitator, cine poate fi facilitator și toată procedura din spate. Deci pârghii și situații de rezolvare există. Unele se rezolvă mai ușor, altele cu mai multă muncă în spate.
10 etape-cheie ce pot fi parcurse pentru un elev cu CES integrat în învățământul de masă:
1 – Identificarea
- Observația părinților/cadrelor didactice/alt specialist
- Chestionar scris-citit-calcul
- Aplicarea art 14 ordinul comun
2 – Cadrul legal
3 – Evaluarea de specialitate
- Documente tipizate CJRAE/SEOSP
- Obținerea unui certificat CJRAE și/sau DGASPC
4 – Coduri – Descrierea codurilor ICD10
5 – Facilitator – Includerea unui facilitator conform art 64 din ordinul comun
6 – Adaptarea
- Adaptarea programelor școlare
- Recomandări generale – 9 forme
- Măsuri compensatorii
- Mediul școlar incluziv
7 – Resurse educaționale
8 – PIP/PEP/PEI
9 – PSI – Plan de servicii individualizat = PSI
10 – Evaluare Națională
- Condițiile de egalizare de șanse
- Brosura admitere liceu – lista locurilor speciale pentru elevii cu CES, broșură publicată de către fiecare ISJ
Notă Edupedu.ro:
Acesta este al treilea articol dintr-o serie de materiale despre educația incluzivă, realizate în colaborare cu profesorul de sprijin Georgiana Soare, care urmărește să ofere profesorilor de sprijin, profesorilor de la clasa, educatorilor, consilierilor școlari și directorilor de școli instrumente digitale și pedagogice concrete pentru aplicarea principiilor educației incluzive.
Partea a III-a: Răspunsurile Georgianei Soare la cele mai frecvente întrebări ale profesorilor despre educația incluzivă și sprijinul elevilor cu CES
- Georgiana Soare este profesor de sprijin/itinerant în domeniul Educației Incluzive pentru elevii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă din anul 2009, iar din anul 2019 este dezvoltator al platformelor icd10.ro și app.rei.plus și de 5 ani este și expert RED. Georgiana este licențiată în Psihopedagogie Specială și are un Master de Educație Integrată.
Foto: © Stokkete | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.