„Atunci când ai de trei ori mai multe medii sub cinci în mediul rural decât în mediul urban, în condițiile în care 40% dintre elevi sunt în mediul rural, asta este într-adevăr mai mult decât îngrijorător”, a declarat ministrul Cîmpeanu, la televiziunea publică, despre diferențele dintre rezultatele elevilor de la Evaluarea Națională 2022. „Îmi pare rău, o spun cu mare tristețe, parcă ar fi două țări diferite”, a precizat acesta.
- Afirmațiile ministrului vin în contextul în care în absolut toți anii de până acum, de la introducerea Evaluării Naționale și până în prezent, procentele de note sub 5 din rural au fost de câteva ori mai mari ca în urban, potrivit datelor Ministerului Educației.
Potrivit raportului Ministerului Educației, la Limba română, înainte de contestații, peste 23% din elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au luat note sub 5, iar în mediul urban aproape 8% dintre ei au note între 1 și 4.99.
La matematică, diferența dintre rural și urban este de peste 22%. Dacă în mediul rural peste 36% dintre elevi au note sub 5 la matematică, în mediul urban sunt aproape 14% cu note între 1 și 4.99.
Ministrul a spus că acest decalaj trebuie diminuat: „Aș vreau să spun că am început, am selectat 1415 școli pentru a fi finanțate cu granturi de până la 200 de mii de euro, inclusiv pentru această parte de pregătire, nu numai pentru pregătire. Majoritatea covârșitoare este în mediul real din grupul acestor școli. Trebuie făcute foarte multe lucruri pentru diminuarea acestui decalaj.”
Moderatoare: În ce ar consta această pregătire? Ce anume trebuie să se întâmple în școlile din mediul rural pentru ca aceste diferențe să se reducă?
Sorin Cîmpeanu: În primul rând, pentru a fi mai pregătit, trebuie să mergi la școală, trebuie să fie redus abandonul școlar. Ca să reduci abandonul școlar ai nevoie de o serie de măsuri integrate. Integrate înseamnă că ai nu numai măsuri ce țin direct de educație, ci ai și măsuri care, spre exemplu, consideră eligibile cheltuieli pentru participarea celor copiii în tabere și în excursii, în stațiuni românești, este vorba de copii care nu au ieșit și niciodată din localitatea sau județul lor. Este vorba de asigurarea unei mese în școală. Asta este un factor important pentru a determina părintele de a-și trimite copilul la școală. (…) E vorba de posibilitatea de a achiziționa echipamente sportive sau IT din aceste proiecte. Deci, lucruri care, pe mai multe pariere, să facă școală mai atractivă, dar dincolo de toate aceste măsuri de sprijin, pentru că sunt doar măsuri de sprijin, rolul profesorului este absolut determinant, rolul profesorului și, nu în ultimă instanță, conținutul materiei, iar conținutul va fi puternic revizuit, vă garantez acest lucru, începând cu septembrie 2023, când vom avea planul cadru și curriculum nou la liceu, și planuri solid revizuite pentru gimnaziu și învățământ primar. Toate aceste lucruri ar putea fi puse în practică într-o manieră cu adevărat altfel, pentru că până acum am avut doar cosmetizări ale acestor lucruri doar atunci când vom avea adoptat pachetul legislativ de implementare a proiectului România educată.
Moderatoare: Și pe profesori cum îi veți determina să se ducă să predea la țară, pentru că și asta este o problemă destul de importantă?
Sorin Cîmpeanu: Sunt prevăzute o serie de măsuri foarte eficiente, am propus deja pentru școlile din mediul rural, atunci când nu se poate constitui o clasă cu un număr minim de elevi, finanțarea, care în momentul de față se face exclusiv per elev, să poată fi făcută per formațiune de studiu. În acest fel, putem să susținem finanțarea școlilor din mediul rural, finanțare din care, sigur că da, pot fi plătiți și profesorii. Partea de digitalizare, proiectul la care țin foarte mult de a avea o tablă interactivă în fiecare sală de clasă va fi de un impact major mai ales în mediul rural, nu numai prin consolidarea competențelor digitale și prin modul mai îngrijit în care profesorii vor preda, știind că ceea ce scriu pe tablă se transferă automat în device-urile elevilor. (…)
Ponderea copiilor din mediul rural care au luat medii sub 5 la Evaluarea Națională este de aproape trei ori mai mare decât în cazul elevilor din mediul urban, potrivit unei analize realizate de fundația World Vision pe baza rezultatelor la Evaluarea Națională, publicate joi. Mai multe detalii aici.
Informații de context
Amintim că Edupedu.ro a scris anul trecut, Sorin Cîmpeanu a anunțat că propune ca școlile cu puțini elevi să primească o finanțare “per formațiune de studiu”, care să fie introdusă pe lângă finanțarea per elev folosită în prezent. Această propunere ar urma să fie în noua Lege a Educației Naționale.
“Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare să spunem de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major.”, a declarat la acea vreme ministrul Cîmpeanu.
Ce înseamnă costul standard per elev
În februarie 2022, guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunțat atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Mai multe detalii aici.
Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:
- costul pentru cheltuielile cu salariile și
- costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.
Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
- finanţarea de bază,
- finanţarea complementară,
- finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
- cheltuieli cu pregătirea profesională;
- cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
- cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Citește și:
Singura medie de 10 la Evaluarea Națională 2022 în județul Olt a fost obţinută de o elevă a unei școli din mediul rural
World Vision România: Aproape unu din trei copii din mediul rural a luat sub 5 la examen, față de unul din 10 în urban / De zece ori mai multe medii de 10 la oraș, comparativ cu elevii de la sate
ANALIZĂ Procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen / Cîmpeanu: Subiectele au fost extrem de bine formulate
Foto: © Antoniodiaz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.