Sorin Cîmpeanu, despre diferențele urban-rural de la Evaluarea Națională 2022: O spun cu mare tristețe, parcă ar fi două țări diferite

4.539 de vizualizări
Foto: © Antoniodiaz | Dreamstime.com
„Atunci când ai de trei ori mai multe medii sub cinci în mediul rural decât în mediul urban, în condițiile în care 40% dintre elevi sunt în mediul rural, asta este într-adevăr mai mult decât îngrijorător”, a declarat ministrul Cîmpeanu, la televiziunea publică, despre diferențele dintre rezultatele elevilor de la Evaluarea Națională 2022. „Îmi pare rău, o spun cu mare tristețe, parcă ar fi două țări diferite”, a precizat acesta.
  • Afirmațiile ministrului vin în contextul în care în absolut toți anii de până acum, de la introducerea Evaluării Naționale și până în prezent, procentele de note sub 5 din rural au fost de câteva ori mai mari ca în urban, potrivit datelor Ministerului Educației.

Potrivit raportului Ministerului Educației, la Limba română, înainte de contestații, peste 23% din elevii de clasa a VIII-a din mediul rural au luat note sub 5, iar în mediul urban aproape 8% dintre ei au note între 1 și 4.99.

Foto: Captură – Dosar Evaluare Națională 2022

La matematică, diferența dintre rural și urban este de peste 22%. Dacă în mediul rural peste 36% dintre elevi au note sub 5 la matematică, în mediul urban sunt aproape 14% cu note între 1 și 4.99.

Foto: Captură – Dosar Evaluare Națională 2022

Ministrul a spus că acest decalaj trebuie diminuat: „Aș vreau să spun că am început, am selectat 1415 școli pentru a fi finanțate cu granturi de până la 200 de mii de euro, inclusiv pentru această parte de pregătire, nu numai pentru pregătire. Majoritatea covârșitoare este în mediul real din grupul acestor școli. Trebuie făcute foarte multe lucruri pentru diminuarea acestui decalaj.”

Moderatoare: În ce ar consta această pregătire? Ce anume trebuie să se întâmple în școlile din mediul rural pentru ca aceste diferențe să se reducă?

Sorin Cîmpeanu: În primul rând, pentru a fi mai pregătit, trebuie să mergi la școală, trebuie să fie redus abandonul școlar. Ca să reduci abandonul școlar ai nevoie de o serie de măsuri integrate. Integrate înseamnă că ai nu numai măsuri ce țin direct de educație, ci ai și măsuri care, spre exemplu, consideră eligibile cheltuieli pentru participarea celor copiii în tabere și în excursii, în stațiuni românești, este vorba de copii care nu au ieșit și niciodată din localitatea sau județul lor. Este vorba de asigurarea unei mese în școală. Asta este un factor important pentru a determina părintele de a-și trimite copilul la școală. (…) E vorba de posibilitatea de a achiziționa echipamente sportive sau IT din aceste proiecte. Deci, lucruri care, pe mai multe pariere, să facă școală mai atractivă, dar dincolo de toate aceste măsuri de sprijin, pentru că sunt doar măsuri de sprijin, rolul profesorului este absolut determinant, rolul profesorului și, nu în ultimă instanță, conținutul materiei, iar conținutul va fi puternic revizuit, vă garantez acest lucru, începând cu septembrie 2023, când vom avea planul cadru și curriculum nou la liceu, și planuri solid revizuite pentru gimnaziu și învățământ primar. Toate aceste lucruri ar putea fi puse în practică într-o manieră cu adevărat altfel, pentru că până acum am avut doar cosmetizări ale acestor lucruri doar atunci când vom avea adoptat pachetul legislativ de implementare a proiectului România educată.

Moderatoare: Și pe profesori cum îi veți determina să se ducă să predea la țară, pentru că și asta este o problemă destul de importantă?

Sorin Cîmpeanu: Sunt prevăzute o serie de măsuri foarte eficiente, am propus deja pentru școlile din mediul rural, atunci când nu se poate constitui o clasă cu un număr minim de elevi, finanțarea, care în momentul de față se face exclusiv per elev, să poată fi făcută per formațiune de studiu. În acest fel, putem să susținem finanțarea școlilor din mediul rural, finanțare din care, sigur că da, pot fi plătiți și profesorii. Partea de digitalizare, proiectul la care țin foarte mult de a avea o tablă interactivă în fiecare sală de clasă va fi de un impact major mai ales în mediul rural, nu numai prin consolidarea competențelor digitale și prin modul mai îngrijit în care profesorii vor preda, știind că ceea ce scriu pe tablă se transferă automat în device-urile elevilor. (…)

Ponderea copiilor din mediul rural care au luat medii sub 5 la Evaluarea Națională este de aproape trei ori mai mare decât în cazul elevilor din mediul urban, potrivit unei analize realizate de fundația World Vision pe baza rezultatelor la Evaluarea Națională, publicate joi. Mai multe detalii aici.

Informații de context

Amintim că Edupedu.ro a scris anul trecut, Sorin Cîmpeanu a anunțat că propune ca școlile cu puțini elevi să primească o finanțare “per formațiune de studiu”, care să fie introdusă pe lângă finanțarea per elev folosită în prezent. Această propunere ar urma să fie în noua Lege a Educației Naționale.

“Voi susține – și sper să am succes în rândul colegilor din comitetul interministerial – o schimbare profundă a sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar. Avem exclusiv finanțarea per elev, avem costul standard per elev cu cele două componente. Dacă ne gândim că în școlile din mediul rural, susținând echitatea, avem clase în care sunt 4, 5 și 6 elevi, acele clase vor beneficia de o finanțare să spunem de 4-5 ori mai mică decât o clasă cu 26 de elevi. Ceea ce, dacă suntem serioși, nu ne poate genera rezultatele pe care le așteptăm. Pentru că profesorii sunt aceiași, trebuie să predea același lucru, au aceleași salarii, or finanțarea e de 4-5 ori mai mică. Pe lângă finanțarea per elev, să introducem în aceste situații speciale finanțarea per formațiune de studiu. Sigur, aceasta va însemna un efort bugetar major.”, a declarat la acea vreme ministrul Cîmpeanu.

Ce înseamnă costul standard per elev

În februarie 2022, guvernul a aprobat majorarea costurilor standard per antepreşcolar/ preşcolar/ elev pentru anul 2022, valoarea coeficientului 1 pentru cheltuielile salariale ajungând la 6.386 lei, iar cel pentru cheltuielile materiale la 485 lei, după cum a anunțat atunci purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Mai multe detalii aici.

Școlile din România primesc finanțare de la nivel central în baza unui cost standard pe elev. Acesta este decis în fiecare an prin hotărâre de guvern și are două componente de bază:

  1. costul pentru cheltuielile cu salariile și
  2. costul pentru cheltuielile cu bunurile și serviciile, pregătirea profesională, evaluarea elevilor.

Acest coeficient se calculează diferit în funcție de zona de temperatură în care este școala, de numărul elevilor/copiilor pe care îi are înscriși și de tipul de școală/grădiniță.

Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:

  1. finanţarea de bază,
  2. finanţarea complementară,
  3. finanţarea suplimentară.

Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:

  • cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
  • cheltuieli cu pregătirea profesională;
  • cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
  • cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Citește și:
Singura medie de 10 la Evaluarea Națională 2022 în județul Olt a fost obţinută de o elevă a unei școli din mediul rural 
World Vision România: Aproape unu din trei copii din mediul rural a luat sub 5 la examen, față de unul din 10 în urban / De zece ori mai multe medii de 10 la oraș, comparativ cu elevii de la sate
ANALIZĂ Procentul mediilor peste 5 la Evaluarea Națională 2022 a ajuns pentru prima dată peste nivelul dinaintea introducerii camerelor de luat vederi în sălile de examen / Cîmpeanu: Subiectele au fost extrem de bine formulate

Foto: © Antoniodiaz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


5 comments
  1. Noi suntem o țară diferită, față de Europa în general. Vă puteți imagina că sunt examene în afară unde, la matematică, ai voie cu formulele în față? Asta pentru că ei vor să testeze inteligența, nu memoria. Sau sisteme educaționale în care anosta critică literară – mascată sub denumirea de comentariu – e înlocuită cu scriere creativă, lectură și jocuri de rol? La noi e critică literară, din scurt, să sară neuronul! Burta pe carte și milităria jos din pod, că suntem la școală, nu la teatru, cu jocuri de rol și alte farafastâcuri! Și așa se face că din 70 încoace meditatorul îți dă calupul de comentarii, pe care le memorezi cu caietul la piept și bătând mărunt din buze. Iar după ce se încheie examenul totul se evacuează instant, în drum spre litoral.
    Ăsta e învățământul românesc!

  2. In legătura cu discuțiile generate de rezultatele de la EN 2022, am urmatoarele aspecte de sesizat:
    1. Este bine de văzut câți elevi nu au fost “băgați” in examen. Sunt mulți profesori care ii lasă corigenți pe elevi sau ii trec clasa, dar “le sugerează” sa nu se prezinte la examen. Aceasta practica se regăsește și in școlile gimnaziale, dar și in licee. Se întâmpla așa deoarece unii profesori nu vor sa își strice reputația avand elevi picați la EN sau la BAC. In unele scoli acest lucru se întâmpla la sugestia directorilor pentru ca scoala sa aibă procent mai mare de promovabilitate.
    2. Discutiile despre câți elevi au note/ medii peste 5 sau sub 5 la EN sunt inutile atâta timp cât la admiterea in liceu nu conteaza acest aspect. Astfel se poate observa ca elevi cu note de 2 sau 3 la matematica intra la liceu, la clase de matematica-informatica.
    3. A luat amploare fenomenul de copiat folosind diverse site-uri, platforme, aplicații, device-uri. Și asta se întâmpla atat la testele de la clasa, dar și la temele pe care elevii le au de făcut. Ca urmare a existentei acestor facilitați, a apărut un aspect negativ care este din ce in ce mai vizibil: elevii nu mai sunt atenți la ore și nici activi, dornici de interacțiunea fireasca cu profesorii lor pentru a înțelege și lucra suficient și eficient la ore.
    4. Numărul mare de elevi din clase și programa foarte densa sunt alți factori care îngreunează activitatea profesorilor de limba romană si matematica.
    La o scoala privată din Bucuresti, elevii de clasa a 8-a au avut 10 ore de limba romană și 10 ore de matematica pe săptămâna, in clasa fiind 16 elevi ( din care 1 elev a fost lăsat corigent!). La școlile de stat, sunt 4 ore de limba romană și 4 ore de matematica pe săptămâna, iar clasele din urban au adesea peste 30 de elevi. Se pot compara rezultatele?
    5. Se discuta foarte mult despre meditatii. Meditațiile nu pot suplini activitatea de la clasa, nici a profesorului și nici a elevului. Ele sunt bune pentru a fixa sau a aprofunda ceea ce se face la clasa, pentru a recapitula lecții/ capitole din clasele anterioare, pentru pregătirea elevilor capabili de performanța și dornici de a participa la olimpiade și concursuri.
    Ceea ce se întâmpla acum este in multe cazuri un “malpraxis”. Acest aspect ii vizează și pe unii profesori care nu fac ceea ce trebuie, dar mai ales pe foarte mulți elevi. Acesti elevi considera ca dacă fac meditatii nu trebuie sa mai fie atenți și sa participe la ore, nu vor sa facă temele sau sa învețe ceea ce profesorul de la clasa le cere. Parintii stau liniștiti și impacati ca i-au dat sa facă “puțină” meditatie și din lipsa de timp sau acordandu-le prea multă încredere copiilor nu mai țin o legătura eficientă cu scoala.
    Concluzia:
    Faptul ca avem mai mulți elevi cu medii peste 5 și ca sunt cele mai bune rezultate din ultimii 11 ani este o “imbatare cu apa rece”. Realitatea percepută de un om de la catedra este alta decât cea prezentată in statistici!

    1. În legătură cu observația dvs. de la punctul 1: nu e totuși normal ca un elev despre care profesorul e sigur că va pica examenul, să nu fie trecut clasa? De ce ar fi lăsatul de corigenți o „practică” menită să dea bine la statistici?

  3. Sunt doua țări diferite, pentru că în mediul urban sunt părinți care au salarii bune copiii lor fac meditații ani de zile și părinți din mediul rural cu venituri proaste ,iar copiii lor nu fac meditații.Daca la oraș nu ar exista meditațiile,rezultatele ar fi asemanatoare.Asta este realitatea,învățământul este praf și pulbere și asta este ,,Romania educata”

  4. Vorbe goale, debitate de Tâmpeanu. Ca și Funeriu, care a declarat că părinții sunt vinovați pentru rezultatele obținute la școală de copii. Recunosc că sunt și copii, cărora nu le place școala, dar sunt și copii, care vor să învețe, dar nu sunt susținuți, în primul rând de școală, probabil că acasă nu au condiții de a învăța. Ministerul, nu le-a dat, cum a promis tablete și laptopuri, copiilor săraci, nu i-a ajutat cu nimic, iar învățământul online, a fost praf, pentru căunii profesori, au stat bine-merci acasă și doar și-au luat salariile și nu au făcut nicio oră.Nici profesorii, unii dintre ei, nu s-au interesat de soarta lor, nu s-au implicat să îi ajute să învețe bine. Ei au mers pe conceptul comunist: “e prost, nu îmi bat capul cu el”. Profesorii, nu ajută toți copiii în mod egal, îi ajută doar pe cei care fac meditații cu ei sau primesc diferite cadouri în bani, parfumuri scumpe și bijuterii. Profesorii, doar țipă că au salarii mici. Domnilor profesori, ca să aveți salarii mari, predați cum trebuie la clasă, numai favorizați elevi, în detrimentul altora, pentru că se vede foarte clar, de ce unii părinți, muncesc foarte mult, pentru a-și trimite copiii la școli private sau fac homeschooling acasă (cu toate că nu va fi niciodată reglementat, că deh, trebuie să ținem niște bugetari puturoși în funcție), în loc să îi trimită la școlile de stat și eu, susțin homeschooling-ul și școlile private, pentru că la stat, și-au bătut joc de noi și profesorii și Ministerul învățământului, cu tot felul de experimente și idei scoase din mințile goale ale unora

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministrul Educației: Decizia a fost luată. Evaluarea Națională și Bacalaureatul se vor susține. În învățământul profesional, vocațional și postliceal examenele de competențe vor fi numai pe bază de proiect

Ministrul Educației a anunțat că decizia a fost luată și că examenele de Bacalaureat și Evaluarea Națională se vor susține. Monica Anisie a răspuns astfel la Digi 24, celor care…
Vezi articolul

Calendarul simulărilor susținute de clasele a VIII-a și a XII-a a fost publicat în Monitorul Oficial: Simularea de Evaluare Națională și BAC 2020 începe în 23 martie

Simularea Evaluării Naționale “se organizează numai pentru elevii claselor a VIII-a”, iar la simularea probelor scrise de Bacalaureat “participă numai elevii claselor a XII-a și a XIII-a”, a decis Ministerul…
Vezi articolul