Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat miercuri la RFI că a ales să rămână în funcție în pofida criticilor și a măsurilor de austeritate pe care le-a impus în sistem, afirmând că decizia sa de a-și sacrifica imaginea politică „a fost o formă de patriotism”. Declarația vine în contextul în care profesorii și sindicatele reclamă tocmai aceste măsuri ca fiind nocive pentru educație și cer demisia ministrului în stradă de mai bine de o lună.
- „Aceste măsuri au venit, repet, pe o latură fiscal-bugetară și au fost determinate și de constrângerile pe care eu le-am pus. Ca ministru am spus «bun, eu accept să-mi sacrific imaginea, să nu mai fiu ministru legat de reforme, ci de austeritate, dar nu vreau să am oameni dați afară și nu vreau să am tăiate salarii»”, a spus David. Detalii mai jos
Oficialul a mărturisit la postul de radio că, după ce a preluat al doilea mandat, în iulie, și-a dat seama că va trece din postura de „ministru al reformelor” la cea de „ministru al austerității”. În acel moment, spune David, ar fi fost oportun să plece, dar a decis să rămână.
„Dacă ar fi fost după mine, ar fi trebuit să-mi dau demisia înainte de 8 iulie, după ce am preluat al doilea mandat, am realizat că dintr-un ministru al reformelor, mă voi transforma într-un ministru al austerității, pentru că a apărut grozăvia, ca să spun așa, financiar-bugetară și acela era un moment, din punct de vedere personal, excelent să plec”.
Ministrul susține însă că a cântărit interesul țării înaintea celui personal. Acesta a explicat că o eventuală plecare înainte de evaluările internaționale ale agențiilor de rating ar fi transmis un semnal negativ și ar fi riscat stabilitatea economică.
- „Problema este că uneori, un ministru trebuie să hotărască la ce se uită, se uită la interesul personal sau se uită la țară. Dacă ministrul Educației pleca înainte de evaluarea ECOFIN din 8 iulie, înainte de evaluarea S&P din iulie, înainte de evaluarea Fitch din august, înainte de evaluarea pe care o așteptăm de la agenția Moody’s, semnul era foarte prost și, Doamne ferește, puteam contribui la o încadrare a țării în categoria junk, ceea ce ne punea la risc salarii, burse, pensii, ajutoare sociale. Deci asta a fost opțiunea mea, de a fi un ministru responsabil, în primul rând pentru țară, nu pentru mine și pentru imaginea mea. Dacă vreți, pentru unii poate părea o chestie exagerată, pentru mine a fost o formă de patriotism”.
În continuare, Daniel David a spus că demisia ar fi acum cea mai simplă soluție, dar că aceasta ar trebui privită din perspectiva responsabilității asumate față de profesori și elevi.
- „Și acum, pentru mine, cel mai simplu ar fi să-mi dau demisia. Întrebarea e: este înțelept să ceri demisia unui ministru, sigur, asta din perspectiva sindicatelor, este înțelept să ceri demisia unui ministru care a filtrat măsurile fiscal-bugetare, prin repere educaționale, salvând salarii și burse până la sfârșitul anului?”.
Referindu-se la pachetul de austeritate, ministrul a subliniat că a acceptat sacrificiul imaginii sale, dar a pus condiția ca profesorii să nu rămână fără locuri de muncă și ca salariile să nu fie reduse.
„Aceste măsuri au venit, repet, pe o latură fiscal-bugetară și au fost determinate și de constrângerile pe care eu le-am pus. Ca ministru am spus «bun, eu accept să-mi sacrific imaginea, să nu mai fiu ministru legat de reforme, ci de austeritate, dar nu vreau să am oameni dați afară și nu vreau să am tăiate salarii» și atunci au apărut aceste, dacă vreți, alternative, mărirea normei, schimbarea raportului pentru plata cu ora și celelalte măsuri pe care încă o dată spun: le-am constrâns mereu de principiul naționalității și pot argumenta, n-avem timp acuma, poate cândva vom avea timp să discutăm. Fiecare măsură, chiar dacă nu corespunde celor mai bune practici europene, o găsiți. Sau fiecare indicator poate fi găsit într-una din țările vestice, inclusiv 30 de copii la nivel de liceu, de exemplu, ca număr maxim”.
David a precizat și că limita de 30 de elevi la clasă, stabilită pentru liceu, nu este obligatorie, ci ține de solicitarea fiecărei școli: „Și atenție, și aici vreau să precizez un lucru: limita, de exemplu, de 30, pentru o clasă de liceu nu ne obligă să avem 30, nu ne obligă nimeni să trecem peste 30. Nu ministerul obligă, ci școala cere și e responsabilitatea școlii să ceară, dacă școala se pune de acord că «da, doresc să am 32 într-o clasă de liceu» și dacă am infrastructura necesară. Ministerul nu impune să faci acest lucru. Nu-ți impune, deci să fie foarte clar, este decizia școlii (…)”.
Declarații anterioare despre „sacrificiul” mandatului
Ministrul Daniel David a vorbit în mai multe rânduri despre rolul său de „ministru de sacrificiu”. Luni, 8 septembrie, la Euronews România, oficialul a spus că „a acceptat sacrificiul de a deveni dintr-un ministru al reformei într-unul al austerității de dragul de a salva salariile și bursele până la sfârșitul anului”. Acesta a recunoscut că a fost aproape să-și dea demisia, după criticile venite inclusiv din interiorul coaliției de guvernare.
- „Ar trebui să intru în istorie ca un ministru curajos, care nu a fugit să-i fie bine sau ușor. (…) Pentru mine cel mai ușor era să plec”, a afirmat David.
Anterior, pe 25 iunie, într-o postare pe pagina de Facebook a ministerului, ministrul explica faptul că este „pregătit să fie ministru de sacrificiu”, asumându-și criticile pentru măsurile anunțate. Atunci a prezentat principalele reforme ce urmau să fie aplicate: modificarea burselor, creșterea normei didactice, schimbarea plății cu ora și comasarea unor școli.
- „Eu sunt pregătit să fiu acum un ministru de sacrificiu, dispus să ducă și criticile ticăloase (…) și pe cele justificate (politic și uman), de dragul binelui nostru comun pe termen mediu-lung! (…) Pot înțelege însă ca psiholog că, emoțional, nu ai cum să fii mulțumit de măsuri de criză”, a transmis atunci ministrul.
Context: Protestele profesorilor și prima zi de școală
Nemulțumirile din educație au escaladat odată cu intrarea în vigoare a Legii 141/2025, care aduce modificări majore în organizarea școlilor. Măsurile prevăzute – printre care creșterea normei didactice cu 2-4 ore, comasarea a sute de unități de învățământ, majorarea numărului de elevi la clasă și reducerea plății cu ora – au fost criticate de sindicate, care le consideră abuzive și dăunătoare calității educației.
Protestele profesorilor au culminat chiar în prima zi de școală, luni, 8 septembrie, când aproximativ 20.000 de cadre didactice au protestat la București, cerând demisia ministrului Educației și abrogarea noilor măsuri. Sindicaliștii au avertizat că protestele vor continua și că „greva generală nu este exclusă”. În replică, Daniel David a spus că solicitarea de demisie i se pare „puțin neinspirată” și că școala „se desfășoară normal” începând cu 9 septembrie.