În documentele oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării din România, Inteligența Artificială încă nu există explicit menționată. În schimb, profilul absolventului de gimnaziu și de liceu menționează gândire critică, autonomie digitală, evaluarea surselor, responsabilitate online și înțelegerea impactului tehnologiei asupra societății. Cu astfel de competențe ar trebui să iasă echipat un absolvent din sistemul de învățământ. Așa că întrebarea devine inevitabilă: este pregătită școala românească pentru alfabetizarea AI? Alin Cîndea, coordonatorul educațional al Logiscool România, spune într-un interviu pentru Edupedu.ro că răspunsul nu este simplu, ba chiar „e foarte complicat. Din perspectiva mea, lucrând deja cu mulți elevi, de la cei micuți de clasa pregătitoare până la elevi de liceu, nu cred că școala românească este pregătită pentru tranziția aceasta atât de accelerată spre zona de AI.”
- Edupedu.ro împreună cu Logiscool România lansează secțiunea AI la școală, în care vor fi publicate opinii ale experților, analize despre tehnologia care transformă lumea, ghiduri și materiale didactice, bune practici în integrarea inteligenței artificiale la clasă.
- Alfabetizarea AI are toate șansele să devină un „minim” educațional – la fel cum alfabetizarea digitală a ajuns, în urmă cu 10–15 ani, o nevoie de bază. Deocamdată însă, în România, expunerea copiilor la aceste teme nu e uniformă: depinde mult de școală, de profesor și de context, iar unele clase ajung să discute despre AI, altele deloc. În spațiul rămas neacoperit, mediul privat este singurul care s-a adpatat rapid; Logiscool este unul dintre exemplele care abordează AI ca parte dintr-un set mai larg de competențe digitale – cu accent pe înțelegere, utilizare responsabilă și siguranță.
Alin este la bază inginer, absolvent de Electronică și Telecomunicații. A intrat în zona de educație încă din studenție, când a început să lucreze ca trainer la Oradea. „Am activat foarte mult în ONG-uri studențești și îmi plăcea să-i învăț pe alții, să lucrez cu oamenii. A venit oportunitatea Logiscool și mi-am dat seama că mă atrage zona de educație, în special cea digitală. Pentru că are legătură cu ceea ce am terminat eu la bază, fiind pasionat de tehnologie.”
După cinci ani în organizație, poartă „două pălării”: predă în continuare la Oradea și este coordonator educațional la nivel național în organizație. Experiența lui combină contactul direct cu elevii cu o privire mai largă asupra sistemului.
O școală care schimbă greu viteza
Alin a terminat liceul în 2017, la profil mate-info. „Am făcut un pic de C++, dar la nivel destul de bază. Când am ajuns în facultate, mi-am dat seama că lucrurile sunt mult mai variate de atât.” În mai puțin de zece ani, diferența este majoră. „Mă gândesc la cât de mult a evoluat tehnologia în perioada asta scurtă de timp, lucrurile s-au schimbat enorm. Unele licee chiar duc discuțiile pe zona de informatică la un nivel destul de avansat, ceea ce e impresionant,” spune el.
În programele pe care de derulează Logiscool, elevii de liceu sunt evaluați înainte de a intra în anumite module. Rezultatele sunt surprinzătoare, precizează Alin Cîndea. „Am întâlnit elevi de liceu care au un nivel mai avansat ca al studenților din anul I sau anul II de facultate. Dar am observat o discrepanță foarte mare între licee. Sunt licee foarte bune, cu un etalon de performanță foarte ridicat, și sunt licee unde nivelul este ceva mai scăzut.”
Problema nu este doar de curriculum, spune el, ci de ritm. „Schimbările în zona de educație se întâmplă greu. Sunt de lăudat noile planuri-cadru și noile programe școlare care vin cu actualizări benefice, dar practica de multe ori ne omoară. Lucrurile durează mult mai mult decât ne-am dori și vedem deja cât de repede se schimbă toate acestea de la un an la altul.”
Tehnologie există. Formare, mai puțin.
Unul dintre blocajele majore nu este lipsa echipamentelor, ci lipsa formării, crede reprezentantul companiei: „Avem școli care și-au renovat laboratoare, au luat echipamente, table inteligente, roboței. Primim foarte multe solicitări în direcția următoare: avem nevoie de ajutor, cum să folosim o tablă inteligentă sau am primit roboței și nu știm cum să-i pornim. Nivelul este mult mai scăzut.”
Acesta precizează că nu a sesizat o reticență ostilă a profesorilor față de tehnologie, ci este vorba despre lipsa de sprijin sistemic. „Nu este neapărat o reticență, problema este faptul că nu sunt formați. Probabil trebuie să existe programe la nivel de sistem sau independente care să le dea siguranță, să le dea încredere că ceea ce fac, fac profesionist”, spune Alin. În opinia lui, o soluție realistă ar fi un parteneriat public-privat care să accelereze adaptarea. „O metodă fezabilă de a implementa noile tehnologii eficient ar fi printr-un parteneriat public-privat, pentru că știm cu toții că schimbările din zona de educație se întâmplă greu.”
Ce înseamnă AI la 6 ani?
La Logiscool, copiii încep de la 6 ani. „Ei sunt digital explorer-i. Cam 6 ani e vârsta în care copiii încep să ia contact mai mult sau mai puțin cu lumea digitală.” La această vârstă nu se discută despre modele de limbaj sau algoritmi. Se lucrează cu roboței, secvențe logice, instrucțiuni simple. „Înainte să știi să citești și să scrii este mai greu să folosești ecranele să faci ceva mai complex. Dar bazele se pot pune de atunci, este momentul în care pot înțelege această secvență de gândire logică,” spune acesta.
În ciclul primar, „elevii discută de mici elemente de AI în lecții: îi învățăm să genereze o imagine cu AI, să genereze un sunet, aplicații simple pentru a face cunoștință cu tehnologia.”
Pentru copiii mici, exercițiile sunt concrete. „Avem diverse quiz-uri în care le dăm imagini generate cu AI și imagini reale și discutăm care sunt elementele care pot indica faptul că o imagine nu este reală. Avem dezbateri pe tema asta.”
Urmează etapa de „digital discovery”, unde apar și primele discuții aplicate pe tehnologia AI. „Aici vorbim despre parole, despre amprentă digitală. E foarte important în clasele primare să înțeleagă că tot ce postează online poate avea repercusiuni în viitor.”
Mai importantă decât fascinația pentru instrument este dezvoltarea discernământului, spune Alin: „Din ciclul primar încercăm să le dezvoltăm zona de gândire critică, pe care o consider o abilitate cheie.”
Pentru gimnaziu, lucrurile merg mai departe. „În gimnaziu ne focusăm mult pe zona de programare, pentru că este o abilitate cheie și ajută la dezvoltarea gândirii logice. Le arătăm cum funcționează aplicațiile din lumea reală.”
În clasele a VII-a și a VIII-a, elevii pot ajunge la Python și la module de data science. „Acolo facem inclusiv partea de AI, discutăm despre diverse modele, intrăm mai în detaliu tehnic despre cum funcționează AI, cum ia decizii, de ce unele informații pot fi adevărate, altele nu, de ce halucinează.”
Discuția despre etică nu este lăsată la final. „Nu tehnologia va face foarte mult diferența, ci capacitatea noastră de a ne adapta”, spune Alin Cîndea.

Redăm interviul integral cu Alin Cîndea, Head of Education Logiscool România:
Alin Cîndea: „Eu sunt la bază inginer, am terminat electronică și telecomunicații, nu m-am dus neapărat spre zona tehnică, cum era de așteptat și am intrat în zona de educație. Încă din studenție lucrez la Logiscool. Am început ca trainer aici pe zona de programare pentru copii, la școala noastră din Oradea. Dacă îmi amintesc bine, în anul trei de studenție am început, a fost o provocare pentru mine. Am activat foarte mult în ONG-uri studențești și îmi plăcea să-i învăț pe alții, să lucrez cu oamenii și a venit oportunitatea Logiscool. Mi-am dat seama că mă atrage zona de educație și tot ce ține de sfera aceasta, în special cea digitală. Pentru că are și legătură cu ceea ce am terminat eu la bază, fiind pasionat de tehnologie. Îmi place să încerc, să testez. Am chiar 5 ani acum, în ianuarie, de când sunt aici. Și acum încă mai am câteva grupe de tineri cu care lucrez aici, la Oradea. Acum am două pălării, pentru că, pe lângă activitatea mea de la Oradea, am trecut și în echipa mare a Logiscool România drept consilier pe zona educațională, pentru că deja aveam experiență, cunosc destul de bine tot ce ține de partea educațională, atât la nivel local cât și la nivel național.
Edupedu.ro: Ce ți-ar fi plăcut să afli despre tehnologie chiar din facultate sau poate din liceu?
Alin Cîndea: Dacă mă gândesc la liceu, să fac o comparație cu vremea de acum, deși nu a trecut foarte mult timp de atunci, eu am terminat în 2017 liceul, dar mă gândesc la cât de mult a evoluat tehnologia în perioada aceasta scurtă de timp, de nici 10 ani, lucrurile s-au schimbat enorm. Eu am terminat mate-info, am făcut partea de programare cât de cât, am făcut un pic de C++, dar la nivel destul de bază. Pe lângă asta, ce mai făcusem la TIC. Când am ajuns în facultate, mi-am dat seama că lucrurile sunt mult mai variate de atât. Însă acum știu din practică, din ce mai discutăm cu elevii noștri, că lucrurile s-au schimbat destul de mult. Unele licee chiar duc discuțiile, mai ales pe partea de informatică, la un nivel destul de avansat, ceea ce e chiar impresionant, mai ales că noi la Logiscool lucrăm și cu tineri de liceu.
Edupedu.ro: Cum vin elevii la voi, sunt pregătiți? La ce nivel sunt?
Alin Cîndea: Noi îi evaluăm, avem anumite teste pe care ei le dau în procesul acesta și ne dăm seama că nivelul lor chiar e destul de avansat, adică în multe situații am întâlnit elevi de liceu care au un nivel mai avansat ca al studenților din anul I sau anul II de facultate. Dar am observat, cel puțin din experiența personală, o discrepanță foarte mult între licee. Sunt licee foarte bune, care au un etalon de performanță foarte, foarte ridicat și sunt licee la care nivelul este ceva mai scăzut.

Edupedu.ro: Ți-ar fi plăcut să fie chestiuni mai practice în școală, te-ar fi ajutat ca apoi în piața muncii să te adaptezi mai repede la ceea ce o să găsești? Evident aici luând în calcul și faptul că tehnologia și piața muncii evoluează foarte repede, posibil să nu știi pentru ce joburi o să te pregătești, multe nefiind inventate încă la momentul studiilor.
Alin Cîndea: Clar mi-aș fi dorit chestii mai practice și mi-aș fi dorit, dacă stau să mă gândesc acum, diverse platforme, unelte, să le numesc așa, prin care puteam să învățăm mult mai ușor, pentru că noi avem momente, mai ales cum făceam zona asta de pseudocod, cum se numește în informatică și partea asta de a înțelege logic un program le făceam pe foaie, cu pixul, desenând. Este cumva de nedescris. Faci informatică și gândirea aceasta logică o exersezi pe foaie, când ar trebui să fie totul pe platforme.
Edupedu.ro: Crezi că este pregătită conceptual școala pentru alfabetizarea AI, chiar dacă nu o numește ca atare? Nu avem în niciun document curicular nimic despre AI, în afară de noile programe care intrat în vigoare dar se vor aplica celor care intră la toamnă în clasa a IX-a. Cum vezi că s-ar putea mișca lucrurile într-o direcție de interes pentru copiii care acum sunt în școală?
Alin Cîndea: Răspunsul e complicat. Este foarte complicat. Din perspectiva mea, în primul rând, lucrând deja cu mulți elevi, de la cei micuți de clasa zero, până la elevi de liceu, nu cred că școala românească este pregătită pentru tranziția aceasta atât de accelerată spre zona de AI. Și aici o să și justific de ce. În primul rând, din perspectiva mea personală, cred că e din cauza reticenței pe care unele cadre didactice o au în a adopta tehnologia respectivă.
O metodă pe care eu o văd fezabilă în a implementa noile tehnologii eficient și profesionist ar fi printr-un parteneriat public-privat. Din perspectiva mea, pentru că știm cu toții că schimbările astea în educație se întâmplă greu. Sunt de lăudat noile planuri-cadru și noile programe școlare ce o să fie aplicate din toamnă, chiar m-am uitat peste ele, inclusiv la informatică, și vin cu niște actualizări, cred eu, benefice, doar că practica de multe ori ne omoară. De fapt, lucrurile durează mult mai mult decât ne-am dori și vedem deja cât de repede se schimbă toate aceste lucruri de la un an la altul. Avem noi tehnologii, noi platforme pe care lucrăm, dar schimbarea așa lentă, cum se întâmplă la noi de obicei, o să facă foarte grea tranziția asta.
Edupedu.ro: Avem cumva doi actori foarte importanți în sistem: elevul și profesorul. Voi aveți acolo și elevi, și profesori – trainerii voștri. Cum faceți voi să vă formați oamenii care predau?
Alin Cîndea: Dacă privim din perspectiva elevilor, partea de adoptare a tehnologiilor este foarte ușoară. Asta cred că e și o adaptare naturală. Adică din ce am observat eu personal, cu cât ești mai tânăr, cu atât ești mai curios să încerci și să diversifici. Din cealaltă perspectivă, în practică, noi lucrăm foarte mult cu studenți pe post de traineri. Dar dacă ne gândim strict la profesorii din școală, ce am întâmpinat noi, de-a lungul experienței și anilor în care am lucrat și am încercat foarte mult să ne implicăm, nu este neapărat o reticență, ci problema este faptul că profesorii nu sunt formați. Adică probabil că trebuie să existe programe la nivel de sistem sau independente, care să le dea siguranță, să le dea încredere că ceea ce fac, fac profesionist.
Hai să luăm câteva exemple simple – în zona de AI putem merge la cheie, să zic așa. La o discuție mult mai simplă: știm că acum s-au dat diverse fonduri, multe școli și-au renovat laboratoare și au luat echipamente. Primim foarte, foarte multe solicitări în direcția următoare: „avem nevoie de ajutor, cum să folosim o tablă inteligentă sau am primit roboței și nu știm cum să-i pornim. Adică nivelul este mult mai scăzut. Înainte să mergem în zona de AI, unde tehnologia este mult mai avansată, vedem că sunt școli care se renovează, care dotează laboratoare cu echipamente, ceea ce e lăudabil, doar că partea de pregătire, acolo încă scârțâie, din păcate. Deși cei care furnizează echipamente ar trebui să ofere training-uri, pregătiri, mentorat, ne-am dat seama că în practică asta se întâmplă destul de puțin.
Nu sunt suficiente formări puse la dispoziția cadrelor didactice, care să-i ajută să facă tranziția, pentru că este complicat să ții pasul cu tot ceea ce se schimbă.

Edupedu.ro: Cu ce gânduri și cu ce așteptări vin copiii spre cursurile voastre care e drumul lor educațional la aceste cursuri?
Alin Cîndea: Dacă ne raportăm strict la Logiscool, noi lucrăm cu copiii începând de la 6 ani. Ei sunt „digital explorer-i”, un nume sugestiv în sine, pentru că într-adevăr vârsta de 6 ani este aceea când copiii încep să ia contact mai mult sau mai puțin cu lumea digitală și cam asta le și oferim și noi.
Copiii încep să lucreze cu diverși roboței pe care învață cum să îi programeze, să facă câțiva pași, adică diverse instrucțiuni logice, pentru că într-adevăr, înainte să știi să citești și să scrii e cam greu să folosești ecranele și să faci ceva mai complex. Dar bazele se pot pune de atunci, e momentul în care pot înțelege această secvență de gândire logică, care trebuie să se dezvolte începând cu vârsta asta și pe măsură ce ei evoluează ajung să treacă prin mai multe cursuri. Curricula se extinde pe mai mulți ani, un elev care intră în clasa zero poate să stea undeva la 8 ani la cursurile noastre, în funcție de evoluția lui, de nivelul lui – nivel pe care încercăm să-l evaluăm constant.
Al 2-lea pas ar fi un curs de digital discovery, în care ei i-au contact atât cu zona de programare, cât și cu zona de AI sau diverse alte competențe digitale. Aici vorbesc despre parole, vorbesc despre amprenta digitală. E foarte important în clasele primare să înțeleagă puțin că tot ce postează sau dacă e cazul să posteze online poate avea repercusiuni în viitor. Important să nu vorbească cu străinii, să comunice cu un adult de încredere despre tot ce poate înseamnă situații mai ciudate. Ne axăm foarte mult pe zona asta de siguranță, pentru că am observat o nevoie, inclusiv din perspectiva părinților. Avem foarte mulți părinți care apelează la noi. Ei nu știu cum să ghideze și consideră că un curs de educație digitală i-ar ajuta pe copii.
Dacă ne referim strict din perspectiva copiilor, să zic așa, moderația în folosirea tehnologiei nu prea se întâmplă, pentru că tehnologia e atractivă în sine și dacă un adult nu este lângă tine să te ghideze, bineînțeles că ai stat toată ziua pe dispozitive. Aș scoate aici în evidență faptul că din punctul meu personal de vedere contează și ce faci pe tehnologie, pentru că asta face foarte mult diferența. Una este poate să intri să te joci și alta e să creezi conținut.
Vedem asta de la elevi de-ai noștri care vin în clasa I clasa a II-a, au deja propriu telefon mobil asupra lor, pentru că e decizia părinților până la urmă. Avem în același timp și elevi care nu au acces la telefon sau au foarte rar.
Foarte interesant ce am observat în lucrul cu ei, în proiecte pe care le-am dezvoltat, este că se simte un decalaj între ei. Un copil care e privat de tehnologie, nu are aceeași lejeritate, îi e mai greu să se descurce față de cei care au acces mai mare și care folosesc uzual dispozitive, de exemplu.
Dar am mai văzut și că nivelul lor de adaptare este foarte rapid. Adică chiar dacă nu știu, pentru că poate nu a avut acces la tehnologie sau a avut foarte puțin, dacă este într-un mediu potrvit, cu explicațiile oferite de noi pe nivelul lor de vârstă, recuperează destul de ușor decalajul respectiv.
Edupedu.ro: Cum avansează gradual discuția în funcție de vârta copilului, când începeți să discutați despre AI?
Alin Cîndea: Elevii discută despre AI inclusiv din clasele primare. Adică noi avem în cursurile noastre mici elemente de AI în lecții: învățăm să generăm o imagine cu AI, îi învățăm să genereze un sunet sau chestii de genul ăsta, mici aplicații, destul de simpliste pentru a face cunoștință cu tehnologia. După aceea, pe măsură ce evoluează, în special undeva prin gimnaziu, încep să intre mai mult în detalii. Acum în gimnaziu ne focusăm mai mult pe zona de programare, pentru că credem că e o abilitate cheie și programarea în sine ajută la dezvoltarea gândirii logice. Le arătăm cum funcționează aplicațiile din lumea reală. După care, undeva prin clasa a VII-a sau a VIII-a, elevii pot să ajungă la cursurile noastre avansate. Ei pot să învețe Python, de exemplu, un limbaj avansat de programare, care se termină la final cu două module de data science Python. Acolo facem inclusiv integrare AI, în care discutăm cu ei despre diverse modele, intrăm mult mai în detaliu tehnic despre cum funcționează AI, cum ia decizii, de ce unele lucruri pot fi adevărate, altele nu, de ce halucinează sau alte lucruri.

Edupedu.ro: Deci există cumva un ghidaj pe zona de etică pe monitorizarea umană a rezultatelor AI? Cum are loc discuția asta, cum le spuneți copiilor că nu tot ce zboară se mănâncă?
Alin Cîndea: Discuțiile de genul acesta încep devreme, adică din ciclul primar încercăm să le formăm sau să le dezvoltăm, mai bine zis zona aceasta de gândire critică, pe care eu o consider o abilitate cheie. Vedem că și adulților le este uneori greu să facă diferența între realitate și ficțiune. În primul rând ne uităm la diverse imagini, încercăm și cu AI-ul, de exemplu, avem diverse quiz-uri în care le dăm imagini cu AI și imagini reale și să discutăm care sunt elementele care îmi pot indica faptul că o imagine nu este reală, că este generală cu un model AI, avem dezbateri pe tema asta. Iar pentru cei mai mari intrăm puțin și în zona tehnică a părții de inteligență artificială. Din punctul meu de vedere nu tehnologia va face foarte mult diferența, ci capacitatea noastră de de a ne adapta”.