Calitatea programelor de formare inițială a profesorilor, dar și a celor de dezvoltare profesională continuă este indicată, într-un nou raport al Comisiei Europene, drept una dintre cauze pentru rata ridicată a analfabetismului funcțional în rândul copiilor din România, pe care ministrul Educației, Daniel David, o pune direct și generic pe seama lipsei de pregătire a profesorilor. Pe lângă această problemă, raportul anual al CE privind educația – Monitorul Educației și Formării 2025 – semnalează cauze precum lipsa unui sprijin suficient pentru ca profesorii să predea pe bază de competențe, decalajele dintre Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și programa școlară, problemele legate de programa școlară în general.
Alte cauze semnalate în raportul citat, publicat de Comisie joi, 13 noiembrie, țin de chestiuni precum mediul socio-economic al elevilor și lipsa unor progrese reale, până acum, în combaterea abandonului școlar. Astfel de probleme au fost admise și de ministrul Daniel David, însă acesta a menționat, în declarațiile sale, că responsabilitatea revine în principal profesorilor în cazul elevilor care frecventează școala.
- Edupedu.ro a semnalat, pe 12 noiembrie, declarațiile recente ale ministrului Educației și Cercetării cu privire la cauzele analfabetismului funcțional. Întrebat cât la sută din responsabilitatea pentru acest fenomen atribuie lipsei de pregătire a profesorilor, el a răspuns: „(…) Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar (…)”.
- Ministrul a recunoscut că există și alte cauze pentru abandonul școlar, ce țin de familie sau contextul socio-economic al elevilor, dar, după cum a semnalat Edupedu.ro, el a insistat că, în cazul elevilor care frecventează școala, responsabilitatea pentru formarea lor revine în primul rând profesorilor. – Citește pe larg despre perspectiva prezentată de ministrul Daniel David
Analiza anuală a Comisiei Europene pe teme legate de educație, Monitorul Educației și Formării – 2025, dată publicității săptămâna aceasta, este cel mai recent document ce abordează problema cauzelor pentru competențele de bază reduse ale elevilor români. Ea vine însă în continuarea multor documente, analize și seturi de recomandări realizate la nivel internațional, de foruri precum Comisia Europeană sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ce discută subiectul și încearcă susținut să sprijine România în eforturile de a ameliora situația.
Problemele sistemice ce determină rezultatele elevilor români – perspectiva CE din Monitorul Educației
Monitorul Educației și Formării nu listează și nici nu definește cauzele rezultatelor slabe ale elevilor români. Însă menționează lipsa competențelor de bază și oferă un context factual ce indică lipsurile existente și nevoia ca România să acționeze într-un fel sau altul. Iar aici, punctul de plecare este pregătirea profesorilor, dar nu aceștia sunt considerați responsabili, ci sunt subliniate neajunsurile programelor de pregătire, care trebuie îmbunătățite.
Astfel, potrivit capitolului „„Educația școlară și competențele de bază” din documentul CE, „lipsa competențelor de bază este simptomatică pentru provocările mai ample în materie de calitate legate de predare. În pofida introducerii recente a unui masterat obligatoriu în pedagogie, calitatea predării este afectată de faptul că o mare parte din cadrele didactice au beneficiat de o pregătire pedagogică limitată în formarea lor inițială în calitate de cadre didactice (OCDE, 2017), în timp ce dezvoltarea profesională continuă (DPC) a constat, de regulă, în cursuri de formare de scurtă durată în afara școlilor, adesea de slabă calitate și relevanță (OCDE, 2025) (…) Evaluarea cadrelor didactice din școli nu este concepută în prezent pentru a-i ajuta pe profesori să își îmbunătățească practicile de predare (ibidem). În plus, mai multe aspecte legate de profesori avute în vedere de legile educației nu au fost încă elaborate, sunt amânate sau necesită o analiză suplimentară”.
În perspective CE, problema nu este, deci, pregătirea profesorilor la modul general, ci este cauzată de:
- Limitările pregătirii didactice în formarea inițială a multor profesori
- Slaba calitate a multor programe de dezvoltare profesională continuă oferite profesorilor
- Inadecvarea modalităților de evaluare a profesorilor
- Amânarea multor prevederi din Legile educației
Problemele identificate în raport, nu se limitează la elemente ce țin de formarea profesorilor. Analiza face trimitere la aspecte legate de aplicarea programei școlare și de resursele de care au nevoie profesorii pentru a preda pe bază de competențe, neajunsurile programei trecute deja prin reformă. În plus, analica Comisiei menționează și impactul mediului socio-economic nu doar asupra elevilor care nu mai merg la școală, pe care ministrul David nu îi ia în calcul când vorbește despre responsabilitatea profesorilor, ci și asupra celor care merg la școală.
Astfel, raportul de țară asociat Monitorului Educației și Formării 2025 scrie, despre programa școlară, că:
- „Deși România a introdus treptat o programă de învățământ bazată pe competențe pentru învățământul primar și secundar inferior începând cu 2012/2013, modificările practicilor de predare au intrat în vigoare într-un ritm lent”
- „Este necesar să se dezvolte în continuare resurse pentru a ajuta cadrele didactice să predea pe bază de competențe, să li se ofere sprijin și orientări suplimentare și pentru a alinia mai bine evaluarea națională de la sfârșitul clasei a opta cu programa școlară”
- „Deși programa de învățământ pentru învățământul secundar superior este în curs de revizuire, iar punerea sa în aplicare va beneficia de sprijin din partea FSE+, ar putea fi avute în vedere modificări suplimentare ale programei școlare (de exemplu, atenția acordată competențelor de bază pentru toate materiile și prevenirea supraaglomerării)”
Reiese, de aici, că printre cauzele identificate de CE pentru rezultatele educației din România se numără și:
- Lentoarea aplicării efective a celor mai recente programe școlare
- Nevoia de resurse pentru ca profesorii să predea pe bază de competențe
- (Ne)alinierea Evaluării Naționale de clasa a VIII-a la programa școlară
- Reforma programei de liceu are nevoie de „modificări suplimentare” pentru a pune accentul mai mult pe competențe și evitarea supraaglomerării
Pe lângă acestea, raportul mai notează, din perspectivă economică, probleme ce-i afectează nu doar pe elevii care abandonează școala, ci și pe cei care merg la școală:
- „Mediul socioeconomic al elevilor este un indicator puternic al performanței în materie de competențe de bază, iar provocările pentru incluziunea romilor persistă. La testul PISA, 57,8 % dintre elevii români din cea mai săracă cuartilă nu dispuneau simultan de competențe de bază la matematică, citire și științe, comparativ cu 9 % în rândul colegilor lor mai avantajați”
- „În ceea ce privește competențele digitale, decalajul socioeconomic este deosebit de puternic: România se numără printre țările UE cu cel mai mare decalaj procentual, având în vedere statutul profesional al părinților: 57 de puncte procentuale, comparativ cu media UE de 40,9 puncte procentuale”
- „Disparitățile dintre mediul rural și cel urban au implicații majore, aproape 42 % dintre elevii din învățământul primar și secundar inferior frecventând școli din zonele rurale în 20237 . În plus, 43 % dintre elevii romi frecventează școli în care majoritatea sau toți sunt romi (Agenția pentru Drepturi Fundamentale, 2025), ceea ce exacerbează marginalizarea și dezavantajele în materie de învățare”.
- „Rata de părăsire timpurie a școlii se menține la un nivel deosebit de problematic în zonele rurale (26,3 %)9, dar și în orașe mici și suburbii (15,3 %), comparativ cu 3,3 % în orașele mari. De asemenea, este foarte ridicată în rândul romilor, deși se îmbunătățește într-o oarecare măsură”
- „Necesitatea de a sprijini și de a reînscrie numărul mare de copii care nu frecventează școala persistă.”
Analize-cadru și recomandări ale Comisiei și OCDE: există strategii relevante, dar aplicarea lor e problematică
Despre cauzele rezultatelor slabe ale României în ceea ce privește competențele de bază, foruri precum Comisia Europeană sau Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au relatat pe îndelung în ultimii ani și au propus, chiar, numeroase recomandări de politici și intervenții la nivel național.
Între altele, o analiză a CE din această toamnă consemnează cauze precum:
- lipsa unor politici aplicate eficient, deși există multe documente-cadru pentru reformă,
- lipsa de schimbări în organizarea predării,
- schimbări curriculare strict generice în ultimii ani,
- adoptarea minimală a unor instrumente de evaluare a nevoilor de învățare,
- minimă rezistență în întărirea sprijinului pentru învățare și a sprijinului pentru profesori
- niciun fel de politici pentru recrutarea de profesori specializați sau de asistenți pentru profesori
Pe de altă parte, cel mai recent raport privind Educația și Competențele în România (OCDE, mai 2025) indică problemele cu care se confruntă România în privința rezultatelor educaționale, folosind în acest sens o serie de recomandări privind prioritățile de reformă:
- Dezechilibrele dintre rural și urban, ce trebuie corectate prin politici de corectare a situației din rural
- Sprijin pentru elevii din medii vulnerabili, care să-i ajute să depășească barierele financiare și administrative cu care se confruntă
- Lipsa oportunităților legate de învățământ profesional în zonele rurale
- Probleme în formarea profesorilor și nevoia de colaborare între școli și sectoare
- Conducerea școlilor, care are nevoie de întărire
- Necesitatea unei viziuni naționale mai clare și a unor mecanisme de coordonare
Printre mesajele-cheie din analiza OCDE citată: România să transforme modul în care profesorii sunt formați și susținuți, să alinieze învățarea la nevoile indivizilor și economiei, să ofere educație de calitate în comunitățile rome și rurale dezavantajate, să elimine barierele pentru elevii vulnerabili, să susțină financiar mai puternic educația timpurie și cea primară.