Aproape toți studenții (98%) care au participat la un studiu Edge Institute declară că au folosit cel puțin o dată inteligența artificială, iar 68% dintre cei care au utilizat-o spun că apelează la aceste instrumente pentru studii cel puțin săptămânal. Cu toate acestea, doar 35% dintre respondenți afirmă că universitatea le-a comunicat reguli clare privind utilizarea AI, în timp ce 33% dintre cei care folosesc aceste instrumente pentru studii recunosc că utilizează informațiile generate fără să le verifice. Datele provin dintr-o cercetare realizată de Edge Institute în parteneriat cu GenȘtiri, pe baza răspunsurilor a 1.800 de studenți, publicată în noiembrie 2026.
Cercetarea analizează utilizarea inteligenței artificiale pentru învățare, practicile de evaluare, regulile universitare și percepțiile studenților asupra impactului AI în educație și pe piața muncii.
Studiul nu are un eșantion probabilistic reprezentativ pentru populația studențească din România, precizează autorii în secțiunea metodologică. Prin urmare, rezultatele descriu răspunsurile participanților și nu pot fi generalizate statistic la toți studenții din țară.
- Eșantion: 1.800 de studenți de la licență, masterat, doctorat și postdoctorat, din universități situate în toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României.
- Perioada: 10 septembrie – 15 octombrie 2026.
- Metoda: Chestionar online.
- Structura eșantionului ponderat: 76% dintre respondenți sunt la licență, 21% la masterat și 3% la doctorat sau postdoctorat. Vârsta medie este de 21,6 ani.
- Ponderarea: Rezultatele au fost ajustate în funcție de regiunea de dezvoltare, ciclul de studii și gen, folosind structura populației studențești publicată de Institutul Național de Statistică. Populația de referință indicată în raport este de 580.872 de studenți și cursanți.
- Reprezentativitate: Recrutarea participanților nu a fost probabilistică. Respondenții nu au fost selectați printr-o procedură de eșantionare aleatorie cu probabilități cunoscute de includere. Ponderarea corectează anumite diferențe de structură, dar nu garantează reprezentativitatea rezultatelor.
- Marja de eroare: Autorii indică o marjă convențională de ±2,9 puncte procentuale, calculată pentru comparabilitate. Aceasta nu poate fi interpretată drept marja de eroare a unui sondaj probabilistic reprezentativ. Dimensiunea efectivă a eșantionului după ponderare este de aproximativ 1.157 respondenți.
Studiul oferă informații despre practicile, experiențele și percepțiile participanților și permite identificarea unor diferențe și asocieri în interiorul eșantionului. Nu permite însă estimarea cu precizie statistică a proporției tuturor studenților din România care folosesc AI, care nu verifică informațiile generate sau care au primit reguli clare din partea universităților.
De asemenea, datele provin din răspunsurile declarate ale participanților, nu din observarea directă a comportamentului lor sau din verificarea independentă a regulilor instituțiilor universitare.
Studenții folosesc AI mai ales pentru a înțelege materia, dar aproape un sfert îi cer să le rezolve temele
Potrivit studiului, 71% dintre respondenții care folosesc inteligența artificială pentru studii apelează la aceasta pentru a căuta informații sau idei, 67% pentru explicarea conceptelor dificile și 59% pentru pregătirea examenelor.
Alți 48% folosesc AI pentru rezumarea textelor sau cursurilor, 47% pentru corectarea propriilor texte și 31% pentru realizarea prezentărilor.
În același timp, 24% declară că au folosit inteligența artificială pentru a le rezolva temele, iar 23% pentru redactarea primei variante a unui eseu.
Datele privind modul de utilizare arată că 61% dintre studenții care folosesc AI pentru studii declară că apelează frecvent la aceasta pentru a înțelege materia sau pentru a învăța pe cont propriu, în timp ce 42% o folosesc frecvent pentru a verifica dacă au rezolvat corect o sarcină. Doar 15% spun că preiau frecvent răspunsurile generate aproape ca atare.
Comparativ cu cercetarea anterioară Edge Institute privind elevii de liceu, proporția celor care declară că folosesc AI pentru rezolvarea temelor este mai mică în eșantionul studenților: 24%, față de 50% la liceeni. În schimb, proporția celor care folosesc inteligența artificială pentru redactarea primei variante a unui eseu este apropiată: 23% la studenți și 22% la liceeni.
Doar 35% dintre respondenți spun că universitățile le-au comunicat reguli clare despre inteligența artificială
Unul dintre cele mai importante rezultate privește regulile instituționale.
Doar 35% dintre studenții chestionați declară că instituția lor are reguli clare privind utilizarea AI, în timp ce 34% spun că regulile sunt parțiale sau neclare, 16% afirmă că nu există reguli, 5% că utilizarea este interzisă și 10% nu știu dacă există reglementări.
Studiul identifică și o asociere între claritatea regulilor declarate și comportamentul studenților. În grupul celor care spun că universitatea are reguli clare, 26% folosesc informații generate de AI fără să le verifice. Proporția ajunge la 36% în grupul celor care declară că nu există reguli.
În instituțiile în care respondenții spun că utilizarea AI este interzisă, proporția celor care nu verifică informațiile ajunge la 42%, însă autorii avertizează că această categorie reprezintă doar 5% din eșantion.
Diferența dintre studenții care raportează reguli clare și cei care raportează absența regulilor se menține, potrivit autorilor, și după luarea în calcul a ciclului de studii, domeniului, genului, vârstei, situației financiare și frecvenței utilizării.
Studenții știu că AI poate inventa informații, dar o treime le folosesc fără verificare
Cercetarea evidențiază o diferență între cunoștințele declarate și practicile de utilizare.
Deși 88% dintre respondenți știu că inteligența artificială poate inventa surse, citate sau statistici inexistente, 33% dintre cei care o folosesc pentru studii recunosc că utilizează informațiile fără verificare.
Mai mult, 13% dintre respondenți declară că au predat o lucrare care conținea surse sau informații inventate de AI.
În ansamblu, studenții au răspuns corect, în medie, la 5,3 dintre cele șase întrebări prin care autorii au verificat cunoștințele despre funcționarea inteligenței artificiale. 59% au răspuns corect la toate cele șase afirmații.
În cercetarea privind liceenii, scorul mediu fusese de 4,2 răspunsuri corecte, iar 24% dintre participanți răspunseseră corect la toate cele șase întrebări.
Diferențele dintre domeniile universitare sunt, de asemenea, importante. În grupul studenților de la economie și afaceri, 52% declară că folosesc informații generate de AI fără verificare, comparativ cu 38% dintre cei de la matematică și informatică și 19% dintre cei de la arte și arhitectură.
22% dintre studenții chestionați susțin că au fost acuzați că au folosit AI, deși nu au utilizat-o
Un alt rezultat relevant pentru evaluarea universitară privește experiențele negative raportate de participanți.
Potrivit cercetării, 22% dintre respondenți declară că au fost acuzați că au folosit inteligența artificială, deși susțin că nu au utilizat-o. Alți 10% afirmă că au fost sancționați sau avertizați de un cadru didactic, iar 9% spun că au primit o notă mai mică.
În același timp, 24% dintre respondenți declară că au ajuns să depindă prea mult de inteligența artificială, iar 18% spun că au înțeles mai puțin materia în urma utilizării acesteia.
Doar 33% dintre participanți afirmă că nu au avut nicio experiență negativă legată de utilizarea AI pentru studii.
Datele nu permit stabilirea numărului de acuzații nefondate, deoarece cercetarea se bazează pe declarațiile studenților și nu include verificarea independentă a situațiilor reclamate.
Rezultatele ridică însă întrebări privind modul în care universitățile identifică utilizarea inteligenței artificiale și procedurile prin care studenții pot contesta eventualele acuzații.
Doar 22% dintre studenții chestionați au primit îndrumare despre AI de la un cadru didactic
Deși utilizarea inteligenței artificiale este foarte răspândită în eșantion, formarea instituțională raportată de participanți este limitată.
Doar 22% dintre respondenți declară că au primit îndrumare despre inteligența artificială de la un cadru didactic, 19% au învățat despre AI în cadrul unui alt curs și tot 19% au participat la un curs dedicat.
În schimb, 29% spun că au învățat despre AI de la familie, prieteni sau colegi, iar 28% declară că nu au învățat despre acest subiect în niciun context.
Întrebați ce i-ar ajuta să folosească mai bine inteligența artificială pentru învățare, 31% indică accesul la versiuni plătite ale aplicațiilor, 30% solicită un instrument aprobat și oferit de universitate, 29% vor exemple concrete pentru disciplinele studiate și 26% consideră necesară o mai bună pregătire a cadrelor didactice.
Regulile clare privind utilizarea AI sunt menționate de 23% dintre respondenți, iar 21% solicită instruire despre folosirea corectă a instrumentelor.
În privința accesului, 66% dintre studenții care folosesc AI pentru studii declară că utilizează exclusiv versiuni gratuite, 13% combină versiuni gratuite și plătite, 12% folosesc o versiune plătită de instituție, iar 9% una plătită personal sau de familie.
Cele mai utilizate aplicații pentru studii în eșantion sunt ChatGPT (74%), Google Gemini (65%) și Claude (30%).
Mai mult de jumătate dintre respondenți se tem că inteligența artificială le va afecta viitoarea carieră
Impactul AI asupra pieței muncii reprezintă o altă preocupare importantă identificată de cercetare.
57% dintre studenții chestionați se tem că inteligența artificială va reduce oportunitățile de angajare în domeniul care îi interesează, iar 56% sunt îngrijorați că o parte dintre lucrurile pe care le învață în prezent vor deveni inutile.
Deși 59% consideră că vor avea nevoie de competențe AI în viitoarea profesie, doar 37% se simt pregătiți pentru un loc de muncă în care inteligența artificială va fi utilizată intens.
Totodată, 50% sunt îngrijorați că ar putea deveni dependenți de AI și și-ar putea pierde unele abilități, iar numai 32% se declară optimiști în privința rolului inteligenței artificiale în educația și viitorul lor.
Aceste preocupări se reflectă și în deciziile de parcurs profesional. 51% dintre respondenți declară că au decis sau iau în calcul să pună accent pe abilități greu de înlocuit prin automatizare, precum creativitatea, comunicarea și gândirea critică.
Alți 30% iau în calcul orientarea spre un domeniu mai rezistent la automatizare, 14% schimbarea profesiei sau carierei vizate, iar 12% schimbarea domeniului de studiu.
Unul din zece respondenți declară că reconsideră dacă mai merită să urmeze studii superioare din cauza evoluției inteligenței artificiale.
Cu toate acestea, doar 8% dintre participanți spun că au discutat deciziile legate de viitorul profesional cu familia, un cadru didactic sau un consilier.
Ce recomandă Edge Institute pentru universități și Ministerul Educației
Pornind de la rezultatele cercetării, Edge Institute propune o schimbare de abordare în învățământul superior: de la restricționarea utilizării inteligenței artificiale pentru realizarea sarcinilor academice la dezvoltarea capacității studenților de a evalua critic rezultatele generate de aceste instrumente.
Autorii recomandă integrarea competențelor de utilizare critică a AI în standardele de calificare și acreditare universitară.
Printre propuneri se numără introducerea unor descriptori de competență în Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS), includerea politicilor de utilizare a AI în standardele ARACIS și cerința ca programele de licență să arate cum formează aceste competențe.
O altă recomandare este constituirea unui grup de lucru cu mandat de șase luni, format din reprezentanți ai Consiliului Național al Rectorilor, federațiilor studențești, cadrelor didactice și Ministerului Educației și Cercetării.
Acest grup ar urma să definească un standard național privind utilizarea inteligenței artificiale în universități, după modelul irlandez invocat de autorii studiului.
Alte măsuri propuse sunt introducerea unor module facultative despre AI, dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru orientarea în carieră și finanțarea formării cadrelor didactice.
Edge Institute identifică patru mecanisme principale prin care aceste schimbări ar putea fi susținute: calificările universitare prin RNCIS, acreditarea și asigurarea calității prin ARACIS, finanțarea prin indicatorii de calitate utilizați de CNFIS și coordonarea voluntară prin Consiliul Național al Rectorilor.
Recomandările sunt formulate în contextul autonomiei universitare, care limitează posibilitatea intervenției directe a statului în organizarea activităților academice.
Studiul integral:
Foto: © Andreysha | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.